Te yuka tara ore—E raau tupu taa ê ua rau to ˈna mau faaohiparaa
NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I COSTA RICA
MAI te aihere oia, e au i te puˈa, mea au ia amu, e e maa maitai roa atoa no te tino. O te mau huru ïa o teie nei raau tupu taa ê roa, e ere râ te reira anaˈe! Ua ite maitai te mau Marite no Ropu i teie nei raau, aita râ ratou i ite i to ˈna iˈoa mau, oia te yuka tara ore. Ia faahiti outou i teie nei iˈoa i Marite no Ropu, e hiˈo noa mai te taata ma te taa ore. Tera râ, e papu oioi noa ratou i te raau ta outou e parau ra, ia faahiti outou i te iˈoa ra itabo, izote, aore ra daguillo, o to ˈna ïa iˈoa matauhia i Costa Rica, i Guatemala, i Honduras, e i Nicaragua. Mea au roa na te mau taata no Costa Rica e no te tahi atu mau fenua no Marite no Ropu, e amu i to ˈna mau uaa i roto e rave rau mau maa.
No roto oia i te hoê pǔpǔ raau tupu taa ê roa
Eita te feia tatuhaa raau tupu e afaro ra inaha, ua tuu ratou na mua ˈˈe i te yuka tara ore i roto i te pǔpǔ parauhia Liliaceae e i teie nei, i roto ïa i te pǔpǔ parauhia Agavaceae. Te tahoê nei teie pǔpǔ hopea no te mau raau tupu taratara, tau 550 huru raau tupu no roto i te pǔpǔ parauhia Liliale (lili). Ua topa te feia tuatapapa raau i to ˈna iˈoa aivanaa ra o Yucca elephantipes.
Te manaˈohia ra e tau 40 huru i roto i te pǔpǔ Yucca, e te rahiraa, tei Marite Apatoerau ïa, i Mexiko, e i Marite no Ropu e i Marite Apatoa. I rotopu i te mau raau hoê â pǔpǔ, te vai nei te tumu raau rahi parauhia tumu Joshua (Yucca brevifolia) e te raau nainai aˈe parauhia tumu bayonet Paniora (Yucca aloifolia). E pǔpǔ rahi mau â ïa!
Eaha vetahi mau vahi taa ê o teie raau tupu ua rau to ˈna mau faaohiparaa? E ere oia i te mea haviti roa, mea taa ê râ to ˈna hohoˈa, e toro atu to ˈna mau rauere etaeta e te roroa peneiaˈe hoê metera mai te tumu mai. To ˈna tumu meumeu mai to te tumu raau ra, mea aaa oia e mea rehu maereere uteute to ˈna ǔ, e au ïa i te hoê avae elefani—no reira mai to ˈna iˈoa aivanaa ra elephantipes.
Ia hiˈo-noa-hia oia mai te reira, e nehenehe e manaˈohia e e tumu raau te yuka tara ore, tei rotopu hoi to ˈna teitei i te 5 e te 8 metera. I te tau paˈurâ i Costa Rica, i te mau avaˈe Febuare e Mati iho â râ, e tapoˈi-roa-hia te raau itabo i te mau hanere tiare mai te ôe te hohoˈa, mea uouo ivori to ratou ǔ. Hoohia i te matete e na nia i te purumu, e itehia teie mau tiare i te mau vahi atoa i te hoê â taime! E ere roa ˈtu te mau tiare mai te mau rauere etaeta e au i te tipi pupuhi ra, e uaa mai râ ratou mai te mau pupâ purupuru e te haviti mau, ma te tupu tia noa i ropu mau i te raau tupu, e te etaeta maitai.
O te itabo te hoê o te mau huru yuka au-roa ˈˈe-hia e te feia faaapu e te feia faanehenehe aua, no te mea e tano oia i te mau huru ahuaraˈi e te mau huru repo atoa, mea taa ê to ˈna hohoˈa e e au oia i te hoê raau no te mau pae rua ma. I mutaa ihora, e tanuhia na oia no te taotia i te fenua i Costa Rica, no reira ua rahi roa teie raau itabo na te mau vahi atoa o te fenua.
Ua faaohipa te huiraatira no teie fenua i te mau tuhaa atoa o teie nei raau tupu. Ei hiˈoraa, e faaohipahia te mau aaa o te mau rauere no te hamani i te peue, te hatua, e te mau panie tutahia. Oia atoa, ia tahuhia te mau rauere e nehenehe atu ai e tufetu, e faaohipa te feia faaapu i te reira no te taamu i ta ratou mau hotu. E au ra e aita e hopearaa to te mau mea e nehenehe e ravehia e teie raau tupu!
Mea au roa ia amu!
Ua papai o Frances Perry i roto i ta ˈna buka ra Mau tiare o te ao nei (Beretane) e: “E amu te mau Inidia i te mau uaa o te tahi mau yuka, e e au to ratou maa e to ratou mau aˈa i te puˈa, no reira, e nehenehe atoa e ravehia no te puˈa i te ahu.” Ua faaohipa maitai te mau Marite no Ropu i te yuka ei maa e ei puˈa. Mea au roa na ratou teie maa no to ˈna avaava tehutehu rii. E anoihia te mau uaa i roto i te mau salade toetoe aore ra e tunuhia e te huero moa e te umara putete, e maa au-roa-hia e to Costa Rica e vetahi atu mau Marite no Ropu. E maa maitai roa te yuka no te mea mea rahi te mau vitami i roto e te mau taoˈa parauhia minéraux, mai te taratiumu, te auri, te thiamine, te phosphore, e te riboflavine.
E raau atoa te yuka; e haapihaa e e tapuruhia to ˈna uaa no te hamani i te hoê inu e tamǎrû i te mauiui opu. E nehenehe to ˈna mau rauere e ravehia no te rapaau i te maˈi omaha miti, te mauiui aau, e ei raau faaomaha atoa. E teie raau tupu mai te aihere, e au i te puˈa, mea au ia amu, e e maa maitai roa atoa no te tino, o te hoê noa ïa o te mau taoˈa poietehia o te fenua nei ta tatou e oaoa roa i te amu!
[Hohoˈa i te api 26]
Te mau tiare yuka tunuhia e te huero moa e te umara putete, e maa au-roa-hia ïa i Marite no Ropu
[Hohoˈa i te api 27]
E au te mau yuka e tupu ra i te mataeinaa i te tumu raau