VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g97 8/3 api 4-9
  • Faarumaruma i nia i te ururaau haumi

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Faarumaruma i nia i te ururaau haumi
  • A ara mai na! 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau “mea ora pohe” i te atea ê
  • Ia haihai anaˈe te tâpûraa, e haihai atoa anei te pau?
  • Te tatarahia ra te “vauvau tahua”
  • Te pohe nei te mau mea ora—Eaha ïa fifi?
  • E ere paha i te maa pue noa, e ere atoa râ i te oˈe
  • Te mau raau tupu e manuïa paha
  • Te imiraa i te mau ravea
    A ara mai na! 1997
  • No te aha e faaora ˈi i te ururaau haumi?
    A ara mai na! 1990
  • Hoê noa tetoni, aita faahou!
    A ara mai na! 1990
  • Na vai e haapohe nei i te ururaau haumi?
    A ara mai na! 1990
Ite hau atu â
A ara mai na! 1997
g97 8/3 api 4-9

Faarumaruma i nia i te ururaau haumi

IA MATAITAIHIA oia na nia mai i te manureva, e au te ururaau haumi no Amazone i te hoê vauvau tahua e tapoˈi ra i te hoê fenua taatoa, hoê â to ˈna ǔ matie e to ˈna heeuri i te tau a ite matamua ˈi o Orellana ia ˈna. Ia haere outou ma te rohirohi na roto i te ururaau veavea e te haumi, a tiahi noa ˈi i te mau manumanu mai te mau animala iti te rahi, e mea fifi roa ia faataa ê i te aoaoaraa e te mea mau. Inaha, te mea i manaˈohia e e rauere, e riro mai ïa ei pěpě, te raau tafifi ra ei ophi, e te vahie mǎrô ei iore hitimahuta o te horo oioi e tapuni. I roto i te ururaau no Amazone, te anoi noa nei â te mea mau e te mea feruri-noa-hia.

Te na ô ra te hoê taata hiˈopoa e: “Te vahi huru ê roa oia hoi, ua tuea noa te maere o te aai e to te mea mau i Amazone.” E mea maere mau â! A feruri na i te hoê ururaau hoê â to ˈna rahi ia Europa Tooa o te râ. A tuu atu i roto tau 4 000 tiahapa huru tumu raau taa ê. A faanehenehe ia ˈna i te mau 60 000 tiahapa huru tiare haviti mau. A peni ia ˈna i te mau ǔ unauna o te tahi 1 000 huru manu. A anoi atoa ˈtu tau 300 huru animala ote û. A taio atoa i te maniania peneiaˈe o e piti mirioni huru manumanu. Te taa ra ia outou i teie nei e, no te aha te taata e tamata noa ˈtu i te faataa i te huru o te ururaau haumi no Amazone, e faahiti ai i te mau parau hau aˈe i te faahiahia. Aita ˈtu hoi parau no te faaau i te mau pueraa mea ora o teie ururaau haumi no te pae rua ma, oia tei rahi roa ˈˈe i te fenua nei.

Te mau “mea ora pohe” i te atea ê

E iva ahuru matahiti i teie nei, ua faataa te taata papai Marite e taata faaarearea atoa ra o Mark Twain, i teie ururaau faahiahia roa mai “te hoê fenua nanatihia, te hoê fenua ua rau te huru o to ˈna mau unauna no te pae rua ma, te hoê fenua aai i reira e tano ai ia tuuhia te mau manu e te mau tiare e te mau animala atoa, i roto i te mau fare vairaa tauihaa tahito, e i reira te moo pape e te urî taata e parahi hau noa ˈi, mai te mea ra e tei roto ratou i te hoê Aua animala.” I teie mahana, ua riro te mau parau haafaahiahia a Mark Twain, mai te hoê tohu atâta. Inaha, peneiaˈe o te mau fare vairaa tauihaa tahito e te mau aua animala anaˈe te mau nohoraa e toe nei, no te farii e rave rahi taoˈa unauna no Amazone i te pae rua ma. No te aha?

Te tumu matamua, no te mea ïa e te tâpû noa nei te taata i te ururaau haumi no Amazone, ma te haamou i te nohoraa natura o te mau raau tupu e o te mau animala o taua vahi ra. Teie râ, taa ê atu i te haamouraa haapaoraa ore i teie nohoraa, te vai nei te tahi atu mau tumu—huna aˈe—o te faariro nei i te mau raau tupu e te mau animala, noa ˈtu e te ora noa nei â ratou, ei mau “mea ora pohe.” Oia hoi te auraa, te tiaturi nei te feia ite e, aita e ravea no te arairaa i te poheraa o te mau raau e o te mau animala.

Te tahi atu tumu, o te atea-ê-raa ïa. E riro paha te feia toroa a te hau e anaanatae nei i te faaherehereraa i te natura, i te opani ia tâpûhia te mau tumu raau i nia i te tahi tuhaa iti o te ururaau, no te paruru i te mau raau e te mau animala e noho ra i reira. Noa ˈtu râ, e pohe iho â teie mau mea ora i te pae hopea i roto i teie mau tuhaa iti parauhia motu ururaau. Te horoa ra te tumu parau Helemani ra Parururaa i te mau ururaau no te pae rua ma—E fa matamua na te mau nunaa atoa, i te hoê hiˈoraa e faaite ra e, no te aha eita te mau motu ururaau iti e paruru maoro i te mau mea ora.

Mea pinepine e otane e e ovahine te mau tumu raau no te pae rua ma. No te faatito, e tauturuhia teie mau tumu raau na te mau manu iore, o te taitai i te huˈa tiare mai te uaa otane atu i nia i te uaa ovahine. Parau mau, e manuïa teie faatitoraa mai te peu noa e, aita na tumu raau i hau atu i te atearaa e rerehia e te manu iore. Mai te peu e e atea roa te tumu raau ovahine i te tumu raau otane—e mea pinepine hoi o te ohipa ïa e tupu ia haaatihia te hoê motu ururaau iti e te fenua mǎrô aano—eita ta te manu iore e nehenehe e rere atu i taua atearaa ra. Te na ô ra teie tumu parau e e nehenehe taua mau tumu raau ra e faaauhia i te “‘mea ora pohe’ inaha eita ta ratou e nehenehe faahou e faatupu mai i te mau tumu raau apî.”

Teie taairaa i rotopu i te mau tumu raau e te mau manu iore, o te hoê noa ïa o te mau taairaa e ohipa nei i roto i te vahi ora natura no Amazonie. E nehenehe te ururaau no Amazone e faaauhia i te hoê fare rahi e faanoho nei e e faaamu nei e rave rau mea ora taa ê o tei tuatiatihia. Ia ore teie fare ia apǐ roa, e ora te mau mea ora o te ururaau haumi i nia i te mau tahua ěê, vetahi i nia i te repo, area vetahi ra, i nia roa ïa i te mau amaa teitei o te mau tumu raau. E ohipa anaˈe ta te mau mea ora tataitahi, e te rave nei ratou i ta ratou ohipa e 24 hora i nia i te 24—vetahi i te ao, vetahi i te po. Mai te peu e e vaiihohia te mau mea ora atoa ia rave i ta ratou tuhaa ohipa, e nahonaho maitai ïa te oraraa o teie mau raau tupu e mau animala no Amazonie.

E mea ohie râ ia faaino i te nohoraa natura no Amazone. Noa ˈtu e e faaino te taata i te hoê noa tuhaa iti o te mau mea ora i roto i teie ururaau, e faaaueue roa te reira i te mau tahua atoa o te ururaau. Te manaˈo ra te taata faaherehere natura ra o Norman Myers e, ia pohe anaˈe te hoê noa huru raau tupu, i te pae hopea, tau 30 huru animala atoa ïa te pohe. E no te mea e ua taaihia te ora o te rahiraa o te mau tumu raau no te pae rua ma, i te mau animala no te haaparare i to ratou huero, ia haapohe anaˈe te taata i taua mau animala ra, e pohe atoa ïa te mau tumu raau o ta ratou e tauturu ra. (A hiˈo i te tumu parau “Tahoêraa i rotopu i te iˈa e te tumu raau.”) Mai te fifi o te atea-ê-raa, ia tâpû-anaˈe-hia teie mau taairaa, e rave rahi atu â mea ora o te ururaau, te riro ei mau “mea ora pohe.”

Ia haihai anaˈe te tâpûraa, e haihai atoa anei te pau?

Te parau nei vetahi e e ere i te mea ino roa ia tâpû i te mau vahi iti o te ururaau, no te mea e hotu faahou mai te ururaau e e tupu faahou mai te mau raau apî i nia i te hoê mahora i tâpû-pauroa-hia te mau tumu raau, ma te faaau i te reira i to tatou nei tino, o te hamani nei i te hoê iri apî ia mutu anaˈe to tatou rima. Ua tano anei? Aita.

Parau mau, e tupu faahou mai te ururaau, mai te peu e e vaiiho te taata i te taime ma te ore e hauti faahou i taua fenua tumu raau ore ra. Tera râ, ia faaauhia teie ururaau apî e te ururaau matamua i tâpûhia, e au ïa i te taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te hoê api parau maramarama maitai e to ˈna hohoˈa neneihia tei marau. Ua tuatapapa o Ima Vieira, te hoê vahine tuatapapa raau tupu no Beresilia, i te hoê ururaau i tupu apî mai i Amazone i te roaraa hoê hanere matahiti, e ua itea mai ia ˈna e, i nia i na huru tumu raau e 268 e ruperupe na i roto i te ururaau matamua, e 65 anaˈe o tei tupu faahou mai i roto i te ururaau apî i teie mahana. E tano atoa teie faitoraa no te mau huru animala o taua vahi ra, o ta teie vahine tuatapapa raau tupu ïa e parau ra. No reira, noa ˈtu e aita te tâpûraa i te mau tumu raau e faariro nei i te mau ururaau heeuri ei medebara veavea, mai ta vetahi e parau ra, te riro nei râ te mau vaehaa o te ururaau haumi no Amazone, ei hohoˈa veve aˈe ia faaauhia i te ururaau matamua.

Hau atu, e mea pinepine te tâpûraa i te hoê vaehaa nainai roa o te ururaau, i te haamou e rave rahi raau tupu e mau animala e paari nei, e nee nei, e e paiuma nei i teie noa vahi o te ururaau, eiaha râ i te tahi atu vahi. Ei hiˈoraa, ua itea mai i te feia maimi i te fenua Équateur tau 1 025 huru raau tupu i nia i te hoê fenua fatata e 2 kilometera tuea o te ururaau no te pae rua ma. Hau atu i te 250 o teie mau raau aita ïa e tupu ra i te tahi atu vahi o te fenua nei. Te na ô ra te taata paruru natura Beresilia ra o Rogério Gribel e, “te vai nei te hiˈoraa o te sauim-de-coleira,” o te hoê ïa urî taata iti haviti roa, e au ra e e piriaro uouo to ˈna. “Te noho nei [te mau urî taata] e toe nei i roto i te hoê tuhaa iti nainai roa o te ururaau, i pihai iho ia Manaus i ropu ia Amazone, tera râ, e faaore roa te haamouraa o teie vahi nohoraa nainai roa i teie mau huru animala e a muri noa ˈtu,” o ta te Taote Gribel ïa e faaite ra. E tâpûraa haihai roa, e pau rahi roa râ.

Te tatarahia ra te “vauvau tahua”

O te tâpûraa râ i te mau tumu raau, te faarumaruma nei ma te peapea roa ˈˈe i te ururaau haumi no Amazone. Te tatara nei te feia hamani purumu, te feia tâpû raau, te feia heru, e te tahi atu mau taata, i te ururaau mai te hoê vauvau tahua ra te huru, ma te tumâ roa i te mau nohoraa natura taatoa i te hoê noa amoraa mata.

Noa ˈtu e aita te mau manaˈo e tu ra no nia i te mau numera mau o te faito haamouraa i te ururaau i te matahiti hoê i Beresilia—te faahiti nei te mau numera au noa, tau 36 000 kilometera tuea i te matahiti—ua hau atu paha i te 10 % te rahiraa o te ururaau haumi no Amazone i haamou-aˈena-hia, e tuhaa fenua ïa tei rahi aˈe ia Helemani. Ua faataa mai te vea hebedoma no Beresilia ra Veja, e tau 40 000 auahi i tuamahia e te feia faaapu e tâpû nei i te ururaau, na taua fenua atoa ra i te matahiti 1995—e pae taime ïa hau atu i te matahiti na mua ˈtu. Ua faaara te vea ra Veja e, no te uˈana o te taninaraa e ravehia nei e te taata, ua au roa vetahi mau tuhaa fenua no Amazone, i te “po auahi i nia i te otia fenua matie.”

Te pohe nei te mau mea ora—Eaha ïa fifi?

E ani mai paha vetahi e, ‘Eaha te faufaa o teie mau mirioni mea ora no tatou nei?’ E mea faufaa mau â no tatou nei, o ta te taata faaherehere natura ra o Edward O. Wilson ïa e pahono ra, no te Fare haapiiraa tuatoru Harvard. “E mea hinaarohia te mau nohoraa natura tere maitai no te tamâ i ta tatou pape, no te haamaitai i ta tatou repo e no te hamani i te mataˈi o ta tatou e huti nei,” o ta Wilson Tane ïa e parau ra, “no reira, eita ta tatou e nehenehe e haafaufaa ore noa i te mau mea ora huru rau.” Te na ô ra te buka ra Te taata, te mau raau tupu, e te mau patana (Beretane) e: “O te fanaˈoraa i te mau mea ora huru rau e rave rahi, te niu e ora mai ai te taata. Mai te peu e e mou te mau mea ora huru rau, e mou atoa ïa tatou.”

Oia mau, te faainoraa a te haamouraa i te mau mea ora, aita noa ïa i taotiahia i te mau tumu raau e tâpûhia ra, te mau animala e haamǎtaˈuhia nei, e te mau nunaa tumu e haafifihia nei. (A hiˈo i te tumu parau “Te mana o te taata.”) E nehenehe te itiraa mai te mau ururaau e faaino atoa ia outou. A feruri na: Te taata faaapu i Mozambique e tâpû ra i te maniota, te metua vahine i Uzbekistan e amu ra i te huero faataimeraa i te fanau, te tamaroa i pepe i Sarajevo e pâmuhia ra i te raau morphine, aore ra te vahine hoohoo e hâuˈa ra i te hoê mohina monoˈi pîpî i te hoê fare toa no New York—te faaohipa nei teie mau taata atoa i te mau taoˈa no ǒ roa mai i te ururaau no te pae rua ma, ia au ïa i te parau a te Pu no Panos. Te tavini nei te ururaau aore i tâpûhia ˈtura, i te mau taata ati aˈe te ao nei—e o outou atoa.

E ere paha i te maa pue noa, e ere atoa râ i te oˈe

Parau mau, eita ta te ururaau haumi no Amazone e nehenehe e opere i te maa pue noa na te ao nei, tera râ, e nehenehe oia e tauturu ia araihia te oˈe na te ao nei. (A hiˈo i te tumu parau “Te aai o te hoturaa rahi.”) Mea nafea ïa? Inaha, i te mau matahiti 1970, i roto i te mau faaapu rarahi, ua haamata te taata i te tanu i te tahi mau huero apî o tei maahia i roto i te mau faito rarahi roa. Noa ˈtu e ua tauturu teie mau hotu rahi apî ia faaamu tau 500 mirioni taata hau atu, ua itehia mai râ te hoê marei huna. No te mea e aita teie mau huero apî i anoinoihia e vetahi atu mau huru huero, ua paruparu e ua pohe ohie noa teie mau maa i te maˈi. E nehenehe te hoê tirotiro e haapohe i te auhune o te hoê nunaa taatoa, ma te faatupu i te oˈe.

No reira, ia noaa mai te mau maa puai aˈe e ia araihia te oˈe, te faaitoito ra te Faanahonahoraa a te mau Nunaa Amui no te Maa e te Faaapu (FAO te mau reta haapoto Beretane) i teie nei, “ia anoinoi rahi aˈe i te mau huero.” I reira ïa te ururaau e to ˈna mau taata tumu e ohipa mai ai.

I te mea e tei roto i te mau ururaau no te pae rua ma, hau atu i te afaraa o te mau huru raau tupu o te ao nei (e tae noa ˈtu tau 1 650 huru raau o te nehenehe e faaohipahia ei maa faaapu), ua riro atura te vahi faatupuraa maa no Amazone ei vahi maitai roa no te taata maimi e imi ra i te mau huru raau tupu oviri. Hau atu, ua ite te feia tumu no te ururaau nafea ia faaohipa i teie mau raau tupu. Ei hiˈoraa, te faatito nei te mau Inidia Cayapo no Beresilia i te mau huru maa faaapu apî, e te haaputu atoa nei ratou i teie mau maa apî i nia i te mau aivi. Ia faatitohia teie mau huru maa faaapu oviri e te mau maa faaapu paruparu tei matauhia, e puaihia e e itoitohia te mau maa faaapu hamanihia e te taata. Te na ô ra te FAO e mea titau-ru-hia teie nei faaitoitoraa, no te mea “te hinaarohia ra te hoê maraaraa e 60 % i te pae no te maa, i roto i na matahiti e 25 e haere mai nei.” Noa ˈtu râ, te tamau noa nei te mau pereoo bulldozer i te haamarari atu â i te ururaau haumi no Amazone.

Eaha ïa te mau faahopearaa? E nehenehe te haamouraa te taata i te ururaau haumi, e faaauhia i te hoê taata faaapu o te amu i ta ˈna mau huero tô papaa—te paia ra oia i teie taime, tera râ, te haapau ra oia i ta ˈna haapueraa maa no a muri aˈe. Aita i maoro iho nei, ua faaara te tahi feia maimi no nia i te mau mea ora huru rau e, “e tia ia riro te faaherehereraa e te faahoturaa i te mau huru maa faaapu e toe nei, ei tapitapiraa matamua no te palaneta atoa nei.”

Te mau raau tupu e manuïa paha

I teie nei, e hiˈo anaˈe na i te “fare raau” a te ururaau, ia ite outou e ua taai-mau-hia te ora o te taata nei i te mau raau tupu tafifi e vetahi atu mau raau tupu o te pae rua ma. Ei hiˈoraa, te faaohipahia nei te mau raau alcaloïde no roto mai i te mau raau tupu tafifi no Amazone, ei raau tamǎrû i te uaua hou e ravehia ˈi te tâpûraa; e 4 tamarii i nia i te 5 e maˈi leucémie to ratou, o tei nehenehe e ora maoro aˈe auaa te mau taoˈa maitatai e vai ra i roto i te hoê roti pervenche, e tiare teie no te ururaau. E ite-atoa-hia te raau quinine i roto i te ururaau, e faaohipahia nei no te rapaau i te maˈi malaria; te raau digitaline, e faaohipahia nei no te rapaau i te mafatu; e te diosgénine, e faaohipahia nei no te hamani i te mau huero faataimeraa i te fanau. Ua itehia te tahi atu mau raau tupu e nehenehe e manuïa no te rapaau i te maˈi SIDA e te mariri ai taata. Te na ô ra te hoê tumu parau a te mau Nunaa Amui e, “i Amazone anaˈe, ua tapaohia mai e 2 000 huru raau tupu ta te huiraatira no taua vahi ra e faaohipa nei ei raau rapaau, e te nehenehe e faaohipahia no te hamani i te raau.” Te na ô ra te tahi atu maimiraa e, na te ao nei, e 8 taata i nia i te 10 o te huri nei i nia i te mau raau tupu no te rapaau i to ratou mau maˈi.

Mea maramarama maitai ïa e e tia ia faaora i te mau raau tupu e faaora nei ia tatou, o ta te Taote ra o Philip M. Fearnside ïa e parau ra. “Ua riro te pauraa te ururaau no Amazonie ei haafifiraa rahi i te mau tutavaraa e ravehia nei no te rapaau i te mariri ai taata.” Te na ô atoa ra oia e: “E manaˈo teoteo atâta roa ia parau e, no te mau manuïaraa faahiahia o te rapaauraa no teie nei tau, e nehenehe ïa tatou e haapae i te rahiraa o teie mau raau [oviri].”

Noa ˈtu râ, te tamau noa nei te taata i te haapohe oioi i te mau animala e te mau raau tupu, hou e itehia mai ai e e haapapuhia ˈi to ratou iˈoa. E uiui paha tatou e, ‘No te aha te faaoreraa i te ururaau e tamau noa ˈi? E nehenehe anei e tapeahia? E ora ˈtu anei te ururaau haumi no Amazone?’

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 7]

Te mana o te taata

Te faaino nei te haamouraa e te faaoreraa i te mau ururaau, eiaha noa i te mau raau tupu e te mau animala, i te mau taata atoa râ. Tau 300 000 Inidia, e toea no na 5 000 000 Inidia i ora na i te pae fenua Amazone i Beresilia, o te parahi noa nei i roto i te ururaau. Te faahuehue-rahi-hia nei te mau Inidia na te feia tâpû tumu raau, te feia heru auro, e vetahi atu â, e rave rahi o ratou teie e hiˈo nei i te mau Inidia mai te mau “haafifiraa i te faahoturaa.”

Te vai atoa ra te mau caboclos, e nunaa taata pautuutu afa uouo e afa Inidia, ua parahi to ratou mau tupuna i Amazonie tau 100 matahiti na mua ˈtu. Te faaea nei ratou i roto i te mau fare paepae i patuhia i nia i te pou, na te hiti o te mau anavai, e peneiaˈe aita ratou i faaroo aˈenei i te parau ra “paruru i te natura,” noa ˈtu e na te ururaau e faaamu nei ia ratou, aita râ ratou e faaino nei ia ˈna. Te haafifihia nei râ to ratou oraraa i te mau mahana atoa, na te feia apî e rave rahi e tomo mai nei i roto i to ratou vahi faaearaa i roto i te ururaau.

Inaha, i roto i te ururaau haumi taatoa no Amazone, e mea papu ore roa te tau a muri no te tahi tau 2 000 000 feia ohi huero, feia faatahe tapau, feia ravaai, e vetahi atu feia tumu, e ora nei ma te faatura i te mau tau o te ururaau e o te mau anavai. E rave rahi teie e tiaturi nei e, no te faaherehere i te ururaau, eita noa e navai ia tutava i te paruru i te mau tumu raau mahogany e te mau animala parauhia lamantin. E tia atoa râ ia paruruhia te mau taata e faaea nei i roto i te ururaau.

[Tumu parau tarenihia i te api 8]

Te aai o te hoturaa rahi

Te na ô ra te vea ra Counterpart e, e “aai fifi ia tumâ” te manaˈo ra e mea hotu maitai te repo no Amazone. I te senekele 19, ua faataa te taata imi fenua ra o Alexander von Humboldt i te Amazone, mai te “vahi haapueraa huero o te ao nei.” Hoê senekele i muri iho, ua manaˈo atoa te Peretiteni no te mau Hau Amui no Marite ra o Theodore Roosevelt e, e faahotu mai te pae fenua no Amazone i te mau maa faaapu maitatai roa. Ua papai oia e: “Eita e tia ia vaiiho-noa-hia teie fenua ruperupe e te hotu ma te ore e faaapuhia.”

Oia mau, te taata faaapu o tei tiaturi i teie mau manaˈo, e ite mai iho â oia i muri aˈe i te hoê aore ra e piti matahiti e, e faahotu mai te fenua i te maa maitai, no te rehu hoi o te mau tumu raau e te mau raau tupu taninahia o tei haamaitai i te repo. I muri iho râ, eita te repo e faahotu faahou. Noa ˈtu e, ia hiˈohia te heeuri o te ururaau, e manaˈohia e mea maitai to ˈna repo, i te tupuraa mau râ, o te repo te paruparu o te ururaau. No te aha hoi?

Ua tauaparau o A ara mai na! e te Orometua ra o Flávio J. Luizão, taata maimi i te Pu Maimiraa a te Hau i Amazone e taata aravihi atoa oia i te pae no te repo o te ururaau. Teie vetahi o ta ˈna mau tatararaa:

‘Taa ê atu i te repo o te tahi atu mau ururaau, aita te repo i te peho no Amazone e fanaˈo ra i ta ˈna maa na raro mai, na roto i te huˈahuˈa ofai, no te mea aita e maa to roto i te mato no reira mai taua mau ofai ra, e mea hohonu roa oia i raro aˈe i te repo. Na nia mai râ te maa o teie repo tei pau i te pape, i te topa mai na roto i te ûa e te mau pehu. Noa ˈtu râ, eita te mau topata ûa e te mau rauere pê, e riro mai ei maa mai te reira noa. No te aha?

‘Aita i rahi te maa i roto i te pape ûa e topa mai i nia i te ururaau. Teie râ, ia topa anaˈe oia i nia i te mau rauere e ia tahe mai oia na nia i te mau tumu raau, i reira oia e ohi mai ai i te maa e vai ra i nia i te rauere, te amaa, te rimu, te maa pape, te mau ofaaraa rô, te repo puehu. E ia tapae atu te pape i nia i te repo, ua riro mai ïa oia ei maa maitai roa no te raau. Ia ore teie pape tei î i te maa, ia tahe oioi atu i roto i te mau tahora, e faaohipa te repo i te hoê titiˈa maa, oia hoi te mau aˈa huˈa roa e parare nei i roto i te mau tenetimetera matamua o te repo tapoˈi. Ua itehia te aravihi o teie titiˈa, inaha e mea iti roa te maa e vai ra i roto i te mau tahora i tahe atu te pape ûa i roto, ia faaauhia i te repo o te ururaau. Mea na reira ïa te maa e tae atu ai i roto i te mau aˈa, hou te pape e tahe atu ai i roto i te mau tahora aore ra i te mau anavai.

‘Te tahi atu maa, o te mau pehu ïa—te mau rauere e topa mai, te mau amaa raau, e te mau maa hotu. Tau vau tane huˈahuˈa pehu o te topa nei i nia i te hoê tâ fenua ururaau i te mau matahiti atoa. Nafea râ te pehu ia haere i raro i te repo e i muri iho, i roto i te mau aˈa o te mau raau tupu? Na te mau manumanu termite ïa e rave i teie ohipa. E tâpûpû ratou i te mau tâpû rauere menemene a uta ˈtu ai i roto i to ratou mau ofaaraa i raro i te fenua. I te tau ûa iho â râ, mea ohipa roa ratou, e tae roa ratou i te uta ma te maere mau e 40 % o te pehu taatoa i nia i te repo o te ururaau, i raro i te fenua. I reira, e faaohipa ratou i te mau rauere no te patu i te mau aua no te hamani i te tahi ninaemoa. E na teie ninaemoa e haapê i te rauere, e mâˈi atu ai te mau taoˈa nitrogène, phosphore, taratiumu, e vetahi atu â—e maa faufaa roa hoi no te mau raau tupu.

‘Eaha ïa te apî no te mau termite? Te maa. E amu ratou i te ninaemoa e e horomii atoa ratou maa vahi iti o te rauere. I muri iho, e ohipa te mau huˈa taoˈa i roto i te aau o te mau termite, no te faataui i te maa termite e i te pae hopea, e riro mai te tutae o teie mau manumanu ei maa na te mau raau tupu. No reira, o te ûa e te pehu, na ravea e piti e tauturu nei i te ururaau haumi ia ora e ia tupu maitai.

‘E mea ohie ia ite i te ohipa e tupu ia tâpûhia e ia taninahia te ururaau. Aita faahou ïa e amaa raau teitei no te apo mai i te pape ûa aore ra e vauvau pehu e faarirohia ei maa. Area ra, e topa puai noa mai te ûa rahi i nia i te repo paruru-ore-hia, e na te reira e haapaari i te repo. I te hoê â taime, ia tairi mai te hihi mahana i nia i te repo, e ǎhu te repo e e paari roa oia. E te faahopearaa ra, e hee noa te pape ûa i nia i te repo, e e tahe tia ˈtu i roto i te mau anavai, eiaha faahou râ i roto i te repo. No te pau rahi o te maa mai nia mai i te mau fenua raau ore e tei taninahia, e ino atoa te mau tahora pape na pihai iho i te mau fenua raau ore, no te mea ua rahi roa te maa e tahe mai, e faaino hoi te reira i te mau mea ora i roto i te mau tahora pape. Oia mau, ia ore oia e faahuehuehia, e faaamu noa iho â te ururaau ia ˈna iho, ia faaô mai râ te taata, i reira te ati e tupu ai.’

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 9]

Tahoêraa i rotopu i te iˈa e te tumu raau

I te tau ûa, e maraa te Anavai Amazone e e moe roa te mau tumu raau e tupu ra i roto i te mau ururaau o te mau fenua no raro. I te tau o te pape pue rahi roa ˈˈe, i reira te rahiraa o te mau tumu raau o taua mau ururaau ra, e hotu ai e e faarue ai i to ratou huero—tera râ, aita e iore no te taitai i teie mau huero. I reira te iˈa tambaqui (Colonnonea macropomum) e ohipa mai ai, e iˈa amu huero teie, mea aravihi roa oia i te hâuˈa. A au noa ˈi oia na ropu i te mau amaa o te mau tumu raau i tapoˈihia i te pape, e hâuˈa oia i te mau tumu raau tei fatata i te faarue i to ratou huero. Ia topa anaˈe te mau huero i roto i te pape, e tuparari teie iˈa i te paa e to ˈna nau taa puai, e momi oia i te mau huero, e tapea mai to ˈna vairaa maa i te maa e puohu ra i te huero, e i muri iho e faarue oia i te huero na roto i to ˈna tutae na nia i te repo o te ururaau i reira te mau huero e oteo ai, ia pau anaˈe te pape. E mea maitai no te iˈa e no te tumu raau. E haaputu te iˈa tambaqui i te ǎǒ, e e tupu mai te mau tumu raau apî. Ia tâpûhia teie mau tumu raau, e nehenehe ïa te tambaqui e tau 200 atoa huru iˈa amu maa hotu ê atu, e pohe.

[Hohoˈa i te api 5]

E uta te mau manu iore i te huˈa tiare mai te uaa otane i nia i te uaa ovahine

[Faaiteraa i te tumu]

Rogério Gribel

[Hohoˈa i te api 7]

Ta tatou vahi faatupuraa maa e ta tatou fare raau

[Hohoˈa i te api 7]

Te haamǎtaˈu nei te auahi i te otia matie

[Faaiteraa i te tumu]

Philip M. Fearnside

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono