Ua poietehia tatou no te au i te mau aua
IA HORO ê atu tatou i te oraraa ru noa o te oire no te haere atu e fanaˈo i te unauna o te natura, e tupu te manaˈo hau e te oaoa i roto i te rahiraa o tatou nei. Teie ta John Muir, te hoê taata tuiroo matamua no te parururaa i te natura i parau: “Mea faufaa roa te mau aua rahi e te mau fenua i paruruhia i roto i te mouˈa, eiaha noa no te mea te horoa mai nei ratou i te raau e te pape. Ua riro atoa râ ratou ei mau pu no te ora.”
Eita iho â ïa e maerehia i te mea e ua tuu mai te Poiete i te tane e te vahine matamua i roto i te hoê ô nehenehe roa. Te vai ra taua ô nei i roto i te hoê vahi i parauhia Edene e ua mairi-atoa-hia oia i te iˈoa ra “ô i Edene ra”. E aua rahi teie, inaha te parauhia ra e te vai ra i reira “te mau raau maitatai atoa ia hiˈo, e tei au ei maa” e e amaha na te anavai pape e na roto atu i te ô i roto e maha tahora pape rahi. — Genese 2:8-10, 15.
I mutaa ihora, e ora na te rahiraa o te taata i roto i taua mau “pu no te ora” ra. I muri iho, mai te senekele i mairi aˈenei, ua haamata aˈera te taata i te otaa noa i roto i te mau oire rarahi. I taua area taime atoa ra, ua faainohia aˈera te tahi mau vahi oviri e ua vavahi-roa-hia. Mai reira mai, te papu ra ïa ia tatou no te aha te faatupuraahia taua mau aua paruruhia e te hau, i haapopouhia ˈi ei “manaˈo maramarama” mau. Afea e mea nafea taua manaˈo i te faraa mai?
Te mau aua rahi matamua i paruruhia e te hau
Ua haamata teie ohipa i te matahiti 1870. I te hoê po, te faatia noa ra te hoê pǔpǔ taata i haere e mataitai i te fenua no Yellowstone (Fenua Marite) i pihai iho i te hoê auahi, i te mau vahi nehenehe mau o ta ratou i ite. Ua manaˈo aˈera te hoê o ratou, o Cornelius Hedges, tei riro mai i muri iho ei tavana no Montana, e faariro i taua fenua ra ei aua rahi e paruruhia e te hau o te faaherehere-maitai-hia no te mau ui a muri aˈe. Ua oaoa roa ˈˈera to ˈna mau hoa i taua manaˈo no ˈna ra. Ua hiˈopoa-noa-hia taua opuaraa nei e piti matahiti te maoro e, i te matahiti 1872, ua tarima ihora te peretiteni o Ulysses Grant i te opuaraa ture e faariro ra ia Yellowstone ei aua rahi matamua e paruruhia e te hau i roto i te ao nei.
I muri iho, ua faatupu atoa ˈtura te fenua Auteralia i te hoê vahi natura paruruhia i Nouvelle-Galles du Sud, tei mairihia i te iˈoa ra Royal National Park i teie mahana. Inaha, 13 matahiti i muri aˈe i te avariraahia o Yellowstone, ua avari atoa ˈtura te fenua Canada i te toru o te aua rahi a te hau i roto i te ao nei, i roto i te fenua Alberta. E tia ia faatiahia to ˈna aamu.
E nunaa iti apî roa o Canada i taua tau ra. Ua haamatahia te mau ohipa no te faahaere i te hoê tereraa pereoo auahi e na roto atu i te mau mouˈa Rocheuses e tae roa ˈtu i te pae moana Patitifa. I te avae novema 1883, ua itea maira i na rave ohipa tootoru o te reni pereoo auahi i haere e hiˈopoa haere i te fenua e haaati ra ia Fort Calgary, i te mau pape veavea e pihaa noa ra. Ua ite-oioi-noa-hia te faufaaraa o taua mau pape ra, e ua tupu ihora i muri iho te hoê tataˈuraa no te tarima i te mau parau faaau e e rave rahi mau aroraa i mua i te ture.
Teie râ, aita i maoro roa, ua faaô atoa maira te faatereraa no Canada i roto i taua ohipa nei. Ua ite maitai oia i te faufaa o teie fenua i te pae no te mau ratere, e aita roa ˈtu oia e hinaaro ra e horoa i te mau parau tiaraa fatu fenua i te hoê noa ˈˈe taata. No reira, i te matahiti 1885, na roto i te hoê ture i haamanahia, ua faaotihia ˈtura teie fenua ei “vahi mâ no te maitai o te huiraatira” e ua opanihia ˈtura “te mau ohipa tapihooraa atoa, te mau huru puhaparaa atoa e te feia aita i faatiahia ia haere mai e ora i reira”. Ua faarahihia te fenua matamua e 26 kilometera tuea e ua riro mai nei ei aua a te hau no Banff, e 6641 kilometera tuea i teie mahana.
I teie mahana, e 30 aua rahi mai teie te huru i te fenua Canada, e ua tuea noa te aanoraa taatoa i te faito o te fenua Beretane. I te Fenua Marite, ua hau atu i te 300 aua rahi a te hau tei tataipiti to ratou aanoraa i te faito o te fenua Beretane. Ua parare roa te “manaˈo maramarama” no nia i te mau aua rahi i paruruhia e te hau na te ao atoa nei, inaha, te vai ra i teie nei i roto i te ao nei hau atu i te 2000 mau vahi i paruruhia i roto e 120 mau fenua.
E tia i te taata ia feruri
I te omuaraa ra, ua faaherehere-noa-hia te fenua no Banff, tei riro ei vahi rapaauraa e te pape pihaa, no te tahi noa feia ona. “Mai te peu e eita e nehenehe e taui i te vairaa o te fenua, e faahaere mai ïa matou i te mau ratere”, o ta te hoê o te feia i haamau i te aua rahi ïa i parau. E ua haere mai iho â te mau ratere. Inaha, no te rahi o te taata e haere maira i roto i te tahi mau aua rahi a te hau, ua apîapî roa taua mau vahi ra. Teie hoi ta te hoê utuafare fetii i parau i muri aˈe i to ratou haereraa ˈtu i Yellowstone: “Ua peapea roa matou i te iteraa ˈtu i taua nahoa rahi taata ra. Mai te huru ra e te haere ra oe na roto i te mau aroa no Manhattan [New York].” I roto i te tahi mau aua rahi, ua titauhia e ia haapiihia vetahi mau ravea a te mutoi e te mau ravea no te aro i te raau taero i te tahi mau taata tiai.
Teie râ, i roto i te mau matahiti i mairi aˈenei, ua ravehia te mau ravea etaeta roa ˈtu â no te faaherehere i te huru natura o te mau aua rahi. No reira, i Yosemite, te hoê aua rahi tuiroo no Kalifonia, ua opuahia e faaore i te mau vahi mai te vahi tataˈiraa pereoo, te mau fare toa, te mau vahi faaheeraa i nia i te pape paari, te mau mahora hautiraa popo iti, te mau tahuˈa tairiraa popo e te mau vahi hopuraa pape. I teie nei, te tamata ra te mau faatere o te mau aua rahi i te faaau noa i te mau faaanaanataeraa e tuea maitai e te parururaa tamau o te mau faufaa natura.
O te ohipa ïa e tupu ra i Canada, mai ta teie haapueraa ture no nia i te mau aua rahi no Canada no 1979 e haapapu ra. Te faaite ra teie parau e ua faataahia te mau aua rahi a te hau ‘no te paruru tamau i te mau vahi natura e no te faaherehere maitai i teie mau vahi no te mau ui a muri aˈe’.
Te hoê o te mau opuaraa e titauhia nei e te mau aua rahi e rave rahi, o te parururaa ïa i te mau animala. I Italia, ua riro te aua rahi a te hau no Grand Paradis, i haamauhia i te matahiti 1922, ei vahi haapuraa no te mau puaaniho oviri, e mau animala tei auau-rahi-hia e tei fatata roa hoi i te ore roa. Area te Sanctuaire naturel de Gir, tei haamauhia i Inidia i te matahiti 1965 ra, te paruru nei ïa oia i te mau liona hopea no Asia, mea rahi roa hoi taua mau animala nei i roto i teie fenua i mutaa ihora. Noa ˈtu e te parauhia ra e fatata e 60 mirioni mau bisons (buffalos) i Marite Apatoerau i te hoê tau, i te matahiti 1900 ra, fatata roa taua animala nei i te mou. I teie mahana, maoti te mau ravea parururaa i ravehia, e nehenehe e itehia te mau mirioni o ratou na te mau vahi taa ê, ei hiˈoraa, i roto i te aua rahi a te hau no Wood Buffalo.
Te haereraa e ori haere na roto i te mau aua rahi a te hau, te haereraa e mataitai i te mau fenua oviri e te iteraa ˈtu i te mau animala i roto i te natura, auê ïa ohipa e tamǎrû mau i te feruriraa. Ua riro hoi te reira mai te tahi pu faaora. Teie râ, e tia ia haapao maitai i te tahi mau mea atâata mau.
[Tumu parau tarenihia i te api 18]
Mea au roa na te taata te mau aua paruruhia e te hau, inaha, e mau mirioni taata teie e haere nei e ori haere na taua mau vahi nei i te mau matahiti atoa. Ua avarihia te aua a te hau matamua, te aua no Yellowstone (teie te tahi hohoˈa) i te matahiti 1872 ra. Ua patahia te hohoˈa i nia i te api matamua i te aua a te hau no Glacier (Fenua Marite), te hoê o na 2 000 mau vahi paruruhia e vai nei i teie mahana i roto i hau atu i te hoê hanere fenua.
No te aha te taata e faahiahia roa ˈi i taua mau aua rahi nei? E nehenehe anei te fenua e riro mai ei ô unauna rahi? Eaha te mau ati ta te feia e tere atu i roto i te mau aua huru rau e nehenehe e farerei, e nafea ia paruru i te reira? Te tuatapapa ra teie numera o te A ara mai na! i taua mau uiraa nei e te faataa atoa ra mea nafea te ati e faatupuhia nei e te tahi mau animala e ore ai, ia tae i te hoê mahana.