Tei roto te tamarii i te fifi rahi
E tamaroa, 12 matahiti, e naeahia ia ˈna 11 hora i te mahana hoê i te faahuˈahuˈa i te ofai i te hoê vahi tuparariraa mato i Inidia. E aufauhia o ˈna e 85 toata (marite) i te mahana hoê.
E tamahine, ahuru matahiti, e hoo ra i to ˈna tino i roto i te fare taiataraa i Bangkok. Aita o ˈna i reira no te mea na ˈna i hinaaro. Na to ˈna râ metua tane i hoo ia ˈna e 400 dala marite.
E faehau apî, ahuru matahiti, e ohipa ra no te tapea i te taata i nia i te hoê purumu i te hoê fenua i Afirika. E pupuhi te tarere ra i to ˈna tapono; e puhipuhi i te pakalolo ia vata anaˈe oia.
E MAU tupuraa matarohia teie i te mau nunaa navai ore. Ua numerahia e mau mirioni tamarii tei roto i te fifi rahi. E hitu mirioni e autâ ra i roto i te mau aua no te feia tei faarue i to ratou fenua; e 30 mirioni e hahaere noa ra na nia i te purumu e aore to ratou e fare; e 80 mirioni, e 10 matahiti e tae atu i te 14 matahiti, e haa ra i roto i te mau ohipa o te faaino ra i te tupu-maitai-raa o to ratou tino; e ua hau atu i te 100 mirioni e faaruru nei i te pohe i teie roaraa ahuru matahiti no te mea ua erehia ratou i te maa, te pape ma, e te ravea rapaauraa.
A hiˈopoa na i te tahi noa mau fifi ta te tamarii e faaruru ra i te mau vahi atoa.
Te maˈi pee
Ua fatata e 8 000 tamarii e pohe ra i te mahana hoê no te mea aita ratou i patiahia no te tinairaa i te mau maˈi pee mai te maˈi puupuu huˈa e te tutoo. E amui mai e 7 000 tei pohe no te mea aita te metua i ite i te rapaau te pauraa te pape o te tino i te maˈi hi. I te mahana hoê te tahi atu ïa 7 000 tamarii e pohe ra no te mea aita i horoahia no te hoê noa dala marite te raau no te aro i te maˈi haape i te pae hutiraa aho.
Ua matahiti i teie nei te iteraahia te mau raau e te mau ravea rapaauraa no te tinai e rave rahi mau maˈi tei tairi e mea maoro i teie nei te utuafare taata nei. Aita râ i raaehia ˈtu i te mau mirioni tamarii te titau nei i te reira. Ei faahopearaa, i na toopiti ahuru matahiti i mahemo, ua fatata e hanere mirioni tamarii tei pohe i te maˈi hi e te maˈi i te pae hutiraa aho noa ïa “Mai te huru ra e ua itehia te raau no te faaora i te mariri ai taata e mea iti te rave i te reira i na maororaa e 20 matahiti,” ta te Parau faataa a te UNICEF no te Ao a te Tamarii 1990 (beretane) i papai ma te oto.
Noa ˈtu teie tupuraa tamau, ua itehia te tahi mau haamaitairaa. Ei hiˈoraa, ua haa tamau te UNICEF e te WHO (Faanahoraa no nia i te Oraora-maitai-raa o te Ao nei) no te horoaraa i te mau patia arai maˈi. I te matahiti 1991 ua faaitehia e 80 i nia i te hanere o te mau tamarii o te ao nei tei paruruhia i nau maˈi e ono te nehenehe e tinaihia i te mau patia arai—te maˈi puupuu huˈa, te maˈi iriti, te maˈi pee arapoa, te maˈi o te mootuaio, te tutoo, e te hota aho pau. Amuihia ˈtu i te mau tutavaraa no te faaore i te mau maˈi hi, ua faaorahia ïa e rave rahi mirioni feia apî i te matahiti hoê.
I teie nei mau matahiti hopea nei, ua faura mai te tahi atu maˈi pee—te SIDA—no te haafifi e peneiaˈe no te faaore roa i te mau haamaitairaa atoa i ravehia no te faaora i te mau tamarii no Afirika i te maororaa hoê ahuru matahiti. I te roaraa o te mau matahiti 1990, e naeahia e 2.7 mirioni feia apî tei pohe i te maˈi SIDA i Afirika anaˈe iho. Ia tae anaˈe i te matahiti 2000, te tahi atu ïa toru mirioni e tae atu i te pae mirioni tamarii i Afrika Ropu e i Afirika Hitia o te râ e riro mai ei otare no te mea ua pohe to ratou mau metua i te maˈi SIDA.
Te navai-ore-raa te maa maitai
Ma te mauiui mau, ua mataro noa tatou pauroa i te mau hohoˈa peapea mau o te tamarii pohe poia, tino pararai, opu oruoru, e te mata pohe poopoo. E tuhaa haihai noa ïa teie mau tamarii no te fifi o te navai-ore-raa te maa maitai. I te mau fenua navai ore, ua fatata e 177 mirioni tamarii—1 i nia i te 3—e taoto ra ma te poia. E te maraa noa ra to ratou numera.
Ia ore anaˈe oia e tamaa maitai eita e naeahia i te tamarii te faito matai roa ˈˈe o to ˈna feruriraa e o to ˈna tino. E mea paruparu te rahiraa o te tamarii navai ore te maa, anaanatae ore, mata pohe, e te maroia. Eita ratou e hauti rahi e mea haapii âta ratopu ia faaau-anaˈe-hia i te tamarii o tei tamaa maitai. E ohie noa ratou i te roohia i te maˈi, e e tumu rahi teie no te pohe o te hoê i nia i te toru o te 14 mirioni tamarii e pohe ra i te mau fenua navai ore i te matahiti hoê.
I te mea e ua noaa na roto i te aivanaa o teie tau te raau no te aro i te mau maˈi pee, ua nehenehe atoa oia e faahotu e e opere hau atu i te maa titauhia no te faaamu i te taata taitahi o te fenua nei. Aita râ e vai nei te mau ravea oioi no te arai i te navai-ore-raa te maa. Eita e nehenehe e faaorehia te reira na roto i te haponoraa i te maa e te mau huero vitami. Ua niuhia to ˈna tumu i roto i te oraraa veve tamau, te poiri rahi, te pape viivii, te oraraa reporepo, e te ereraa i te fenua faaapu i te mau vahi veve.
Te mau fifi i te pae o te natura
A ino rahi ai te natura e haaati ra ia tatou, o te mau tamarii ïa te hau atu i te maˈihia. E hiˈopoa tatou i te viiviiraa o te reva. Hou te toru matahiti e huti te hoê tamarii e faafaaea noa ra i te mataˈi e piti aˈe taime hau aˈe i te taata paari e faafaaea noa ra, e no reira e piti ïa taime hau atu o ˈna i te hutiraa i te mataˈi viivii. E i te mea e aita i oti roa te tupuraa o te mau mape, o te upaa, te tereraa o te mau taoˈa o te taui i te mau mea, eita ïa ratou e nehenehe e taui i te viivii ma te tano mai ta te taata paari.
E ino-rahi-hia te tamarii hau atu i te taata paari i te tapau o te mori pereoo e te mau auauahi mai te monooxide de carbone, te oxide nitrique, e te anhydride sulfureux. O teie huru paruparu ïa te tumu rahi i pohe ai e 4,2 mirioni tamarii aitâ i naeahia te pae matahiti i te maˈi haape i te pae hutiraa aho i te mau fenua navai ore i te matahiti hoê. Te rahiraa o te tamarii e ora mai e maˈi ïa to ratou i te pae hutiraa aho ia paari anaˈe e o te haafifi ia ratou i te toea o to ratou oraraa.
I te mea e te tamau noa ra to ratou tino i te tupu, e fifi-ohie-noa-hia te tamarii i te maa tano ore hau atu i te taata paari. I tera fenua e tera fenua, o te mau tamarii tei pau rahi i te itiraa te vahi ururaau, te aanoraa te medebara, te pauraa te maitai o te repo o te mau faaapu i tanu-hua-hia, e iti mai ïa te hotu, e e varavara mai te maa. I Afirika noa ua fatata e 39 mirioni tamarii te fifihia te tupu-maitai-raa o te tino no te ereraa i te maa tano.
Amui atu i teie fifi o te iti-roa-raa ïa o te pape ma. I te mau fenua navai ore, o te afaraa anaˈe iho o te mau tamarii teie e inu nei i te pape ma, e mea iti roa ˈtu te fanaˈo i te mau vahi haumitiraa ma.
Te tamaˈi
I te tau tahito, o te mau faehau te rahiraa o te mau taata e pohe ra i te tamaˈi. E ere mai te reira faahou i teie nei. Mai te piti mai â o te tamaˈi rahi o te ao nei, 80 i nia i te hanere o na e 20 mirioni taata pohe e e 60 mirioni taata o tei pepe i roto na tamaˈi e rave rau e mau taata tivira ïa—te rahiraa e mau vahine e e mau tamarii. I te hoê taime i te mau matahiti 1980, e 25 tamarii i Afirika e pohe ra i te hora hoê no taua ïa mau tamaˈi ra! E ore e pau ia taiohia te mau tamarii tei taparahi-pohe-hia, tei pepe, tei faaruehia, tei pohe te mau metua, aore ra tei haruhia ei piri.
Mea pinepine te mau mirioni tamarii e paari ra i roto i te mau aua o te feia tei faarue i to ratou fenua e erehia ra i to ratou tiaraa taata e tiaraa nunaa e te ere-atoa-hia ratou i te maa e au no ratou, te ravea rapaaura e te haapiiraa. E rave rahi tei manaˈo eita roa e noaa ia ratou te aravihi e au no te haapapu i ta ratou ohipa i roto i te totaiete taata.
Aita te tamarii e haafifi-noa-hia ra e te tamaˈi, te aro atoa nei râ ratou i roto i te tamaˈi. I nau matahiti i mahemo noa iho nei, e 200 000 feia apî aita i naeahia te 15 matahiti tei faaôhia i roto i te nuu, ei mauhaa tamaˈi ta ratou e te haapiihia ra i te taparahi. I rotopu ia ratou te vai ra tei pohe aore ra aita e rima e e avae faahou i to ratou auraroraa i te mau faaueraa e haere na te mau vahi e topita huna to reira no te haamarari i te eˈa.
Te faatîtîraa i te tamarii
I te mau fenua navai ore atoa, no te veve hoi te mau metua e hoo ai i ta ratou tamarii no te hoê tino moni haihai roa eiaha ia pohe i te poia aore ra no te aufau i ta ratou mau tarahu. Eaha ïa tei tupu i nia i teie feia apî? E faahepohia te tahi pae e taiata aore ra e rave i te ohipa e rave rahi hora i te mau fare hamaniraa taoˈa reporepo. E naea-roa-hia e 10 000 dala marite ia hoo-faahou-hia anaˈe te tahi pae e te mau taata aore ra te mau fare faaamuraa tamarii no te pae Tooa o te râ.
Te faaite nei te mau haapapuraa e te maraa noa ˈtura te taiataraa o te tamarii, e te tamarii apî roa iho â râ, te tamaroa e te tamahine. I Beresilia, te manaˈohia ra e ua naeahia e 500 000 feia apî taiata. Te hoo-rahi-atoa-hia ra te mau hohoˈa faufau no nia i te tamarii e ua maraa roa te reira i te mea e noaa-ohie-hia te mau taoˈa video.
Te mau mea ru
E mea fifi mau ia taa i te mauiui e te ahoaho e vai ra i muri mai i te mau numera. Auaˈa, eita ta tatou e nehenehe e taa i te mauiui na nia i te mirioni aore ra te tausani. Teie ra hoi, ua taa i te rahiraa o tatou e mea riaria mau ia hiˈo i te mauiui e te pohe o te hoê noa tamarii—e taata teie e to ˈna iho huru otahi, e ora faufaa no te Atua, e tiaraa to ˈna ia fanaˈo i te oraraa mai te mau taata atoa.
Ma te ore e haamâuˈa i te taime no te hiˈopoa i te uiraa au ore rahi e no te aha ra te oraraa o te tamarii i tae roa ˈi mai teie te huru, ua aparau papu te mau tia no te Apooraa Rahi o te Ao no nia i te Tamarii no te oraraa a muri aˈe e ua euhe ratou e eita ratou e vaiiho maoro faahou i teie tupuraa. Ua faaoti ta ratou “Tabura Ohipa” i rotopu i te tahi atu mau mea, e rave faahope i te mau fa i muri iho nei i te matahiti 2000:
◻ E faaiti hoê i nia i te toru o te numera tamarii aitâ i naeahia te pae matahiti i pohe i te matahiti 1990.
◻ E faaiti te navai-ore-roa-raa te maa e te amuraa i te maa tano ore no te mau tamarii hou te paeraa o te matahiti i te afaraa o te numera o te matahiti 1990.
◻ E horoa i te pape ma na te taatoaraa e te mau ravea haumitiraa ma atoa.
◻ E paruru i te tamarii i te mau tupuraa fifi mau, i roto iho â i te mau aroraa ma te mauhaa tamaˈi.
Te moni hau no teie mau porotarama ia naeahia te mau fa eiaha e 50 mirioni tamarii ia pohe faahou i te mau matahiti 1990 ua numerahia e 2,5 tausani mirioni dala marite i te matahiti hoê.
E ere i te moni rahi ia faaauhia i te taatoaraa o te mau mea. I te matahiti hoê te haamâuˈa ra te taiete marite e 2,5 tausani mirioni dala marite i te mau parau faatianianiraa no te avaava. I te mahana hoê te haamâuˈa nei te ao e 2,5 tausani mirioni dala marite no te nuu.
I teie nei, te moni haamâuˈahia e te nuu—i manaˈohia ma te au noa e Te mau Nunaa Amui ua hau ïa i te 1 000 000 000 000 dala marite i te matahiti hoê—ua hau ïa i te moni taatoa e noaahia i te afaraa o te feia veve o te huitaata nei. Ia rave-noa-hia e 5 i nia i te hanere o teie tino moni rahi mau e navai ïa ia naea-oioi-hia te mau fa o te apooraa. Ei hiˈoraa, te moni hoo no te hoê noa F/A-18 manu reva tamaˈi (hau atu i te 30 mirioni dala marite) ua aifaito ïa i te moni hoo ravai no te mau patia arai no te paruru e 400 mirioni tamarii i te mau maˈi pee haapohe.
E nehenehe te mau nunaa e tapae i nia i te mau fa faufaa rahi tei haamauhia e te apooraa. Tei ia ratou ra te ite, te mau ravea apî, e te moni. Teie noa râ te uiraa, e na reira mau anei ratou?
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 6]
Te aroraa i te navai-ore-raa te maa maitai
Na tuhaa e ono te tia i te mau metua ia ite
1. O te û mama anaˈe te maa maitai roa ˈˈe no na avaˈe matamua e maha aore ra e ono o te oraraa o te tamarii. E horoa te reira i te maa huru rau atoa e paruru i te tamarii i te mau maˈi pee matarohia.
2. Ia naeahia te maha e tae atu i te ono avaˈe, e maa ê ïa ta te tamarii e titau. Te horoa-oioi-raa i te maa paari e roo ohie noa ïa te tamarii i te maˈi haape; ia maoro anaˈe râ o te navai-ore-raa te maa maitai te itehia mai.
3. E tia e ia tataipitihia te taime haatamaaraa i te tamarii hou te toruraa o te matahiti i ta te taata paari, ei tuhaa maa iti tei î râ i te maitai ito.
4. Eiaha ia faaea i te horoa i te maa e te pape i te tamarii maˈimaˈi aore ra e maˈi hî to ˈna.
5. I muri aˈe i te hoê maˈi, e titau te tamarii i te hoê taime tamaaraa hau atu i te mahana hoê no te hoê hebedoma te maoro ia naea-faahou-hia ia ˈna tei erehia e ana i te pae no te tupu-maitai-raa o te tino.
6. E titauhia e piti aˈe matahiti no te fanau faahou i te tamarii no te oraora-maitai-raa o te mama e no te aiu atoa.
[Faaiteraa i te tumu]
Tumu: United Nations Children Fund
UNICEF/C/91/ Roger Lemoyne
[Hohoˈa i te api 5]
O te afaraa anaˈe iho o te mau tamarii o te mau fenua navai ore te inu nei i te pape ma
[Faaiteraa i te tumu]
UNICEF/3893/89/ Maggie Murray-Lee
[Hohoˈa i te api 7]
Te tamarii taitahi, e to ˈna iho huru otahi, e mea faufaa no te Atua e e tiaraa to ˈna ia fanaˈo i te oraraa mai te mau taata atoa
[Faaiteraa i te tumu]
Hohoˈa: Cristina Solè/Godo-foto