VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g97 8/6 api 17-19
  • Nafea vau ia faaruru i te maˈi ino mau?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea vau ia faaruru i te maˈi ino mau?
  • A ara mai na! 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê huru feruriraa itoito
  • A imi i te tahi taote o te taa i to outou huru
  • A aro ia ora mai outou!
  • Te turu a te feia e haaati ra ia outou
  • A faaohipa i to outou feruriraa e to outou tino ma te paari
  • Eiaha e faarue!
  • No te aha vau e maˈi-roa-hia ˈi?
    A ara mai na! 1997
  • “Ua haapao vau i te faaroo”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Ia roohia te hoê melo o te utuafare i te maˈi
    Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
  • Te papai mai nei te feia taio
    A ara mai na! 1998
Ite hau atu â
A ara mai na! 1997
g97 8/6 api 17-19

Te uiui nei te mau taurearea . . .

Nafea vau ia faaruru i te maˈi ino mau?

AHURU ma vau matahiti anaˈe to Jason, tera râ, e au ra e eita te mau fa atoa o to ˈna oraraa e naea-faahou-hia. Ua tiaturi hoi oia e riro ei tavini kerisetiano ma te taime taatoa, tera râ, ua itea mai ia ˈna e ua roohia oia i te maˈi a Crohn—e maˈi aau mauiui mau e te haaparuparu rahi. I teie nei râ mahana, te faaruru maitai nei o Jason i to ˈna maˈi.

Peneiaˈe ua roo-atoa-hia outou i te maˈi ino mau. I roto i te hoê vea na mua ˈtu, ua tuatapapa mai o A ara mai na! i te mau haafifiraa e farereihia nei e te mau taurearea mai ia outou.a E hiˈo anaˈe na i teie nei, e nafea outou ia manuïa i te faaruru i to outou fifi.

Te hoê huru feruriraa itoito

No te manuïa i te faaruru i te maˈi, e titauhia te hoê huru feruriraa itoito. Te na ô ra te Bibilia e: “E faaoromai te varua taata i to ˈna ra [maˈi]; ia [paruparu] râ te varua ra o vai te faaoromai i te reira?” (Maseli 18:14; MN) E haafifi roa ˈtu â te mau manaˈo e te mau huru faaturuma, i te rapaauraa. Ua ite mai o Jason e e parau mau roa te reira.

I te omuaraa, ua tia ia Jason ia aro i te mau huru iino, mai te riri, o tei faataiâ roa ia ˈna. Na te aha i tauturu ia ˈna? Te faaite ra oia e: “Na te mau tumu parau i roto i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! no nia i te hepohepo, i tauturu rahi mai ia ˈu ia tapea i te hoê huru feruriraa itoito. I teie nei, te tamata nei au i te faaruru i tera e tera mahana.”b

Ua haapii atoa o Carmen, 17 matahiti, i te hiˈo i to ˈna huru tupuraa ma te manaˈo itoito. Noa ˈtu e ua roohia oia i te maˈi toto paruparu, te feruri tamau nei oia i te mau vahi maitatai o to ˈna oraraa. “Te manaˈonaˈo nei au i te feia e mea ino roa ˈtu â to ratou huru i to ˈu nei, e eita ta ratou e nehenehe e rave i te mau mea o ta ˈu e rave nei,” o ta ˈna ïa e parau ra. “Ia na reira anaˈe au, e tupu mai te mauruuru e eita vau e haapeapea rahi roa no ˈu iho nei.”

Te na ô ra te Maseli 17:22 e: “E maitai to te aau rearea mai te raau maˈi atoa ra; e mǎrô râ te ivi i te aau taiâ.” E manaˈo paha vetahi e eita e tano ia ata ia faaruru anaˈe outou i te maˈi ino mau. Tera râ, e riro te manaˈo ataata e te mau hoa oaoa i te faaitoito i to outou feruriraa e i te faarahi atu â i to outou hinaaro e ora. Oia mau, e huru paieti te oaoa, hoê hoi o te mau hotu o te varua o te Atua. (Galatia 5:22) E nehenehe teie varua e tauturu ia outou ia oaoa noa ˈtu e te aro ra outou i te maˈi.—Salamo 41:3.

A imi i te tahi taote o te taa i to outou huru

E tauturu-rahi-hia outou ia fanaˈo outou i te hoê taote o te taa i te huru o te mau taurearea. E mea taa ê hoi te huru o te hoê taurearea i te pae feruriraa e i te pae no te manaˈo hohonu, i to te hoê taata paari. Hoê ahuru matahiti noa to Ashley i to ˈna haereraa i te fare maˈi no te rapaau ia ˈna no te hoê puu mariri i roto i te roro. Ua paraparau mai te taote o Ashley ia ˈna ma te mǎrû e ma te faaohipa i te mau parau o ta ˈna e nehenehe e taa. Ua faatia mai oia e, i to ˈna nainairaa, ua roo-atoa-hia oia i te maˈi e na te reira i turai ia ˈna ia riro mai ei taote. Ua faataa mai to ˈna taote ma te mǎrû e ma te maramarama atoa râ, i te huru rapaauraa e opuahia ra no ˈna, ia papu maitai ia ˈna e eaha ta ˈna e faaruru atu.

E mea maitai ia imi outou e to outou mau metua i te feia rapaau o te faatura mai ia outou, e o te taa atoa i te mau mea e hinaarohia ra e outou. Mai te peu e, no te tahi tumu, te feaa ra outou no nia i te huru rapaauraa e horoahia maira, eiaha e taiâ i te faaite atu i to outou mau tapitapiraa i to outou mau metua.

A aro ia ora mai outou!

E mea faufaa atoa ia aro outou i to outou maˈi na roto i te mau ravea atoa e vai nei ia outou na. Ei hiˈoraa, a haapii i te mau mea atoa ta outou e nehenehe no nia i to outou maˈi. Te na ô ra te hoê maseli a te Bibilia e: “Te taata ite ra e haere ïa to ˈna puai i te rahiraa.” (Maseli 24:5) E faaore te ite, i te mǎtaˈu i te mea taa-ore-hia.

Hau atu, e nehenehe te hoê taurearea tei ite maitai i to ˈna maˈi, e turu hau atu â i ta ˈna huru rapaauraa e mea ohie aˈe no ˈna ia rave i te mau mea e au. Ei hiˈoraa, e haapii mai paha oia e eiaha oia e faaea i te rave i te hoê raau mai te peu e aita te taote i faaue mai. Ua taio o Carmen, te potii i faahitihia i nia nei, i te mau buka no nia i to ˈna maˈi toto paruparu, e ua na reira atoa to ˈna mau metua. Na roto i te mau mea o ta ratou i haapii mai, ua nehenehe ratou e ani i te huru rapaauraa o tei tauturu maitai aˈe ia Carmen.

A ani atu i to outou taote i te mau uiraa papu maitai—a ani pinepine atu mai te peu e e titauhia—mai te peu e aita outou e papu maitai ra i te tahi mea. Eiaha e parau noa ˈtu i te parau ta outou e manaˈo ra e tera ta te taote e hinaaro ra e faaroo, a faataa ˈtu râ ma te huna ore eaha mau na to outou manaˈo e to outou huru hohonu. Mai ta te Bibilia e parau ra, “aore i paraparau atoa ra e ore tei manaˈohia ra e tupu.”—Maseli 15:22.

I te hoê taime, aita o Ashley i paraparau faahou no nia i to ˈna maˈi. E paraparau noa ˈtu oia i to ˈna mama anaˈe. Ua ani atura te hoê vahine turuutaa tei ite i teie huru tupuraa, ia Ashley i te hoê taime o raua anaˈe e: “Te manaˈo ra anei oe e te hunahia ra te tahi mea ia oe?” Ua faˈi aˈera o Ashley e oia. Ua faaite atura teie vahine ia Ashley i ta ˈna mau tabula maˈi e ua faataa huˈahuˈa ˈtura ia ˈna. Ua ani atoa oia i te mau taote ia paraparau pinepine aˈe ia Ashley, eiaha noa râ i to ˈna mau metua. I to ˈna faaiteraa i to ˈna manaˈo mau, ua nehenehe ïa o Ashley e fanaˈo i te tauturu o ta ˈna e hinaaro ra.

Te turu a te feia e haaati ra ia outou

Ia roohia te hoê melo o te utuafare i te maˈi ino mau, e riro mai teie fifi ei parau no te utuafare taatoa, e titau ra i te tutavaraa amui. Ua tahoê te utuafare o Ashley e te amuiraa kerisetiano no te turu ia ˈna. Ua faahaamanaˈo-tamau-noa-hia i te amuiraa e tei te fare maˈi o Ashley. Ua haere tamau atu te mau melo o te amuiraa e hiˈo ia ˈna, e ua tauturu ratou i te utuafare i te pae no te atuaturaa i te fare e te faaineineraa i te maa, e tae roa ˈtu i te taime i afaro faahou mai ai te utuafare. Ua haere atu te mau tamarii o te amuiraa e hiˈo ia Ashley i te fare maˈi, i te taime e maitai rii mai ai oia no te farii ia ratou. E ohipa maitai roa, eiaha no Ashley anaˈe, no to ˈna atoa râ mau hoa iti.

Hou vetahi pae e nehenehe ai e tauturu mai ia outou, e tia ia ratou ia ite e eaha mau na ta outou e hinaaro ra. Te turui nei o Carmen i nia i to ˈna mau metua e i nia i te mau matahiapo o te amuiraa ia noaa mai te turu i te pae no te here e i te pae varua. Te turui atoa nei oia i nia i to ˈna mau hoa haapiiraa hoê â to ratou mau tiaturiraa kerisetiano. “Te haapao noa nei ratou ia ˈu,” o ta Carmen ïa e parau ra, “e te taa ra ia ˈu e te tâuˈa maira ratou ia ˈu.”

Peneiaˈe e nehenehe ta outou fare haapiiraa e horoa mai i te tahi mau manaˈo tauturu i te pae rapaauraa e i te pae moni, e peneiaˈe e tauturu roa mai oia ia outou. Ei hiˈoraa, ua faaitoito te orometua haapii a Ashley i te mau tamarii o ta ˈna piha haapiiraa ia papai ia Ashley e ia haere atoa e hiˈo ia ˈna. Mai te peu e aita ta outou mau orometua haapii e papu ra i te mau fifi o ta outou e faaruru ra, peneiaˈe e titauhia e ia haere roa ˈtu to outou mau metua e paraparau i te mau raatira o te fare haapiiraa no te faataa ˈtu i to outou fifi ma te faatura.

A faaohipa i to outou feruriraa e to outou tino ma te paari

Ia tupuhia outou i te maˈi ino mau, aita ˈtu paha ta outou e ravea maoti râ te tahoêraa i to outou puai taatoa no te ora mai. Mai te peu e aita outou i paruparu roa, e rave rahi ohipa maitatai roa o ta outou e nehenehe e rave. Ua faataa mai te vahine papai ra o Jill Krementz i te mau nota o ta ˈna i haaputu mai i to ˈna raveraa i te mau maimiraa no ta ˈna buka ra Eaha to oe huru ia aro oe no te ora mai (Beretane): “E piti matahiti to ˈu hahaereraa na roto i te mau fare maˈi, e ua peapea roa vau i te iteraa ˈtu i teie mau rahiraa tamarii e mataitai noa ra i te tele. E tia ia tatou ia faaitoito i teie mau tamarii ia taio rahi atu â. E vahi maitai roa te roi fare maˈi no te faaohipa i to oe roro.”

Noa ˈtu e tei te fare outou aore ra tei te fare maˈi, e pinepine, e tauturu te faaohiparaa i to outou feruriraa ia outou ia maitai mai. Ua tamata anei outou i te papai i te mau rata aore ra i te mau pehepehe? I te papai i te hohoˈa aore ra i te peni? E i te haapii i te hauti i te upaupa mai te peu e e maraa ia outou? Noa ˈtu e ua maˈihia outou, ua rau te mau ravea e vai nei. Oia mau, te mea maitai aˈe, o te haamataroraa ïa ia outou i te pure i te Atua e i te taio i ta ˈna Parau, te Bibilia.—Salamo 63:6.

Mai te peu e e maraa ia outou, e nehenehe atoa te raveraa i te tahi faaetaetaraa tino e tano, e tauturu ia outou ia maitai mai. No reira, te faataa nei vetahi mau fare maˈi i te tahi mau porotarama faaetaetaraa tino no te rapaauraa i te mau taurearea. I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, eita noa te faaetaetaraa tino e tano e haamaitai i to outou huru i te pae tino, e faaitoito atoa râ oia i to outou huru feruriraa.

Eiaha e faarue!

I to ˈna faarururaa i te mauiui rahi, ua pure o Iesu i te Atua, ua tiaturi oia Ia ˈna, e ua tiatonu oia i nia i to ˈna iho oaoa a muri aˈe, eiaha râ i nia i te mauiui. (Hebera 12:2) Ua huti mai oia i te haapiiraa na roto i to ˈna mau haamauiuiraa. (Hebera 4:15, 16; 5:7-9) Ua farii oia i te tauturu e te faaitoitoraa. (Luka 22:43) Ua haapao na mua oia i te maitairaa o vetahi ê, eiaha râ i to ˈna iho ati.—Luka 23:39-43; Ioane 19:26, 27.

Noa ˈtu e mea ino roa to outou maˈi, e nehenehe atoa outou e riro ei hiˈoraa no vetahi ê. Ua papai o Abigail, te tuahine o Ashley, i roto i te hoê tumu parau haapiiraa e: “Te taata o ta ˈu e haafaahiahia rahi roa nei, o to ˈu ïa tuahine. Noa ˈtu e e tia ia ˈna ia haere i te fare maˈi ia pâmuhia oia i te raau, e ia patiahia oia i te nira, e faarue oia i te fare maˈi ma te mata ataata!”c

Aita o Jason i faarue i ta ˈna mau fa, ua faatanotano noa râ. I teie nei ta ˈna fa, o te taviniraa ïa i te vahi e hinaaro-rahi-hia ra te feia poro i te Basileia o te Atua. Mai ia Jason, peneiaˈe eita ta outou e nehenehe e rave i te mau mea atoa o ta outou e hinaaro ra. Te mea faufaa râ, o te haapiiraa ïa i te ora ia au i to outou iho mau taotiaraa, eiaha râ e imi noa i te mau otohetoheraa, e eiaha atoa e haapao ore. A turui i nia ia Iehova ia horoa mai oia i te paari e te puai no te rave i tei maraa ia outou. (Korinetia 2, 4:16; Iakobo 1:5) E a haamanaˈo, e tae i te taime i reira teie fenua e riro mai ai ei paradaiso, i reira “e ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.” (Isaia 33:24) Oia mau, ia tae i te hoê mahana, e ore roa to outou maˈi!

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te A ara mai na! o te 8 no Eperera 1997, mau api 21-23.

b A hiˈo i te Te Pare Tiairaa, 1 no Atopa 1991, mau api 14-15; 1 no Mati 1990, mau api 3-9 (Farani); e te A ara mai na!, 8 no Atopa 1987, mau api 17-30; 8 no Novema 1987, mau api 10-14.

c A hiˈo atoa i te buka ra Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., mau api 116-127.

[Hohoˈa i te api 18]

Ua haafaahiahia o Abigail i te itoito o to ˈna tuahine iti o Ashley

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono