VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g97 8/3 api 10-13
  • Te imiraa i te mau ravea

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te imiraa i te mau ravea
  • A ara mai na! 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E ere mau â i te upootiaraa matie
  • E toru taahiraa avae
  • Te mau tuuraa moni
  • Te faaohiparaa i te mau tumu raau
  • Te tahi faaohiparaa apî no te mau fenua i riro mai ei medebara
  • Nafea ia faatitiaifaro i tei piˈo ra
  • E tiaturiraa to mua
  • Faarumaruma i nia i te ururaau haumi
    A ara mai na! 1997
  • Na vai e haapohe nei i te ururaau haumi?
    A ara mai na! 1990
  • Hoê noa tetoni, aita faahou!
    A ara mai na! 1990
  • No te aha e faaora ˈi i te ururaau haumi?
    A ara mai na! 1990
Ite hau atu â
A ara mai na! 1997
g97 8/3 api 10-13

Te imiraa i te mau ravea

“IA AIMÂRÔ noa tatou i nia i te ata,” o ta te papai buka Beretane ra o John Lyly ïa i papai, “e moehia ia tatou i te fifi mau.” No te ape i teie marei, ia haamanaˈo tatou e, te mau ati e faarumaruma nei i te ururaau haumi i teie nei tau, e mau faahopearaa anaˈe ïa no roto mai i te mau fifi hohonu roa ˈtu â, e ia ore teie mau tumu hohonu e faatitiaifarohia, e tamau noa ïa te haamouraa i te ururaau. Eaha ïa taua mau tumu ra? Te na ô ra te hoê maimiraa i turuhia e te mau Nunaa Amui e, “na puai matamua e haafifi nei i te parururaa ia Amazonie, o te veve ïa e te parau-tia ore o te taata nei.”

E ere mau â i te upootiaraa matie

Te parau nei vetahi feia maimi e, ua riro te haamouraa i te ururaau, ei faahopearaa no roto atoa i te ohipa i pii-noa-hia te upootiaraa matie, i tupu tau ahuru matahiti i teie nei i te pae apatoa e i ropu ia Beresilia. Na mua ˈtu, e mau tausani utuafare e faaapu iti ta ratou, o tei ora i te faaapuraa i te raiti, te pǐpǐ, e te umara putete, apitihia mai e te faaamuraa i te nǎnǎ. I muri iho, na roto i te mau ohipa faaapuraa pǐpǐ e te matini i nia i te hoê faito rahi, e te mau pu hamaniraa uira e te pape, ua erehia ˈtura ratou i to ratou fenua e ua monohia mai te mau puaatoro e te mau faaapu iti, i te tahi mau maa faaapu i faataahia no te hapono atu na te mau fenua ona. I rotopu i na matahiti 1966 e 1979 anaˈe, ua maraa te mau fenua i faataahia no te maa faaapu e haponohia na te ara, i nia i te faito 182 %. E te ohipa i noaa mai, 11 i nia i te 12 o te feia faaapu tahito tei erehia i to ratou fenua e i ta ratou imiraa. No ratou, ua riro ïa te upootiaraa matie, ei moemoeâ riaria.

Ihea ïa teie feia faaapu i erehia i te fenua, e haere ai? Na te feia politita, tei ore i hinaaro e faaruru i te mau opereraa fenua tano ore i to ratou iho vahi, i pûpû atu i te ravea, na roto i te faatianianiraa i te pae fenua no Amazone ei “fenua taata ore e tiai noa ra i te fatu fenua.” Tau ahuru matahiti i muri aˈe i te avariraahia te purumu rahi matamua no Amazone, hau atu i te piti mirioni feia faaapu veve, no te pae apatoa mai e no te pae apatoerau hitia o te râ veve e te paˈurâ o Beresilia, o tei faatia i te mau tausani fare paepae na te hiti o te purumu rahi. I te taime a hamanihia ˈi te tahi atu mau purumu, e rave rahi atu â feia faaapu o tei haere mai i Amazone, ma te ineine i te faariro i te ururaau ei faaapu. Ia feruri anaˈe ratou i taua mau porotarama opereraa fenua ra, te parau nei te feia maimi e “e mea ino te huru tupuraa i muri aˈe e 50 matahiti opereraa fenua.” Ua “afaihia ˈtu” te veve e te parau-tia ore “i Amazone,” e “ua iteahia mai te mau fifi apî i taua vahi ra.”

E toru taahiraa avae

No te tauturu ia titiaifaro te mau tumu o te faaoreraa i te ururaau, e ia maitai atu te huru oraraa o te taata i roto i te ururaau haumi no Amazone, ua nenei te Taatiraa no te Faahoturaa e te Natura i Amazonie, i te hoê tumu parau e faaitoito ra, taa ê atu i te tahi atu mau mea, e ia rave te mau faatereraa no te peho no Amazone e toru taahiraa avae matamua. (1) A imi i te ravea faatitiaifaroraa i te mau fifi i te pae faanavairaa e i te pae totiale, i roto i te mau pae fenua veve i rapaeau atu i te ururaau haumi no Amazone. (2) A faaohipa i te ururaau aitâ i tâpûhia ˈtura, e a faaohipa apî atoa i te mau tuhaa fenua o tei tâpû-aˈena-hia te mau tumu raau. (3) A faatitiaifaro i te mau ohipa parau-tia ore rahi i roto i te totaiete—te mau tumu mau hoi te reira o te veve o te taata e te haamouraa i te ururaau. E hiˈopoa anaˈe na i teie na taahiraa avae e toru.

Te mau tuuraa moni

A imi i te ravea faatitiaifaroraa i te mau fifi i te pae totiale e i te pae faanavairaa faufaa. Te tapao ra teie taatiraa e: “Hoê o te mau ravea papu roa ˈˈe ia iti mai te faaoreraa i te ururaau, o te tuuraa ïa i te moni i roto i te tahi mau tuhaa fenua veve roa ˈˈe o te mau fenua no Amazonie, taua mau tuhaa fenua ra e faahepo nei i te taata ia haere atu e faaea i Amazone no te imi i te hoê oraraa maitai aˈe.” Te na ô nei râ te mau melo o teie taatiraa e, “mea varavara teie ravea i te hiˈopoahia i roto i te mau porotarama faahoturaa a te hau fenua aore ra a te pae fenua, aore ra na te mau tia o te mau fenua ona e porote nei hoi ia faaiti-roa-hia te mau faaoreraa ururaau i Amazone.” Teie râ, o ta te feia ite ïa e faataa ra, ahiri e e tahoê te feia toroa a te hau e te mau hau faatere ěê apiti, i to ratou aravihi e to ratou turu i te pae moni, no te faatitiaifaro i te mau fifi mai te navai ore o te fenua aore ra te veve i roto i te oire e itehia ra i te mau pae fenua e haaati ra ia Amazone, i reira ïa e iti mai ai te rahiraa feia faaapu e haere nei i Amazone e e ora mai ai te ururaau.

Eaha râ te ravea no te feia faaapu riirii tei haere aˈena e faaea i Amazone? Ua taaihia to ratou oraraa i te mau mahana atoa i nia i te faaapuraa i te mau fenua o tei ore i tano no te tanuraa i te maa.

Te faaohiparaa i te mau tumu raau

A faaohipa e a faaohipa apî i te ururaau. “Te haapauhia nei te mau ururaau no te pae rua ma, tera râ, aita e faahoonahia nei. E tia ia ohipa i nia i teie taa-ê-raa no te faaora ia ratou,” o ta te vea a te mau Nunaa Amui ra Te mau ururaau e moe atura (Beretane) ïa e parau ra. Te na ô ra te feia maimi e, taa ê atu i te haapauraa i te ururaau na roto i te tâpûraa i to ˈna mau raau, e tia i te taata ia faaohipa i te ururaau na roto i te raveraa mai, aore ra te ootiraa mai, i to ˈna mau hotu, mai te mau maa hotu, te mau huero, te mau hinu, te uaua, te mau pape raau, te mau raau rapaau, e vetahi atu mau hotu natura. Te na ôhia ra e, teie mau hotu, “e 90 % ïa o te faufaa moni o te ururaau.”

Te faataa ra o Doug Daly, no te Aua tiare no New York, e no te aha oia e tiaturi ai e e tano iho â ia taui i te aveia, ma te faaea i te haamouraa i te ururaau no te ootiraa mai i to ˈna mau hotu: “E tamǎrû te reira i te hau faatere—eita hoi ratou e ite i te mau tuhaa taatoa no Amazonie ia faaorehia i roto i te tabula faanavairaa faufaa . . . E horoa mai teie huru raveraa i te tahi imiraa na te taata, e e faaherehere-atoa-hia te ururaau. Mea fifi roa ia ite mai i te tahi hapa i roto i teie nei opuaraa.”—Faaherehereraa i te natura oviri (Beretane).

Ia paruruhia te ururaau ia nehenehe te mau tumu raau e faaohipahia, e haamaitai te reira i te huru oraraa o te mau taata e faaea ra i roto i te ururaau. Ei hiˈoraa, ua numera te feia maimi no Belém i te pae apatoerau no Beresilia e, ia faarirohia te hoê tâ ururaau ei fenua faaamuraa nǎnǎ, te apî e noaa mai, e 25 dala Marite anaˈe ïa i te matahiti [fatata e 2 500 farane]. Ia naeahia te moni ohipa avaˈe raro roa ˈˈe i Beresilia, e titauhia ïa i te hoê taata e 48 tâ fenua faaamuraa nǎnǎ e 16 puaatoro. Teie râ, te faataa ra te vea ra Veja e, e mea rahi atu â te moni e noaa mai i te tahi taata faaamu nǎnǎ na roto i te ootiraa i te mau hotu natura o te ururaau. E ua rau te huru o te mau hotu e nehenehe e ohihia, o ta te taata ihiora ïa o Charles Clement e parau ra. “E mau ahuru rahiraa maa tupu, e mau hanere maa hotu, te mau tapau, e te mau hinu o te nehenehe e faahotuhia e e ootihia,” o ta te Taote Clement ïa e na ô atoa ra. “Te fifi râ, e tia i te taata ia haapii e e faufaa rahi te ururaau, e ere râ oia i te haafifiraa ia monihia.”

Te tahi faaohiparaa apî no te mau fenua i riro mai ei medebara

E nehenehe te faahoturaa i te pae faanavairaa e te faaherehereraa i te natura e rave-amui-hia, o ta te hoê taata maimi Beresilia ra o João Ferraz ïa e parau ra. “A hiˈo na i te fenua ururaau rahi i haamou-aˈena-hia. Aita e faufaa ia tâpû faahou atu â i te mau raau tei ore i hautihia. Area ra, e nehenehe tatou e tatâˈi e e faaohipa faahou i te mau fenua i tâpûhia te mau raau e i faainohia.” E i Amazone, mea rahi roa te fenua faainohia te tia ia tatâˈihia.

Mai te hopea o te mau matahiti 1960 mai â, ua tuu te hau faatere i te mau tino moni rahi no te faaitoito i te feia ona ia faariro i te ururaau ei fenua faaamuraa nǎnǎ. O ta ratou ïa i rave, tera râ te faataa ra te Taote Ferraz e, “e ono matahiti i muri iho, ua ino roa teie mau fenua faaamuraa nǎnǎ. I muri aˈe, i te iteraahia e e hape rahi tei ravehia, ua na ô atura te mau fatu fenua ona e: ‘Na reira ïa, ua pue maitai ta matou moni no ǒ mai i te hau faatere,’ e reva ˈtura ratou.” Eaha te ohipa i noaa mai? “Tau 200 000 kilometera tuea fenua faaamuraa nǎnǎ i faaruehia, o tei riro mai ei medebara.”

I teie nei râ mahana, te itea maira i te feia maimi mai ia Ferraz Tane, te mau ravea apî no te faaohipa i teie mau fenua faainohia. Eaha teie mau ravea? Tau matahiti i teie nei, ua tanu ratou tau 320 000 ǒhi o te tumu aratita Beresilia i nia i te hoê fenua faaamuraa nǎnǎ i faaruehia. E ua hotu teie mau tumu raau i teie mahana. No te mea e e tupu oioi teie mau tumu raau e mea maitai atoa to ratou raau, te tanuhia nei te mau ǒhi o te tumu aratita Beresilia i nia i te mau fenua raau ore, i te mau tuhaa fenua huru rau o te peho no Amazone. Ia au i te manaˈo o te feia aravihi, ua riro te ootiraa i te mau hotu, te haapiiraa i te feia faaapu ia tanu i te mau maa aita e tau, te imiraa i te mau ravea no te ootiraa i te raau ma te ore e faaino i te mau ururaau, e te tatâˈi-faahou-raa i te mau fenua faainohia, ei mau ravea aravihi no te parururaa i te ururaau.—A hiˈo i te tumu parau “Te tutavaraa no te faaherehereraa.”

Teie râ, te na ô ra te feia ite e, no te faaora i te mau ururaau, eita noa e navai ia tatâˈi i te mau fenua i faainohia. E tia atoa râ ia taui i te huru iho o te taata.

Nafea ia faatitiaifaro i tei piˈo ra

A faatitiaifaro i te mau ohipa parau-tia ore. Mea pinepine e, o te nounou te tumu o te haerea tia ore o te taata, e ofati nei i te mau tiaraa o vetahi ê. E, mai ta te philosopho no tahito ra o Sénèque i parau, “eita iho â te nounou e mâha, noa ˈtu e e pau te natura taatoa”—e tae noa ˈtu i te ururaau haumi rahi no Amazone.

I te hoê pae, te itehia ra te feia faaapu veve no Amazone e rohi nei, e i te tahi aˈe pae, te feia tapihaa e te mau fatu fenua rahi, o te faaino nei i te ururaau no te faaî i to ratou pute. Te parau nei te feia ite e, ua hape atoa te mau nunaa no te pae Tooa o te râ ma, i to ratou tururaa i te tâpûraa i te mau tumu raau no Amazone. Ua faaoti te hoê pǔpǔ maimi Helemani e, o “te mau nunaa tapihaa ona atoa, te tumu rahi i ino roa ˈi te natura i teie nei.” Te na ô ra te Taatiraa no te Faahoturaa e te Natura i Amazonie e, no te faaherehere ia Amazone, e titauhia “te hoê faatureraa apî no te mau nunaa atoa, te hoê faatureraa o te faatupu i te mau ravea faahoturaa maitatai aˈe, niuhia i nia i te autahoêraa o te taata e te parau-tia.”

Teie râ hoi, te faahaamanaˈo maira te mau au auahi no ǒ mai i te mau taninaraa e ravehia ra i Amazone e, noa ˈtu te mau tutavaraa a te mau tane e te mau vahine paruru i te natura na te ao nei, ua riro te faaohiparaa i taua mau manaˈo faahiahia ra, mai te haruraa i te au auahi. No te aha?

Te mau aˈa o te mau ohipa iino mai te nounou, tei roto ïa i te huru iho o te totaiete taata nei, e mea hohonu roa ˈtu â i te mau aˈa o te mau tumu raau no Amazone i roto i te repo o te ururaau. Noa ˈtu e e tia mau â ia tatou ia rave i ta tatou iho tuhaa no te faaherehere i te ururaau, eita ta tatou e nehenehe e tiaturi e e manuïa te mau taata, noa ˈtu ta ratou mau tutavaraa maitatai, i te tatara i te mau tumu hohonu e te fifi roa o te haamouraa i te ururaau. Ua tano noâ te mau parau ta te Arii ra o Solomona i tahito ra, tei tuatapapa maite i te huru o te taata, i faahiti tau toru tausani matahiti i teie nei. Na roto noa i te tutavaraa taata, “o tei piˈo ra, e ore ïa e titiaifaro.” (Koheleta 1:15) Ua tuea noa teie manaˈo e te parau paari Potiti ra, “O pau que nasce torto, morre torto” (Te tumu raau i tupu fefe, e pohe fefe atoa ïa). Noa ˈtu râ, e ora te mau ururaau na te ao nei a muri aˈe. No te aha?

E tiaturiraa to mua

Tau hanere matahiti i teie nei, no to ˈna maere i te mau mea ora oviri e rave rahi i Amazone, ua faataa te taata papai buka Beresilia ra o Euclides da Cunha, i te ururaau mai “te hoê api o te Genese no teie nei tau o tei ore i neneihia ˈtura.” E noa ˈtu e ua tamata te taata i te haaviivii e i te tumutu i teie “api,” te tia noa ra te ururaau no Amazone tei ore i tâpûhia ˈtura, “mai te hoê taipe faahaamanaˈoraa i te huru o te fenua i te tau o te Poieteraa ra,” ia au i te tumu parau ra Amazonie, ia faaorehia to ˈna mau aai (Beretane). Ehiâ râ maororaa?

A hiˈo na: Te faaite ra te ururaau haumi no Amazone e te tahi atu mau ururaau o te ao nei i te haapapuraa e, mai ta Da Cunha Tane i parau, te vai ra “te hoê maramarama otahi.” Mai te mau aˈa mai e tae atu i te mau rauere, te faaite nei te mau tumu raau e ua hamanihia ratou e te hoê aivanaa aravihi. No reira, e vaiiho anei teie Aivanaa Rahi i te taata nounou ia haamou i te mau ururaau haumi e ia faaino i te fenua nei? Eita, o te pahonoraa papu ïa a te hoê parau tohu a te Bibilia! Te na ô ra oia e: “I riri na te mau fenua, e ua itea mai to oe [te Atua] riri, e te taime . . . [“e haamou ai oe i te feia e faaino ra i te fenua nei,” MN].”—Apokalupo 11:18.

A tapao na râ e, te na ô maira teie parau tohu e, eita noa te Poiete e faatitiaifaro i te tumu mau o te fifi na roto i te haamouraa i te mau taata nounou, e rave râ oia i teie ohipa i to tatou nei tau. No te aha tatou e na reira ˈi i te parau? Oia mau, te na ô ra te parau tohu e e ohipa mai te Atua i te tau e “faaino” ai te taata i te fenua. I te papairaahia teie mau parau, tau piti tausani matahiti i teie nei, aitâ i naeahia i te taata te rahiraa huiraatira e oia atoa te ravea no te rave i te reira. Ua taui râ te huru tupuraa. “A tahi ra i roto i to ˈna aamu,” o ta te buka ra Parururaa i te mau ururaau no te pae rua ma—E fa matamua na te mau nunaa atoa ïa e tapao ra, “e mana to te huitaata nei i teie mahana no te haamou roa i te mau niu o to ˈna iho oraraa no a muri aˈe, eiaha noa i roto i te tahi mau tuhaa fenua, i nia râ i te fenua atoa nei.”

Ua fatata i “te taime” e haava ˈi te Poiete “i te feia e faaino ra i te fenua.” E nehenehe e tiaturi e e ora ˈtu te ururaau haumi no Amazone e te tahi atu mau vahi natura o te fenua nei e faainohia ra. Na te Poiete e haapao i te reira—e e ere te reira i te aai, e mea mau râ.

[Tumu parau tarenihia i te api 13]

Te tutavaraa no te faaherehereraa

Ua faatiahia te mau piha toroa a te Pu a te Hau no te Maimiraa i roto i te Amazone (INPA) i Beresilia, i roto i te hoê ururaau heeuri e 400 000 metera tuea, i tupu apî mai i muri aˈe i te faaoreraahia te ururaau matamua, i te oire no Manaus i ropu ia Amazonie. Te haaputu nei teie pu i haamauhia a 42 matahiti i teie nei, 13 piha ohipa taa ê e haapao ra i te parururaa i te natura, te atuaturaa i te ururaau, te oraora-maitai-raa o te taata, e te vai atu â, oia ïa te pu maimiraa rahi roa ˈˈe o taua pae fenua ra. Tei reira atoa te hoê o te mau vahi ruperupe roa ˈˈe e haaputu nei i te mau raau, te mau iˈa, te mau ophi, te mau animala pape, te mau animala ote û, te mau manu, e te mau manumanu no Amazonie. Na roto i te ohipa a te mau 280 feia maimi a teie pu, te papu maitai aˈe ra i te huitaata nei te mau taairaa fifi roa i rotopu i te mau mea ora no Amazonie. E faarue te feia mataitai i teie pu ma te manaˈo itoito no a muri aˈe. Noa ˈtu te mau opaniraa i te pae no te mau faanahoraa ohipa e te pae politita, te tutava nei te mau aivanaa no Beresilia e to te ara, no te faaherehereraa i te ururaau unauna roa ˈˈe o te ao nei—te ururaau no Amazone.

[Hohoˈa i te api 10]

Purumu no te ohiraa i te raau, i tâpûhia i roto i te ururaau

[Hohoˈa i te api 11]

Te mau hotu o te ururaau haumi: te maa hotu, te huero, te hinu, te uaua, e e rave rau atu â

[Faaiteraa i te tumu]

J. van Leeuwen, INPA-CPCA, Manaus, Brazil

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono