Te hoê paradaiso huru taa ê
NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I KANADA
A TIA noa ˈi outou i nia i te pae teitei roa ˈˈe o te faafaa e a hiˈo noa ˈi outou i raro i te faa, e horuhoru roa outou no te nehenehe mau o te fenua—te mau aivi e te mau faa tarere te tahi i muri i te tahi. I mua ia outou, te vai ra mai te hoê miti matie hopea ore. Te farara maira te mataˈi î i te hâuˈa puai o te sauge, te hâuˈa ïa o te fenua aihere.
A feruri na e e piti noa hanere matahiti aˈenei, e nehenehe outou e tere ehia mahana i te maoro e e ite noa outou i te mau nǎnǎ rahi puaatoro huruhuru o te faaereere i te fenua aihere rahi no Kanada e e nehenehe outou e ite roa i te repo i raro aˈe ia outou ia aueue ia tupaipai te mau mirioni avae puaatoro. Eita roa ˈtu teie mau puaatoro huruhuru o te horo ra i nia i te miti matie rahi e hemohia i te mau hororaa animala tuiroo no Afirika.
I teie nei, te tahi o te mau tapao noa e faaite ra e te vai ra ratou i ǒ nei i mutaa ihora, te mau ofai ïa i reira te mau puaatoro huruhuru rahi e orooro ai i to ratou tino. E nehenehe outou e fafa i te mau poro manina e e ite i te mau poopoo i nia i te mau ofai i reira te mau tausani puaatoro huruhuru e orooro ai ia maero to ratou iri. E ere noa te mataˈi puai e farara maira na te pae tooa o te râ mai o te faatahe i te hoê roimata, o te hoê râ manaˈo horuhoru puai i mua i te mau mea faahiahia mau i poietehia e haaati ra ia outou e e haaputapû ra ia outou. Teihea outou? Te mataitai haere ra outou i te hoê paradaiso huru taa ê.
Te hoê aua taa ê
Maeva i te Aua fenua aihere Grasslands a te Hau, i Saskatchewan apatoa e tooa o te râ, i Kanada—te aua otahi i Marite Apatoerau i pûpûhia no te paruru i te fenua aihere rau oviri. E piti tuhaa to te aua, te tuhaa hitia o te râ e te tuhaa tooa o te râ, e 22,5 kilometera i te atearaa te tahi i te tahi. E 900 kilometera tuea to te reira.
E ere i te fenua papu e e rave rahi mau fifi e farereihia. Mea au aˈe ia haere avae aore ra na nia i te puaahorofenua no te mataitai. E tano i te feia mea au na ratou te ori-haere-raa ma te tamata noa, te taotoraa i rapaeau i te tahi mau po, ia faaineine râ e ia navai te pape e te tahi atu mau maa e titauhia. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Mataitairaa i te aua.”) I roto i to outou ori-haere-raa na roto i te aua, eita outou e ite i te mau fare teitei no te tau apî, te mau purumu ofai aore ra iriiri, te mau pou niuniu uira, te mau vahi i faaîhia, e te mau vahi tapearaa pereoo. Eita paha outou e farerei i te tahi atu taata. Oia mau, e paradaiso huru taa ê teie! Ia tomo atu outou i roto i te aua, te tomo ra ïa outou i roto i te hoê ao nehenehe taa ê mau.
Ua riro te mau Vahi papu Aano no Marite Apatoerau ei hoê o te mau vahi i ino roa ˈˈe te mau faanahoraa o te natura i te ao nei. I raro mai i te piti hanere matahiti aˈenei, e mau fenua 100 % oviri, aita i hautihia aˈenei. I teie mahana, ei hiˈoraa, tei raro mai i te 25 % te mau fenua aihere rau i Kanada aitâ i faaohipahia. Ua fa mai teie manaˈo e paruru i teie fenua aihere na roto i te faariroraa ia ˈna ei aua i te mau matahiti 1830. Hau atu i te hoê hanere matahiti i muri aˈe, i 1957, ua haamata aˈera te Saskatchewan Natural History Society i te feruri no nia i te haamauraa i te hoê aua a te hau.
Teie râ, i te matahiti 1988 noa ra to te hoê parau faatia a te faatereraa e te tuhaa fenua haamauraa i te Aua fenua aihere Grasslands a te Hau. Te paruru nei teie aua e te tahi atu â i roto i te mau fenua aihere no Kanada i te mau tumu tiare e 22, te mau animala e te mau manu tei tapaohia ei mau mea ora e fatata i te pau roa i nia i te mau tabula a te hau i Kanada. Na nia ˈˈe, te paruru-atoa-hia ra te tahi atu â mau mea ora e rave rahi, te tahi e ore roa ˈtu e itehia i te tahi atu mau vahi o te ao nei.
E taa-ê-raa rahi roa to te ahuaraˈi i roto i te aua o te fenua aihere Grasslands. No te mea tei roto mai te reira i te fenua rarahi, eita ïa e raeahia e te faahaumǎrûraa o te moana. No reira, i te tau toetoe, e topa roa te faito anuvera i raro i te -50 teteri Celsius, e i te tau veavea, mea pinepine i te hau atu i te 40 teteri Celsius. Mea varavara roa te ûa e e mataˈi-noa-hia, e ahuaraˈi fifi mau ïa.
Teie râ, noa ˈtu e eita e ite-oioi-hia, e rave rahi mau mea ora oviri. Ma te faaoromai e te onoono maite, i te poipoi roa e i te taperaa mahana iho â râ, peneiaˈe e fanaˈo outou i te pataraa i te hohoˈa o te aili, te coyote, te mimi taehae ra lynx, te rapiti, te moa oviri rarahi, te ophi ahehe, te manu e ô i te apoo, te manu ura, te aeto anaana, te antilope tara oeoe oviri (faataahia mai te animala horo vitiviti roa ˈˈe paha no Marite Apatoerau), aore ra te nǎnǎ hoê roa e toe noa râ i Kanada o te mau urî aero ereere no te fenua aihere. E ite atoa outou e rave rahi atu â mau manu e mau manumanu atoa e te mau tumu tiare no taua vahi anaˈe ra.
Te aamu anaanatae mau o taua vahi ra
Ia opua noa ˈtu outou e mataitai i teie aua otahi, te faaitoito atu nei matou ia outou ia rave i te tahi mau maimiraa no nia i teie vahi. E ite mai outou e mea roa to ˈna aamu. Ei hiˈoraa, te vai noa râ te mau aamu no nia te mau mutoi no te North West Mounted Police Red Coat Trail. I te matahiti 1874, ia faaroo oia no nia i te mau peapea i rotopu i te mau Indien e te mau papaa, ua tono aˈera te hau Kanada i te hoê pǔpǔ e toru hanere mutoi no te Police montée i te pae Tooa o te râ no te haamau faahou i te ture e te hau. Ua faaore atoa teie tere i te mǎtaˈu o te taata e rave rahi e e riro te pae Tooa o te râ o Kanada i te mau Hau Amui no Marite. Ma te ahu i te pereue uteute anaana maitai e ma te parahi i nia i te mau puaahorofenua i faanehenehe-maitai-hia, ua faatupu te pǔpǔ mutoi i te horuhoru rahi, e tae roa mai i teie mahana, ua mairihia te eˈa ta ratou i haere o te Purumu rahi o te Pereue Uteute.
Ma te faahiahia, i te matahiti 1878, ua riro teie tuhaa fenua ei vahi faaearaa no te hoê o te feia tamaˈi Indien mǎtaˈu-rahi-roa ˈˈe-hia no Marite Apatoerau—te raatira Sioux rahi ra o Sitting Bull. I muri aˈe i to te mau Sioux upootiaraa i nia i te nuu a Custer i Little Bighorn, ua horo ê mau tausani Sioux Marite i teie vahi no Kanada no te tapuni eiaha ia noaahia e te nuu puaahorofenua Marite.
Te vai ra fatata 1 800 vahi faahiahia i te pae tuatapaparaa i te mau tauihaa tahito, i roto i te aua, no te tau tahito atu â. I nia i te mau tupuai mouˈa e rave rahi, e nehenehe e itehia te mau ofai rarahi i faanaho-haaati-hia, i parauhia e mau vairaa tipi (oia hoi te mau fare ie menemene). Na teie mau ofai i haamau i te ie o te mau fare ie no te mau puaatoro huruhuru eiaha ia pee i te mataˈi. Te vai ra atoa te mau eˈa rau no te auau i te mau puaatoro huruhuru i mutaa iho i faaohipahia e te mau Indien no te mau vahi papu. E rave rahi senekele aˈenei, e vahi auauraa faahiahia teie no te mau opu fetii Gros Ventre, Cree, Assiniboine, Blackfoot, e Sioux.
Ia hoˈi noa ˈtu tatou i tahito roa ˈtu â, i te tuhaa hitia o te râ o te aua, ua itehia mai te mau toea o te mau dinosaure i nia i te mouˈa araea pau e te oviri no Killdeer Badlands.
Te hoê fenua nehenehe mau
Ia ore te huru rau e te rahiraa o te mau tiare e te mau animala aore ra te aamu taa ê o teie fenua e haamaere ia outou, na te faito rahi faahiahia e te faahoruhoru ïa o te fenua e haamaere ia outou. Te vai ra te taˈi o te mau miria huru manu, te hâuˈa o te sauge, te mahanahana o te mahana e te mataˈi i nia i to outou iri. E rahi roa ˈtu â te monamona o te maa i tunuhia i nia i te hoê umu gaz ohie ia taitaihia, i roto i teie fenua nehenehe mau, o te riro ei oaoaraa no to outou mau mata. Hau atu â, e nehenehe outou e ite maitai i te mau vahi atoa e ati noa ˈˈe, na nia iho â râ i te eˈa ori-haere-raa o te Two Trees Interpretive Trail, e vai ra i roto i te tuhaa tooa o te râ o te aua. I te tahi taime, i nia i te raˈi ninamu rarahi, e itehia te hoê ata teatea e au i te vavai e tarere ra i nia ˈˈe ia outou mai te hoê mouˈa e mau noa i nia i te aore. Ia hiˈo outou i teie fenua faahoruhoru, mai te huru ra e ua tiamâ roa outou, e i te hoê â taime, e au ra e mea nainai roa outou e te horuhoru roa atoa.
No nia i te mau fenua aihere, e ere noa te mea ta outou e ite ra, to outou râ mau manaˈo hohonu te mea faufaa. Tei to outou manaˈo hohonu no nia i teie vahi e hoˈi faahou mai ai outou i roto i teie paradaiso huru taa ê. E faatupu teie tere i te manaˈo mehara i roto i to outou mafatu. E î to outou mau manaˈo i te mau arueraa no te Poiete Rahi ra o Iehova o tei haamau i teie mau mea atoa i ǒ nei. Fatata roa te mahana e tiai-ru-hia ra e tae mai ai i reira te fenua taatoa e riro mai ai ei paradaiso e e faaite mai ai i to ˈna nehenehe taatoa.
[Tumu parau tarenihia i te api 24]
Mataitairaa i te aua
A haamanaˈo i
1. Te tapao i to outou iˈoa i pihai iho i te feia rave ohipa o te aua e te ani i te hoê tabula parau faaite hou a tomo ai i roto i te aua.
2. Te faanavai i ta outou pape inu. E noaa noa te pape inu i te Vahi Haamaramaramaraa o te Aua.
3. Te tamau i te taupoo no te mahana e te oomo atoa i te tiaa paari maitai e te au no te avae, o te tapoi i te mau momoa avae no te paruru i te mau cactus putaputa.
4. Te rave i te hoê tâpû raau no te hui i mua ia outou ia haere outou na roto i te aihere teitei.
5. Te rave i te hoê pataraa hohoˈa e te hiˈo fenua mai te peu e te vai ra ta outou. Te mau taime maitai roa ˈˈe no te hiˈopoa i te mau animala, i te poipoi roa ïa e i te taperaa mahana.
A HAAPAO MAITAI: Eiaha e tuu i to outou rima aore ra to outou avae i te mau vahi aita outou e ite maitai ra. E nehenehe te ophi ahehe e hohoni ia ore e noaa ia ˈna i te horo aore ra ia hitimaue oia. Eita e faatiahia e te ture ia auau i te animala oviri i roto i te hoê aua a te hau.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 23]
Te mau hohoˈa atoa: Parks Canada