VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g 1/15 api 2-6
  • Eaha te tia ia ite no nia i te maˈi roro?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te tia ia ite no nia i te maˈi roro?
  • A ara mai na! 2015
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tia ia ite no nia i te maˈi roro
  • Faataaraa no nia i te maˈi roro
  • Ravea rapaauraa i te maˈi roro
  • Mea faufaa roa te ite papu no nia i te Atua
  • Mau uiraa a te feia taio
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • E maˈi o te itehia ra na te ao atoa nei
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2023
  • Te fafau ra te Atua i te ea tia roa i te pae feruriraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2023
  • Hohoˈa faaiteraa
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2014
Ite hau atu â
A ara mai na! 2015
g 1/15 api 2-6
Ua roohia ta ’na tane i te ma‘i roro e te haapeapea ra te vahine a hi‘o ai ia ’na

TUMU PARAU MATAMUA

Eaha te tia ia ite no nia i te maˈi roro?

No ite-noa-hia ˈtura e maˈi to Claudia i roto i to ˈna roro, e taui noa to ˈna huru e e ahoaho atoa no te tahi ati i tupu taue. Te na ô ra oia: “E au e aita faahou ta ˈu e nehenehe e huti i to ˈu aho. Mea haama roa ia parauhia e maˈi roro to ˈu, mea fifi roa ia farii.”

Ua parau Mark, te tane a Claudia: “Aita vau i farii oioi i to mâua tupuraa, ua taa râ ia ˈu i muri aˈe mea faufaa roa ia turu vau i ta ˈu vahine.”

MAI te aha to huru ia itehia e maˈi roro to oe aore ra to te tahi taata herehia? Auaa, e nehenehe te maˈi roro e rapaauhia. E hiˈopoa anaˈe te tia ia ite ia taa maitai atu â oe eaha te maˈi roro.a

Te tia ia ite no nia i te maˈi roro

Ia au i te Taatiraa no te ea na te ao (OMS), tau hanere mirioni taata tei roohia i te mau maˈi roro na te ao nei a taui atu ai te oraraa o te feia ta ratou e here ra. Hoê taata i nia e maha te roohia i te maˈi roro i te hoê taime i roto i te oraraa. No te ahoaho i parare roa ˈi te reira. I roto i te mau maˈi roro atoa, o te maˈi schizophrénie e bipolaire te haafifi mau i te oraraa. Noa ˈtu e rave rahi taata tei roohia i te reira, e hunahia e e haafaufaa-ore-hia te maˈi roro, e hiˈo-ino-atoa-hia te feia i roohia i tera mau maˈi.

Ia au noa â i te OMS, no te haama ia faaite e maˈi roro to ratou, e rave rahi te patoi i te mau ravea rapaauraa.

Ia au i te tahi taatiraa i Marite no te feia i roohia i te maˈi roro, noa ˈtu te mau ravea rapaauraa, fatata 60 i nia i te hanere o te mau taata paari e 50 i nia i te hanere o te feia apî, mai te 8 e tae atu 15 matahiti, tei ore i rapaauhia i te matahiti i mairi aˈenei i te Hau Amui.

Faataaraa no nia i te maˈi roro

Te tahi vahine i roohia i te ma‘i roro

Eaha te maˈi roro? Ua faataa te feia hiˈopoa aravihi i te reira mai te tahi fifi e tupu i roto i te feruriraa, te huru e te haerea o te tahi taata. No tera hohoˈa maˈi, e pinepine mea fifi no tera taata ia farerei ia vetahi ê e ia faaoromai i te mau tupuraa o te oraraa.

E ere râ te auraa e roohia oe i tera maˈi mea paruparu anaˈe to tino

Ia au i te huru o te taata, te mauiui e te mau tupuraa ta ˈna i ite, e nehenehe te mau tapao faaite o te maˈi roro e vai maoro e e puai atu â. O vai te roohia i te maˈi roro? Te tane e vahine, te taata paari e apî, te feia no te mau taˈere, nunaa taata e haapaoraa atoa, tei haere i te haapiiraa teitei aore ra eita, tei veve e tei taoˈahia. E ere râ te auraa e roohia oe i tera maˈi mea paruparu anaˈe to tino. Na roto i te mau ravea rapaauraa tano, e nehenehe te feia i roohia i tera maˈi e mauruuru i te oraraa e e oaoa mau.

Ravea rapaauraa i te maˈi roro

E rave rahi maˈi roro ta te mau taote e nehenehe e rapaau maitai. Na mua roa râ, mea faufaa ia hiˈopoahia te taata maˈi e te tahi taote papu tei matau i te rapaau i te feia e maˈi roro to ratou.

Hoê vahine i roohia i te ma‘i roro e aparau ra e te tahi taote papu

E faufaahia te feia maˈi i te taime noa e farii ai ratou i te rapaauraa tano. Eiaha ïa ratou ia taiâ i te faaite e maˈi roro to ratou. Ua riro atoa te aparauraa e te mau taote aravihi ei ravea rapaauraa. E tauturu atu hoi ratou ia taa eaha tera maˈi, nafea ia faaafaro i te fifi e ia tamau noa i te farii i te mau ravea rapaauraa. I tera mau farereiraa, mea faufaa roa te faaitoitoraa e te turu a te tahi fetii aore ra hoa.

E rave rahi tei nehenehe e faaoromai a taa ˈi ia ratou eaha mau na tera maˈi e a haapao ai i te ravea rapaauraa a te mau taote. Te na ô ra Mark tei faahitihia ˈtu na, “hou a itehia ˈi te maˈi o ta ˈu vahine, mea iti roa to mâua ite no nia i te maˈi roro. Ua haapii râ mâua ia faaafaro hoê fifi i te taime e ia faatano i to mâua huru i mua i te tupuraa. I te roaraa o te tau, ua faufaahia mâua i te turu papu a te mau taote, oia atoa a te fetii e hoa.”

Na mua roa râ, mea faufaa ia hiˈopoahia te taata maˈi e te tahi taote papu tei matau i te rapaau i te feia e maˈi roro to ratou

Tera atoa te manaˈo o Claudia. Te faaî ra oia, “a itehia ˈi eaha to ˈu maˈi, ua manaˈo vau eita ta ˈu e nehenehe faahou e rave i ta ˈu e hinaaro. Ua haafifi te maˈi ia mâua toopiti, ua taa râ ia ˈu e nehenehe e faaoromai i te mau fifi rahi roa ˈˈe. Noa ˈtu te maˈi roro, ua faaitoito noa vau ma te farii noa i te rapaauraa a te mau taote, ma te haapao i to ˈu mau taairaa e vetahi ê e ma te ore e ru i te rave i te tahi ohipa.”

Mea faufaa roa te ite papu no nia i te Atua

Te taio ra te tahi vahine i te Bibilia

Aita te Bibilia e faaite ra e nehenehe te mau maˈi e ora ia ite te taata o vai te Atua. Ua tamahanahana e ua faaitoito râ ta te Bibilia e haapii ra e rave rahi utuafare na te ao. Te faaite papu ra hoi te reira e te tâuˈa mai ra iho â to tatou Atua poiete î i te here ma te tamahanahana i te feia “aau paruparu” e “te taata aau taiâ.”—Salamo 34:18.

E ere te Bibilia i te tahi buka no te rapaau i te maˈi. Te faaite mai ra râ te reira i te aratairaa papu e tauturu ia tatou ia faaoromai i te hepohepo e te mau tupuraa ahoaho. E ite atoa tatou i te tiaturiraa no a muri aˈe ia ore roa te maˈi e te mauiui i te fenua nei. Teie te parau fafau a te Bibilia: “Ei reira e faaaraarahia ˈi te mata o te matapo ra, e amaha hoi te tariˈa o te feia tariˈa turi ra: ei reira te pirioi e ouˈauˈa noa ˈi mai te aili, e himene mai hoi te vaha o te taata vava ra.”—Isaia 35:5, 6.

a I roto i teie tumu parau, e tano te parau maˈi roro no te mau maˈi atoa i roto i te roro mai te faataui i te huru e te haerea o te tahi taata.

TE ORARAA O TEI ROOHIA I TE MAˈI RORO

“I te tahi mau taime, e ahoaho roa vau a ore atu ai e nehenehe e rave i te tahi mau ohipa. Eita atoa e tia faahou ia feruri maite no te taio i te tahi atu mau mahana. Ua hepohepo roa anaˈe au, e ape au i te taata, oia atoa i to ˈu mau hoa piri. E tamata vetahi i te tauturu mai ma te parau, e ore te reira i muri aˈe aore ra o vau noa tera e haapeapea roa ino ra. E na ô mai te tahi atu ia haapao noa i te mau vahi maitai o to ˈu oraraa. Ehia râ taime to ˈu tamataraa i te na reira! Noa ˈtu e manaˈo maitai to ratou, aita ta ratou mau parau i faaitoito mai, ua haaparuparu e ua faahapa ˈtu â râ te reira ia ˈu.”—Claudia, Afirika Apatoa.

EAHA TE RAVE E MAˈI RORO ANAˈE TO OE?

  1. A haapao noa i te ravea rapaauraa a te mau taote aravihi.b

  2. No te ore ia rohirohi, ia tano noa ta oe ohipa e rave i te mahana.

  3. A faaetaeta noa i to tino.

  4. A taoto maitai.

  5. I te mau mahana atoa, a faataa i te taime no te tamǎrû ia oe.

  6. A tarani i ta oe maa e a amu i te maa maitai no to tino.

  7. Eiaha e inu hua i te ava e e amu i te mau raau i ore i faataahia na oe.

  8. Eiaha e faaea oe anaˈe, a haere râ na muri i te feia ta oe e tiaturi e te haapao ia oe.

  9. A feruri eaha te haafaufaa i roto i to oraraa.c

b I roto i te A ara mai na!, aita e faaitoitohia ra ia farii i te tahi ravea rapaauraa taa ê. Ia ara te mau Kerisetiano eiaha ia ofati i te mau faaueraa Bibilia a farii ai i te tahi ravea rapaauraa.

c A hiˈo i te tumu parau, “Te ahoaho: Ravea no te faaiti mai” i roto i te A ara mai na! Tiurai–Atete 2014.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono