Te uiui nei te mau taurearea . . .
No te aha vau e maˈi-roa-hia ˈi?
I TE 13raa o to Jason matahiti, ua opua oia e ia tae i te hoê mahana, e riro oia ei tavini ma te taime taatoa i te Betela, te pu rahi a te mau Ite no Iehova i Brooklyn, New York. Ua hamani oia i te hoê afata raau na ˈna, e ua pii oia i te reira ta ˈna afata no te Betela. Ua haamata ˈtura oia i te haaputu i te tahi mau mea i roto, o ta ˈna i manaˈo e mea faufaa ia haamata anaˈe oia i ta ˈna ohipa i te Betela.
Teie râ, e toru avaˈe noa i muri aˈe i te 18raa o to ˈna matahiti, ua itehia e ua tupuhia o Jason i te maˈi a Crohn—te hoê maˈi opu mauiui e te tuutuu ore. “Ua peapea roa vau,” o ta ˈna ïa e haamanaˈo ra. “Ua taniuniu vau i to ˈu Papa e ua taˈi au, o te mea noa ïa o ta ˈu i rave. Ua ite hoi au e eita ta ˈu opuaraa e haere i te Betela e tupu.”
O te maˈi te tumu rahi e ‘uuru tahi ai te mau mea atoa i hamanihia ma te mauiui fanau ra e tae roa aˈenei i teie nei mahana.’ (Roma 8:22) E rave rahi atu â mirioni taurearea e maˈihia ra. E rave rahi taurearea o te ora mai i muri iho. Area vetahi ra, e tia ia ratou ia faaruru i te mau maˈi tamau anei, aore ra i roto i te tahi mau tupuraa, i te mau maˈi atâta. I rotopu i te mau maˈi e faaruru-pinepine-hia nei e te mau taurearea, te vai ra te aho pau, te omaha tihota, te maˈi toto paruparu, te maˈi haapê, te hopii, te maˈi i te pae feruriraa, e te mariri ai taata. Te ora nei vetahi mau taurearea e ua rau to ratou maˈi.
‘No te aha vau e maˈihia ˈi?’
Te faatupu pinepine nei te maˈi i te hepohepo i te pae feruriraa e i te pae o te manaˈo horuhoru, taa ê atu i to te pae tino. Ei hiˈoraa, mai te peu e e mairi outou i te haapiiraa tau avaˈe te maoro no te maˈi, eita paha outou e taere-noa-hia i ta outou haapiiraa, e ere-atoa-hia râ outou i te mau hoa. I to Sunny, 12 matahiti, mairiraa i te haapiiraa no to ˈna faaea-noa-raa i te fare maˈi, ua haapeapea oia, ‘Eaha râ ïa ta to ˈu mau hoa haapiiraa e rave ra? Eaha râ ïa ta ˈu e mairi i teie mahana?’
Oia atoa, e nehenehe te tupuraa i te pae varua e fifihia, ia maˈi-roa-hia anaˈe outou no te haere i te mau putuputuraa kerisetiano aore ra no te taio atoa i te Bibilia. I roto i taua mau huru tupuraa ra, e hinaaro rahi atu â outou i te turu i te pae here e i te pae varua. Na mua roa, eita paha outou e tiaturi e e maˈi to outou. I muri iho, e riri roa paha outou, peneiaˈe ia outou iho, ma te manaˈo e e nehenehe hoi ta outou e ape i te maˈi. E riro paha outou i te hinaaro e tuô e, ‘No te aha te Atua e faatia ˈi ia maˈihia vau?’ (A faaau e te Mataio 27:46.) Oia mau, e tupu mai iho â te tahi manaˈo hepohepo.
Hau atu, e manaˈo atoa paha te hoê taurearea e mai te peu e e rave oia i te tahi tutavaraa taa ê, mai te haamaitai-roa-raa i to ˈna haerea, e faaore ïa te Atua i to ˈna maˈi. Teie râ, e nehenehe teie huru manaˈo e faatupu i te inoino, i te mea hoi e aita te Atua e tǎpǔ ra e e faaora semeio oia i te maˈi i teie tau.—Korinetia 1, 12:30; 13:8, 13.
Peneiaˈe ua tiaturi na outou e e ore roa outou e pohe—e e ora noâ outou i te taime e faatupu ai te Atua i “te ati rahi.” (Apokalupo 7:14, 15; Ioane 11:26) Mai te peu e oia, e nehenehe te iteraa e e maˈi atâta to outou e faarahi atu â i te hitimahuta. E uiui paha outou e aita anei outou i rave i te tahi mea o tei faahapa ia Iehova, aore ra e manaˈo paha outou e ua maiti te Atua ia outou no te tamata taa ê i to outou taiva-ore-raa. Teie râ, e mau manaˈo tano ore teie. Te na ô ra te Parau a te Atua, te Bibilia, e: “E ore roa hoi te Atua e vare i te ino, e ore roa hoi oia e [“tamata,” MN] i te taata.” (Iakobo 1:13) E mau tuhaa peapea te maˈi e te pohe i roto i te oraraa taata nei, e te roohia nei tatou paatoa i “te mau taime e te mau tupuraa manaˈo-ore-hia.”—Koheleta 9:11, MN.
Te faarururaa i te mǎtaˈu
E nehenehe atoa paha outou e mǎtaˈu roa no te taime matamua, i to outou tupuraahia i te maˈi ino roa. Te tapao ra te buka ra Mai te aha te huru ia aro no to outou ora (Beretane) i te mau manaˈo o na taurearea 14 e maˈi ino roa to ratou. Ei hiˈoraa, ua mǎtaˈu o Anton, 10 matahiti, ia pohe oia ia pau ino roa anaˈe to ˈna aho. E o Elizabeth, 16 matahiti, o te aro nei i te mariri ai taata o te ivi, ua mǎtaˈu oia e ia taoto oia e eita oia e ara faahou mai.
Area vetahi mau taurearea ra, mea taa ê ïa to ratou mǎtaˈu—te mǎtaˈu e aita e taata e hinaaro e faaipoipo ia ratou, aore ra te mǎtaˈu e ia fanau mai ratou i te tamarii i muri iho e ere ratou i te mea oraora maitai. Te mǎtaˈu nei te tahi atu mau taurearea e e peehia paha te mau melo o to ratou utuafare i to ratou maˈi, e maˈi pee anei to ratou aore ra eita.
Noa ˈtu e ua mǎrû te maˈi aore ra te ora ra, e a tupu faahou mai ai oia, e nehenehe te mau mǎtaˈu e faura faahou mai. Mai te peu e ua ite aˈena outou i teie mau huru mǎtaˈu, ua ite outou e mea mau te reira. Auaa râ, e mǎrû mai te mau manaˈo peapea matamua i muri iho. I reira ïa outou e nehenehe ai e feruri maitai roa ˈˈe i nia i to outou maˈi.
Te fifi ia maˈihia
“I to outou apîraa, te manaˈo nei outou e mea puai outou,” o ta Jason ïa, o tei faahitihia na mua ˈtu, e faaite ra. “Ia tupuhia râ outou i te maˈi, e ite oioi outou e e ere roa ˈtu. E manaˈo outou e ua ruau-oioi-hia outou, i te mea hoi e e tia ia outou ia faaiti mai i ta outou ohipa.” Oia, ua riro te faarururaa i te mau taotiaraa apî ei fifi.
Ua ite o Jason i te tahi atu fifi rahi, te oreraa ïa o vetahi ê e taa mai i te huru o to outou maˈi. Te maˈi o Jason, e nehenehe e piihia te hoê “maˈi ite-ore-hia.” Ia hiˈohia oia, eita e manaˈohia e e maˈi to ˈna. “Aita to ˈu tino e faatopa maitai ra i ta ˈu maa,” o ta Jason ïa e faataa ra, “no reira vau e tamaa pinepine ai e e amu ai i te maa hau atu i ta te rahiraa. Teie râ, mea pararai noa vau. I te tahi mau taime atoa, e paruparu roa vau e e vareahia vau i te taoto i te afaraa o te mahana. Teie râ, te faahiti ra te mau taata i te tahi mau parau o te faaite ra e te manaˈo nei ratou e mea amu e mea inu hua vau, aore ra mea hupehupe au. E parau mai na ratou e: ‘Ua ite oe e nehenehe oe e haamaitai atu â. Aita roa ˈtu oe e tutava ra!’”
E mau taeae e mau tuahine apî aˈe to Jason, e aita ratou e taa noa ra e no te aha o ˈna e ore ai e nehenehe e rave i te ohipa mai mua ra, mai te afairaa ia ratou e hauti i te popo. “Ua ite râ vau e mai te peu e e pepe au,” o ta Jason ïa e faaite ra, “e tau hebedoma ïa vau e ora ˈi. Te tamata nei ratou i te faaau i to ˈu mauiui e i to ratou, e e parau ratou e, ‘Te titau ra tera o ˈna e ia haapaohia o ˈna.’ Peneiaˈe to ratou mauiui rahi roa ˈˈe, ia maoˈi ïa to ratou avae, no reira eita ratou e nehenehe e taa e mai te aha mau na to ˈu mauiui.”
Mai te peu e e au ra e te faateimaha ra to outou maˈi i to outou utuafare, e faaruru paha outou i te manaˈo faahapa. E riro atoa paha to outou na metua i te faahapa ia raua iho. “Te manaˈo nei to ˈu nau metua e no raua vau i fifihia ˈi,” o ta Jason ïa e parau ra. “Te farii noa nei te mau tamarii i te maˈi, i muri aˈe i to ratou iteraa e e maˈi iho â to ratou. Mea fifi aˈe râ no te mau metua. E tatarahapa noa raua ia ˈu. E tia noa ia ˈu ia rohi no te tamata i te tamǎrû i to raua manaˈo faahapa.”
Mea au ore ia haere noa e hiˈo i te taote
E nehenehe te haere-noa-raa e hiˈo i te taote e riro ei tumu no te haapeapearaa. E manaˈo paha outou e mea faufaa ore outou, e aita e ravea. E nehenehe atoa te parahiraa i roto i te hoê piha hiˈopoaraa a tiai noa ˈi ia piihia mai outou, e riro ei mea riaria. “E moemoe roa outou . . . e e mea maitai ahiri e taata to pihai iho ia outou,” o ta Joseph ïa, 14 matahiti, e parau ra, e maˈi mafatu to ˈna. Teie râ hoi, aita te tahi mau taurearea e fanaˈo ra i teie huru turu, no ǒ atoa mai i to ratou mau metua.
E nehenehe atoa te mau hiˈopoaraa a te taote e faatupu i te haapeapearaa. Oia mau, e mea au ore roa te tahi mau hiˈopoaraa. E, i muri iho, e haapeapea noa paha outou tau mahana aore ra tau hebedoma te maoro, a tiai noa ˈi outou i te mau ohipa i iteahia. A haamanaˈo râ: Te hiˈopoaraa a te taote, e ere ïa mai te hiˈopoaraa i te fare haapiiraa; te tupuraa i te maˈi, e ere ïa te auraa e aita outou i manuïa.
Oia mau, e nehenehe te hoê hiˈopoaraa e horoa mai i te mau haamaramaramaraa tauturu rahi. E nehenehe oia e faaite mai e e maˈi to outou o te nehenehe e rapaau-ohie-hia. Aore ra, mai te peu e aita, e faaite mai oia e eaha ta outou e nehenehe e rave no te ora e teie nei maˈi. E faaite atoa paha oia e aita roa ˈtu outou i roohia i te maˈi. No reira, a tamata i te ore e faaoti oioi noa no nia i to outou fifi.
E haaparuparu noa te tapitapi-rahi-roa-raa ia outou. Te parau ra te Bibilia e: “E oto tei te aau o te taata ra, e piˈo ïa i raro.” (Maseli 12:25) Maoti râ, te ani maira te Atua ia tatou ia faaite ia ˈna i to tatou mau tapitapiraa. E tia ia tatou ia tiaturi e te haapao maira oia ia tatou, e e horoa mai oia i ta ˈna aratairaa e te paari no te faaruru ma te manuïa i te maˈi.—Salamo 41:3; Maseli 3:5, 6; Philipi 4:6, 7; Iakobo 1:5.
E nehenehe tatou e oaoa e ua rave to tatou Poiete, te Atua ra o Iehova, i te faanahoraa no te haamau i te hoê ao apî o te parau-tia. E faatia atoa mai oia i te feia pohe, ma te horoa ˈtu ia ratou ra i te ravea no te fanaˈo i taua ao apî ra. Te haapapu maira te Bibilia ia tatou e i taua taime ra “e ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.”—Isaia 33:24.
Hou e tae ai i reira, e nehenehe ta outou e faaruru i te maˈi ino roa. Teie râ, te vai ra e rave rahi mea ta outou e nehenehe e rave no te faaruru ma te manuïa i to outou maˈi. E tauaparauhia no nia i te reira i roto i te hoê tumu parau i mua nei.
[Hohoˈa i te api 22]
E ui paha outou e, ‘No te aha te Atua e faatia ˈi ia maˈihia vau?’