Hiˈoraa i nia i teie nei ao
Te iti ra te faaipoiporaa
I Kanada, te iti oioi ra te peu tumu o te faaipoiporaa. Ia au i te hoê tabula a te hoê Pu titorotororaa no Kanada, i roto i na matahiti 15 i mairi, “ua fatata te numera o te feia no Kanada e ora noa ra ma te faaipoipo ore, i te tataitoru mai i te 700 000 e tae atu i te 2 mirioni—te hoê ïa faito maraaraa i te mau matahiti atoa e ono taime i to te faaipoiporaa,” o ta te vea ra The Toronto Star ïa e parau ra. Hau atu, “te afaraa o te feia atoa a tahi ra e faaea ˈi i te tane aore ra i te vahine i Kanada, e feia faaea faaturi noa ïa, e te maraa nei te numera e maha i nia i te pae i Québec.” No te aha i taui ai? Ua riro te feia faaea faaturi noa ei “tuhaa o te hoê orureraa hau i te pae totiale, te hoê o te mau haapaeraa i te mau peu tumu tei niuhia i nia i te hoê faanahoraa totiale tahito,” o ta te tabula ïa e parau ra. Ua faaite te tumu parau o te vea e “ua hiˈohia na te faaearaa ma te faaipoipo ore ei tamataraa hou te faaipoiporaa, i teie nei râ, ua hiˈohia ïa mai te hoê ravea monoraa i te reira.”
“Te faahopearaa a Mose”
Te faaite ra te vea ra New Scientist e ua manuïa e piti aivanaa Tapone no te ihipuai o te taoˈa, i te vahi i te pape i roto i te hoê fare maimiraa. Ua faaohipa o Masakazu Iwasaka e o Shogo Ueno, no te Fare haapiiraa tuatoru no Tokyo, i te mau potaro niuniu uira puai, no te hamani i te hoê aua auri ovahine puai ati aˈe i te hoê tito tarava aita i î roa i te pape. Ua turai te aua auri ovahine, tau 500 000 taime puai aˈe i to te fenua, i te pape ia pee i nau hiti o te tito, area i ropu ra, mea mǎrô ïa. Ua rave-faahou-hia teie ohipa maere, o ta te feia aivanaa hoi i ite matamua i te matahiti 1994 ra, e te mau aivanaa no te ihipuai o te taoˈa no Europa e no te mau Hau Amui no Marite. Nafea te tupuraa te reira? Ia au i te parau a Koichi Kitazawa, e aivanaa atoa i te Fare haapiiraa tuatoru no Tokyo, “eita [te pape] e te auri ovahine e tuea maitai. No reira te hoê auri ovahine puai e turai atu ai i te pape, e e faahaere ai ia ˈna mai te mau vahi e mea puai te aua auri ovahine i te tahi atu mau vahi e mea mǎrû mai.” Ua pii atura o Kitazawa i te ohipa maere “Te faahopearaa a Mose.”
Te mau ratere aita i ite i te peu
No te rahi o te faufaa i te pae hiroa tumu i Italia, ua riro oia ei vahi ratereraa tuiroo. Tera noa râ, e pinepine aita te feia faafaaea i reira e tâuˈa ra i te faaite i te mau peu maitatai. Ia au i te parau a Mario Lolli Ghetti, e tia no te faufaa i te pae natura e i te pae paturaa i Florence, “e rave rahi o te manaˈo ra e e nehenehe ta ratou e rave i te tahi mau mea o ta ratou e ore roa ˈtu e manaˈo i te rave i ǒ ratou ra.” No reira, ua faatupu te oire no Florence i te hoê “Haapueraa ture no te mau Tiaraa e te mau Hopoia a te mau Ratere,” o te faahaamanaˈo ra i te mau ratere e eaha ta ratou e nehenehe e rave aore ra eita e nehenehe e rave, o ta te vea ra La Repubblica ïa e parau ra. Teie vetahi mau faahaamanaˈoraa: Eiaha e hopu aore ra e tuu i to outou avae i roto i te mau faataheraa pape; eiaha e tamaa i mua i te mau fare tahito e te mau fare vairaa tauihaa tahito; eiaha e faarue i te mau punu inu aore ra te chewing gum na raro; eiaha e omono i te mau piriaro aita e rimarima ia haere anaˈe e mataitai i te mau fare vairaa tauihaa tahito; e eiaha e taraˈi mahana e te ahu hopuraa i roto i te mau aua e te mau mahora faufaa i te pae aamu. Parau mau, te haapopou-noa-hia ra e te farii-maitai-noa-hia ra te mau ratere tei ite i te peu.
Te fifi e faaamu i te aiû
“I te roaraa e piti ahuru matahiti, ua horoa te mau taote e te mau taatiraa rapaauraa i te hoê â aˈoraa i te mau metua vahine apî i roto i te mau fenua veve aˈe: A faaamu i ta outou mau aiû i te tîtî no te paruru i to ratou oraora-maitai-raa,” o ta te vea ra The New York Times ïa e parau ra. “I teie nei râ, te haafaufaa ore nei te maˈi SIDA i taua aˈoraa ra. Te faaite maira te mau tuatapaparaa e e nehenehe te mau metua vahine, tei roohia i te tirotiro o te SIDA, e horoa ˈtu i te reira na roto i to ratou û i te mau faito rahi. . . . Ua manaˈo iho nei te mau Nunaa Amui e hoê i nia i te toru o te mau aiû atoa tei roohia i te tirotiro V.I.H. na roto i te û o to ratou mama.” Te ravea, o te û puehu ïa, te vai atoa ra râ to ˈna mau fifi. I roto e rave rahi mau nunaa, aita e moni ta te mau mama no te hoo mai i te û puehu aore ra no te tamâ i te mau mohina tîtî e aita ta ratou e pape mâ. I te pae hopea, te roohia nei te mau aiû i te hî e te pauraa te pape o to ratou tino e i te maˈi atoa o te hutiraa aho e o te aau. Te anoi rahi nei te mau utuafare veve i te pape i roto i te û, i te pae hopea eita e navai te û a te mau aiû. Te tutava nei te feia toroa i te pae rapaauraa i teie nei i te faaaifaito i teie nau fifi. Na te ao nei, hau atu i te 1 000 tupuraa apî o te mau aiû e o te mau tamarii i roohia i te tirotiro VIH i te mau mahana atoa.
Te ino noa ˈtura te mau ravea no te vai-mâ-raa na te ao nei
“Fatata e toru miria taata, hau atu i te afaraa o te huiraatira na te ao nei, aita ta ratou hoê noa ˈˈe vahi haumitiraa,” o ta te vea ra The New York Times ïa e tapao ra. Te faaite atoa ra teie mau mea i iteahia mai, te hoê hoi tuhaa o te titorotororaa Progress of Nations tei ravehia e te UNICEF (Afata a te mau Nunaa Amui no te Tamarii) i te mau matahiti atoa, e “te ino noa ˈtura te mau ravea no te vai-mâ-raa ia au i te mau numera na te ao nei, aita e maitai maira.” Ei hiˈoraa, ua haere te tahi mau fenua i mua i te pae horoaraa i te pape mâ na te feia veve, aita râ ta ratou e vahi faarueraa pehu. Te turu rahi nei teie ereraa i te vai-mâ-raa faufaa i te parareraa o te mau maˈi apî e i te faura-faahou-raa mai te mau maˈi tahito, o ta te tabula ïa e parau ra. Te manaˈohia ra e hau atu i te piti mirioni tamarii e pohe nei i te mau matahiti atoa no te mau maˈi i faatupuhia e te mau huru tupuraa mâ ore. Te parau ra o Akhtar Hameed Khan, o tei papai i te tabula, e: “Mai te peu e mai to te Anotau no Ropu ta outou faito ravea no te vai-mâ-raa, mai to te Anotau no Ropu atoa ïa ta outou faito maˈi.”
O te fare te vahi faufaa roa ˈˈe
Mea maitai anei te fare haapaoraa tamarii—na vetahi ê e haapao i te mau tamarii a haere ai te mau metua i te ohipa—no te mau tamarii? O ta te hoê ïa maimiraa Marite a te Pu a te Hau no te Rapaauraa i te Tamarii e no te Tupuraa o te Taata, i hinaaro e ite. Ua tamau noa te feia maimi tuiroo i te pae haapaoraa i te tamarii i roto 14 fare haapiiraa tuatoru, i te tuatapapa i te tupuraa o te mau 1 364 tamarii mai te fanauraa mai e tae atu i te toru o te matahiti. Hau atu i te 20 % o te mau tamarii, na to ratou mau metua vahine i haapao ia ratou i te fare; area te toea ra, ua afaihia ïa ratou i roto i te mau fare haapao tamarii aore ra i te fare o te feia haapao aiû o te aufauhia. Eaha te mau faahopearaa? “Ua iteahia mai e te feia maimi e te mau tamarii i roto i te fare haapao tamarii maitatai roa—te fare i reira te feia paari e paraparau pinepine ai ia ratou ma te haapao maitai—e mea maitai rii aˈe to ratou ite i te pae no te reo e no te haapiiraa, i te mau tamarii tei ore i haapao-maitai-roa-hia,” o ta te vea ra Time ïa e tapao ra. “Teie râ, te faaotiraa faufaa roa, oia hoi mea haihai aˈe te mana o te fare haapao tamarii i nia i te tupuraa i te pae feruriraa e i te pae no te here o te mau tamarii, i te huru o to ratou oraraa utuafare. . . . Ua numera te feia maimi e 1 % noa o te mau taa-ê-raa i rotopu i te mau tamarii te nehenehe e parauhia e o te fare haapao tamarii te tumu, e 32 % râ no te huru rau ïa o te mau mea o ta ratou i fanaˈo i roto i to ratou utuafare. Eaha ïa te manaˈo? O te fare ïa te vahi haapiiraa faufaa roa ˈˈe.”
Te auhoaraa matau-ore-hia
Ua faahiahia maoro na te mau aivanaa i te taairaa i rotopu i te mau ro e te mau tumu acacia no Afirika. Te horoa ra teie mau tumu raau i te maa e te tamǎrǔ na te mau ro. Area te mau ro ra, te aro nei ïa ratou i te mau manumanu e faaino ra i te mau tumu raau, e te hohoni nei i te mau animala e amu i te rauere. E au ra e ua taaihia te ora o te mau tumu raau i nia i teie parururaa. Teie râ, e hinaaro atoa te mau tumu raau i te mau manumanu rere no te faatitǒ i ta ratou mau tiare. No reira, nafea te mau manumanu faatitǒ e nehenehe ai e rave i ta ratou ohipa? Ia au i te vea aivanaa ra Nature, ia “uaa roa [anaˈe] te mau tiare” o te mau tumu raau, e haamǎhu ratou i te hoê raau o te manaˈohia ra e e tiahi oia i te mau ro. E nehenehe ïa ta te mau manumanu e tau haere i nia i te mau tiare “i te taime faufaa.” E ia oti anaˈe te mau tiare i te faatitǒhia, e hoˈi faahou te mau ro i ta ratou ohipa tiai.
Ua iteahia mai te Bibilia a Gutenberg
Ua iteahia mai te hoê tuhaa o te hoê Bibilia i neneihia e Johannes Gutenberg i te senekele 15, i roto i te mau pueraa parau tahito a te hoê fare pure no Rendsburg, i Helemani. I muri aˈe i to ˈna itearaahia mai i te omuaraa o te matahiti 1996, ua hiˈopoa-maitai-hia taua tuhaa ra 150 api o te Bibilia hou a parauhia ˈi e na Gutenberg iho â, o ta te vea ra Wiesbadener Kurier ïa e tapao ra. Na te ao nei, ua itehia e te vai ra e 48 Bibilia a Gutenberg, e 20 e mau Bibilia taatoa ïa. “Te faarirohia nei te mau Bibilia tuiroo e piti buka, tei neneihia e Johannes Gutenberg, ei ohipa faufaa matamua o te neneiraa buka,” o ta te vea ïa e parau ra. “Te vai maitai noa ra te fifi matamua” o te tuhaa hopea roa i iteahia mai, “o tei ravehia no te taamu i te Bibilia i nia i te pupiti ia ore oia ia eiâhia.”
Te ora-maoro-aˈe-raa
Na te aha e tauturu ia vai oraora maitai noa e ia ora maoro aˈe? “Te turu nei te hinaaroraa e tapea noa i taua noa huru ra, aita roa ˈtu hoi te feruriraa e hepohepo ra, i te oraora-maitai-raa o te tino, hau atu i te faaetaetaraa i te tino aore ra te mau huru maa e amuhia,” o ta Taote George Vaillant no Brigham and Women’s Hospital i Boston, ïa e parau ra. Ua niuhia te manaˈo o Vaillant i nia i te hoê maimiraa e ravehia ra i nia hau atu i te 230 taata tei tihepu-matamua-hia i te matahiti 1942. I te 52raa o te matahiti, ua vahihia te mau taata oraora maitai i roto e toru pǔpǔ: te feia tei faarirohia ei “feia hepohepo” (ua inu hua na ratou i te ava, ua faaohipa tamau na i te mau raau tamǎrû, aore ra ua haere na e hiˈo i te hoê taote i te pae feruriraa), te “feia hepohepo ore” (aita roa ˈtu ratou i inu hua i te ava, i rave i te mau raau tamǎrû, aore ra i haere e hiˈo i te hoê taote i te pae feruriraa), e te “feia au noa” (tei rotopu ratou i na pǔpǔ e piti). I te 75raa o te matahiti, “e 5 % anaˈe o te [feia hepohepo ore] tei pohe, ia faaauhia i na 25 % o te pǔpǔ taata au noa, e 38 % o te feia hepohepo,” o ta te vea ra Science News ïa e tapao ra. Parau mau e e turu atoa te haapao-maitai-raa i te maa e te faaetaeta-noa-raa i te tino, i te oraora-maitai-raa o te tino. Teie râ, “e au ra e ua taaihia te roaraa o te oraraa, no te mau tane iho â râ, i nia i te hinaaroraa i te aueue-ore-raa i te pae o te mau manaˈo horuhoru o te arai hoi i te mau haamauiuiraa rahi o te hepohepo,” o ta te vea ra Science News ïa e parau ra.