O Motu Cocos—Ta ˈna mau aamu o te mau faufaa i tanuhia
Na te papai vea a A ara mai na! i Costa Rica
TE VAI nei te hoê motu tau 480 kilometera te atea i te pae miti apatoa tooa o te râ no Costa Rica, tei tui te roo no ta ˈna mau aamu no nia i te tahi faufaa i tanuhia. Te tiaturi nei vetahi e, ua papai o Robert Louis Stevenson i ta ˈna buka tuiroo ra L’île au trésor, ia au i te mau aai o te mau faufaa a te mau ihitai eiâ na te moana, i tanuhia i reira.
Ua rau te iˈoa i topahia e te feia papai hohoˈa e te mau ihitai no teie nei motu, mai te tau mai â a itehia mai ai oia i te senekele 16 ra. I teie nei tau, te pii nei te feia tumu reo Paniora, i teie motu o Isla del Coco (Motu o te Haari). Area to ˈna iˈoa Beretane ra, o Cocos Island ïa (Motu Cocos).
I rotopu ia Costa Rica e te mau Motu Galapagos, te vai nei te hoê mouˈa one i raro i te miti tei piihia te Aivi Cocos. Na roto i te mau paainaraa mouˈa auahi i nia i teie aivi, ua faura maira to ˈna motu otahi. O teie fenua iti taratara, te motu rahi otahi i te pae rua hitia o te râ no te Moana Patitifa, te fanaˈo nei i te pape ûa navai maitai no te faatupu i te hoê ururaau haumi. I te mau matahiti atoa, e 7 000 milimetera pape ûa o te topa nei i nia i teie motu!
Ua faataa te rohipehe Beretane o te senekele 18 ra o Coleridge, i te ati o te ihitai no mutaa iho, o tei ite i “te pape, e te pape i te mau vahi atoa, aita râ ta ˈna i nehenehe e inu.” Teie râ, i te mau senekele 17 e 18, ua riro aˈera te mau pape maaro o te Motu Cocos ei vahi tamǎrûraa i ropu i te moana, no te mau horo pahi o tei ite i te motu.
Te aai o te faufaa i hunahia
I te tau i ravehia ˈi te mau taairaa e te ohipa tapihooraa na te mau fenua maoti te mau tere na nia i te moana, ua riro na te eiâraa ma te mauhaa na tua, oia hoi te haruraa na te moana, ei ohipa atâta no te totaiete. Ua eiâ atoa na hoi te feia haru na te moana, ia ratou ratou iho.
I muri aˈe i te haruraa i te hoê oire iti na te pae miti aore ra i te hoê pahi, e opere na te mau ihitai i te mau taoˈa i eiâhia i roto ia ratou. Tei mua ˈtura ïa te ihitai eiâ taitahi i te hoê fifi, oia hoi nafea ia paruru i ta ˈna tuhaa taoˈa i eiâhia, ia ore ia haruhia e te tahi atu mau ihitai. Te ravea i maitihia, o te hunaraa ïa i te faufaa i te hoê vahi moe, ma te opua e hoˈi mai e tii a muri aˈe. O te hohoˈa fenua o te vahi hunaraa faufaa, tapaopaohia e te mau aratairaa tei taahia e te taata papai hohoˈa anaˈe ra, te taviri e itea mai ai te faufaa i hunahia.
Te faatia ra te hoê aai no Motu Cocos e, no te manuïa rahi o ta ratou haruraa pahi e eiâraa i te mau oire na te Pae miti Patitifa no Marite no Ropu, ua rahi roa ˈtura te auro e te piru a te hoê pǔpǔ ihitai eiâ na te moana. No te mea e mea rahi te pape maaro e te iˈo animala (te mau puaa i afaihia mai i reira i te hopea o te senekele 18 ra), ua faanaho atura te tapena o te pahi, e rave ia Motu Cocos ei pu no ta ratou mau ohipa.
Ia au i te tahi atu faatiaraa a teie aamu, ua titauhia te hoê mahana taatoa no te tufa i te mau faufaa i eiâhia mai. Ua faitohia te auro i roto i te mau aˈua rarahi. No te mǎtaˈu e ia eiâ mai te tahi atu mau ihitai nounou i ta ratou faufaa, ua maiti aˈera te mau ihitai eiâ atoa e tanu i ta ratou tufaa faufaa i te hoê vahi i nia i te motu. Ma te rave i te mau taura no te paiuma i te mau pari na te hiti o te motu, ua moe atura te mau ihitai atoa i roto i te ururaau. Ua tamau aau vetahi i te vahi hunahia e ratou, area vetahi ra, ua papai ratou i te tahi hohoˈa fenua o ratou anaˈe te nehenehe e taio, o te aratai faahou ia ratou i te vahi i reira to ratou tanuraa i ta ratou faufaa. Teie râ, aita i manuïa aˈe. Inaha, te na ô ra te aai e, i muri aˈe i to ratou hunaraa i ta ratou mau taoˈa, ua fano atura te mau ihitai eiâ no te imi â i te tahi atu mau faufaa. I to ratou tapaeraa ˈtu i te uahu, no to ˈna mǎtaˈu e ia orure te pǔpǔ ihitai, ua fano faahou atura te tapena ma te faarue mai i te feia orure ite ore, i nia i te fenua. Ua fatata roa ta ˈna opuaraa i te manuïa, oia hoi ia itehia e e feia eiâ taua mau ihitai ra e ia tarîhia ratou. Te mea râ o ta ˈna i ore i feruri, oia hoi ua faaau ta ˈna nau raatira pahi teitei roa ˈˈe e piti, i te parau e te mau tia mana o tei hinaaro e haru i te tapena. Ua tono atura te Nuu moana Beretane i te hoê manua no te tapapa i te pahi, haruhia maira te tapena e ta ˈna mau ihitai e haapohehia ˈtura hoi.
I te senekele i mairi, ua faaitoito noa na teie aai i te tiaturiraa o te feia imi faufaa. Tera râ, mai te faaitehia ra e te aamu i muri nei, mea hau aˈe ia feruri maitai te feia imi faufaa hou ratou e fano ai no te haere e heru i te faufaa i Motu Cocos. Ua faatia te hoê tumu parau i roto i te vea ra The New York Times o te 14 no Atete 1892, i te tere o te Tapena August Gisler no te maimi i te faufaa auro, ario, e piru, tei manaˈohia e e 60 000 000 dala Marite. No te maimi i taua faufaa ra, ua tia ˈtura i te Tapena Gisler ia faataa ê ia ˈna i te tahi atu mau taata e ia faaoromai i te mau huru tupuraa fifi roa ˈˈe i nia i taua motu ururaau taata ore ra. Ua haamâuˈa oia tau 50 000 dala Marite no roto i to ˈna iho pute, e hau atu i te 19 matahiti to ˈna maimi-noa-raa i taua faufaa ra. I te matahiti 1908, ua faarue atura te Tapena Gisler ia Motu Cocos, aita ta ˈna e moni faahou e ua paruparu roa, ua mâuˈa ta ˈna mau tutavaraa atoa inaha aita hoê aˈe faufaa i itea mai ia ˈna.
Noa ˈtu e aita e faufaa i itea mai i te Tapena Gisler i nia i teie motu, aita te reira i haaparuparu ia vetahi ê. Ua hau atu i te 500 tere faanahohia i taua motu ra. Ia au i te mau haamaramaramaraa i noaa mai, aita hoê i manuïa i te itea mai i te mau faufaa o te aai.
Te mau faufaa natura no Motu Cocos
Aita i maoro aˈenei, te tahi atu huru taata imi faufaa tei hiaai e haere i Motu Cocos. Ua umehia hoi te mau ratere tei anaanatae i te natura, e tae noa ˈtu te feia tuatapapa natura e vetahi atu mau aivanaa, e te mau tiare e te mau animala no taua motu ra e te faufaa rahi o to ˈna mau pape.
Ua tapoˈihia te motu i te raau tupu heeuri. Tau 450 huru manumanu e animala ivi ore o tei itehia mai, noa ˈtu e te manaˈohia ra e ua hau atu i te 800 huru animala i nia i te motu. E 28 tahora pape, o te tipuupuu haere nei na nia i te fenua ofafai e te topa nei na nia i te mau mato teitei ei mau toparaa pape nehenehe mau.
Hoê o na huru manu e 97 o te motu, o te manu miti uouo ïa. Te vahi huru ê e teie nei manu, e rere haere oia i nia noa ˈˈe i te upoo o te taata, ma te ore e mǎtaˈu i te mau taata mataitai i te motu. No teie peu ta ˈna, ua topahia ˈtura teie nei manu i te iˈoa Paniora ra espíritu santo, oia hoi varua moˈa, ei faahaamanaˈoraa i te aamu Bibilia no nia i te bapetizoraahia o Iesu.—A hiˈo Mataio 3:16.
I raro i te mau miti e haaati ra ia Motu Cocos, te vai nei te hoê ao tei î i te mau faufaa o te natura. I rotopu i te mau ratere anaanatae i te natura e haere mai nei i teie motu, te vai nei te feia hopu, o te haafaahiahia nei i te rahiraa maˈo hamara. Te hahaere nei te maˈo hamara e te maˈo tara uouo na roto i taua mau pape ra, e ua itehia te mau pǔpǔ taatoa e 40 e e 50 maˈo. Te haafaahiahia atoa nei te feia hopu i te ateate rahi o te pape. Te maere nei ratou i te mau peni rau o te mau iˈa e amu ra i te rimu e te plancton.
Ua haafaufaa rahi noa na te fenua o Costa Rica i ta ˈna mau taoˈa ora natura. I teie nei taime, 18 % o to ˈna fenua i paruruhia i roto i te hoê faanahoraa no te aua e te vahi faahereherehia a te hau. I te matahiti 1978, ua ô o Motu Cocos i roto i taua faanahoraa ra, e amui ra i teie nei e 56 vahi paruruhia i teie fenua. I te matahiti 1991, ua faaanohia te vahi paruruhia e ua amuihia mai e 24 kilometera fenua na te hiti motu. E ere i te mea ohie ia hiˈopoa e ia paruru i te miti i te ohipa ravaai tapihooraa. Te mǎtaˈu nei te feia paruru natura ia faaino te ohipa ravaai taotia-ore-hia, i te mau vahi natura ino ohie noa o te miti e haaati ra i te motu.
E tae roa mai i teie nei tau, te tui noa ra te roo o Motu Cocos no ta ˈna mau aamu o te mau ihitai eiâ haharu e te mau faufaa ta ratou i tanu. Te arato noa nei e te faaara nei oia i te anaanatae o te feia imi faufaa na te ao nei. Tera râ, te faufaa rahi roa ˈˈe o teie nei motu, o ta ˈna ïa mau faufaa natura.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 19]
Pictures on pages 19-20: Courtesy of José Pastora, Okeanos
[Hohoˈa i te api 20]
Te maˈo tara uouo (1) e te maˈo hamara (2, 3) e na roto nei i te mau miti e haaati ra ia Motu Cocos ei mau pǔpǔ taatoa e 40 e e 50 maˈo