VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g 1/15 api 8-9
  • E nafea ia ore te manaˈo e tu?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nafea ia ore te manaˈo e tu?
  • A ara mai na! 2015
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • TE FIFI
  • 3 Faatura
    A ara mai na! 2018
  • Te “faataaraa a te feia rouru hinahina”: Nafea ia ape i te reira?
    Tauturu no te utuafare
  • E nafea ia faaea i te tatamaˈi?
    A ara mai na! 2013
  • Ua inoino anei oe i to hoa faaipoipo?
    A ara mai na! 2014
Ite hau atu â
A ara mai na! 2015
g 1/15 api 8-9
Aita te mana‘o o te tane e te vahine e tu ra

TAUTURU NO TE UTUAFARE | NO TE FEIA FAAIPOIPO

E nafea ia ore te manaˈo e tu?

TE FIFI

Mea taa ê to oe manaˈo i to to hoa faaipoipo no nia te tahi mea. E au ra e toru ravea i mua ia orua:

  1. E onoono ia faaotihia mai ta oe e manaˈo ra.

  2. E farii noa i te hinaaro o to hoa faaipoipo.

  3. E rave orua toopiti i te haapaeraa.

E na ô paha oe, ‘aita vau e au ra ia parauhia e rave i te haapaeraa. E au ra e eita hoê noa ˈˈe i roto ia mâua e nehenehe e rave i ta ˈna e hinaaro!’

Ia ravehia te haapaeraa tano, e oaoa mau orua. Hou râ a hiˈopoa ˈi e nafea ia na reira, a hiˈo na i te tia ia ite.

TE TIA IA ITE

E titauhia ia haa amui. Hou te faaipoiporaa, i matau na paha oe i te faaoti noa no oe. Ua taui râ i teie nei e e titauhia ia haafaufaa na mua oe e to hoa i to orua faaipoiporaa, eiaha râ te hinaaro o te tahi e te tahi. A manaˈo i te mau maitai ia na reira, eiaha râ i te mau fifi. Te na ô ra te tahi vahine o Alexandra te iˈoa, “e nehenehe te manaˈo o na taata e piti e faaite i te ravea maitai aˈe ia faaafaro i te fifi i ta te tahi i manaˈo o ˈna anaˈe.”

Eiaha e manaˈo ia oe anaˈe. Ua papai John M. Gottman, taata tauturu i te feia faaipoipo, “e ere te auraa e titauhia ia farii oe i te mau mea atoa ta to hoa e parau aore ra e manaˈo, mea faufaa râ ia ineine i te tâuˈa i to ˈna manaˈo.”a Te faataa-atoa-hia ra i roto i tera buka, ia faaite te tahi i to ˈna mauruuru ore i ta te hoa faaipoipo e tamata ra i te rave no te tahi fifi, eita te reira e afaro noa ˈˈe.

E farii i te mea e maitai ai te tahi. O vai hoi taata e oaoa i te hoa faaipoipo e titau ia rave mai ta ˈna e hinaaro aore ra e onoono ta ˈna te ravea maitai aˈe! Mea au aˈe ia ineine na hoa faaipoipo i te rave i te mea e maitai ai te tahi. Te na ô ra te vahine ra o June, “i te tahi taime, e faatia vau i te hinaaro o ta ˈu tane ia oaoa oia, tera râ, e na reira atoa o ˈna no ˈu. Mai tera i roto i te faaipoiporaa, mea tia ia horoa ˈtu e ia horoahia mai, eiaha râ ia horoa-noa-hia mai.”

E NAFEA?

To huru na mua roa. Mai te aha to orua huru ia haamata te aparauraa? E pinepine, e faaite atu te pahonoraa i teie uiraa i te tupu i te hopea o te reira. Ia haamata oe i te aparauraa ma te mau parau e haamauiui, e tupu iho â te tatamaˈiraa i te pae hopea. A haapao ïa i te aˈoraa Bibilia: “E faaaau aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi.” (Kolosa 3:12) E nehenehe tera mau huru maitatai e tauturu ia oe e to hoa ia haapae i te tatamaˈi e ia ite e nafea ia faaafaro i te fifi.—Aratairaa Bibilia: Kolosa 4:6.

Te mau mea e tu ai te manaˈo. Ia riri oe a tamata ˈi orua i te faaafaro i te fifi, e tapao faaite te reira ua haapao noa paha oe e to hoa i te mea e taa ê ai to orua manaˈo. A feruri na râ i te mea e tu ai te manaˈo. No te tauturu ia orua, a tamata i teie:

A tahi, e tapao te tahi e te tahi i te mau mea faufaa no ˈna. Te piti, te mau mea ta orua e farii i te haapae no te faaafaro i te fifi. I muri aˈe, a tauaparau no ta te tahi e te tahi i tapao. Peneiaˈe, e faaite atu te reira ua tu to orua manaˈo i nia e rave rahi ohipa. Mai te peu tera iho â, mea ohie aˈe ia rave i te haapaeraa. Ia ore râ, e faufaa-noa-hia orua i tei tapaohia. E itehia hoi te manaˈo o te tahi e te tahi e eaha mau na te fifi.

A tauaparau. Mea ohie roa ia faaafaro vetahi fifi, te tahi atu râ e ere ïa. E piri roa ˈtu â te tane e te vahine ia aparau raua. Ma te na reira, e ite paha raua i te ravea maitai aˈe i ta raua i manaˈo no te faaafaro i te fifi.—Aratairaa Bibilia: Koheleta 4:9.

A farii i te taui i to manaˈo. Te na ô ra te Bibilia: “E aroha râ te taata atoa i tana iho vahine, mai te aroha ia ˈna ihora, e te vahine ra ia auraro oia i tana tane.” (Ephesia 5:33) Ia faaite noa te tahi i te tahi i to ˈna here e faatura, e ineine noa na hoa faaipoipo i te haapao i to te tahi atu manaˈo e peneiaˈe i te taui i to ˈna manaˈo. Te na ô ra te tahi tane faaipoipo o Cameron te iˈoa: “Te vai ra te tahi mau mea ta oe i ore i hinaaro e rave. Auaa râ te hoa i onoono ai, ua au roa oe i te reira i muri aˈe.”—Aratairaa Bibilia: Genese 2:18.

a No roto mai i te buka Hitu aratairaa no te faaipoiporaa (Beretane).

IRAVA FAUFAA

  • “Ei parau mǎrû maitai anaˈe â ta outou, ia rapaauhia i te miti.”—Kolosa 4:6.

  • “E maitai te taata toopiti i te taata hoê.”—Koheleta 4:9.

  • “E ere ïa i te mea maitai ia parahi noa Adamu oia anaˈe ra; e hamani au i te tahi tauturu au na ˈna ra.”—Genese 2:18.

Cameron e Danitria

CAMERON E DANITRIA

“Ia rave oe i te mau mea atoa ta oe e hinaaro e eita e faaroo aore ra e vaiiho i to hoa ia faaite i to ˈna manaˈo, e au ra aita oe i faaipoipohia.”

Brad e Karlee

BRAD E KARLEE

“Mea faufaa roa ia ite na hoa e faaroohia e e tâuˈahia te manaˈo o te tahi e te tahi hou a ravehia ˈi te faaotiraa. Ia haafaufaa te tahi i te tahi, e haa amui raua eita râ e taputô.”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono