Te uiraa ˈtu i te ao varua
I ROPU i te hoê oire tumu no Afirika Tooa o te râ, te tia ra te hoê fare nehenehe hoê tahua, peni uouo e te matie. I te vahi fariiraa taata, e piti papai parau to reira e patapata ra i te parau. Te parahi haumani ra e rave rahi taata, ma te tiai i te babaláwo, oia hoi te taata hiˈohiˈo.
I muri mai i te hoê iri papairaa i roto i te piha tuati, te parahi ra te babaláwo iho i pihai iho i te hoê matini niuniu tahohoˈa. Mea poria o ˈna, e te rouru hinahina, e ahu uouo roa to ˈna—e ahu moni e te nira-faanehenehe-hia. “E taata hiˈohiˈo to ˈu metua tane,” o ta ˈna ïa i parau. “Ua faaotihia i to ˈu fanauraa e e riro vau ei taata hiˈohiˈo. Ua paari mai au i roto i teie peu. I te paeraa o to ˈu matahiti, ia haere anaˈe to ˈu metua tane e rave i te peu hiˈohiˈo, e haere au na muri iho ia ˈna. E mataitai au e mea nafea o ˈna ia rave i te reira, e e na reira atoa vau e tae noa ˈtu i te taime e ua riro roa te reira ei tuhaa no ˈu e ei mea faufaa roa.”
Ua faatoro atura te babaláwo i to ˈna rima i nia i te hoê iri raau rahi e faaite ra i te faanahoraa huru rau o te peu hiˈohiˈo, o ta to ˈna nunaa i faaohipa e rave rahi ui. Niuhia i nia i te taoraraa 16 huero tamara, e faanahoraa teie tei parare ati aˈe ia Afirika Tooa o te râ e atea atu â. “E haere mai te taata ia ˈu ra e to ratou mau huru fifi atoa,” o ta ˈna ïa i parau. “Te mau fifi e te vahine, te fanau ore i te tamarii, te ereraa i te ohipa, te inoraahia te upoo, te maˈi, e te vai atu â. Ia au i te mau faataaraa a te peu hiˈohiˈo, e uihia ˈtu te mau tupuna anei aore ra te mau [atua] i nia i te raˈi. Noa ˈtu eaha te tupuraa, e ravehia te tahi huru tusia.”
Mea puai te mau peu faaroo tumu, te peu hiˈohiˈo atoa, i taua vahi ra, mea puai atoa râ te mau ekalesia a te Amuiraa faaroo kerisetiano. Aita i atea ˈtu i te mau piha ohiparaa a te babaláwo, te vai ra te mau fare tahua paraihia i te puˈa e teie tei papaihia i mua: Ekalesia a te Arii Solomona II, Kerubi e Seraphi, Ekalesia no te Raˈi a te Mesia, Ekalesia Aposetolo a te Mesia, Ekalesia a te Feia faaoto pu a te Mesia. Te vai amui ra teie mau ekalesia e te farii nei i te tahi mau taime i te mau peu a te haapaoraa tumu. Ua parau te babaláwo e: “Aita i maoro aˈenei, ua paraparau vau e te epikopo. Ua haere mai o ˈna i ǒ nei. I muri aˈe i to mâua paraparauraa e 30 minuti te maoro, ua parau mai oia e te hinaaro ra o ˈna ia faanaho matou i te tahi huru tauaparauraa i reira te mau Kerisetiano e te feia haapao i te peu tumu e amui mai ai no te horoa haere i te mau manaˈo e no te faaore i te mau mârôraa.”
Mau uputa o te ao varua
E pinepine no nia teie mau huru mârôraa, i te iteraa e o vai te parahi ra i roto i te ao varua. Ati aˈe ia Afirika i te pae apatoa o te Sahara, te tiaturi-rahi-hia ra e e piti pǔpǔ varua e parahi ra i roto i taua ao ra. Te pǔpǔ matamua e mau atua ïa, aita ratou i riro aˈenei ei taata. Te piti o te pǔpǔ o te mau tupuna ïa, aore ra te mau varua o te feia pohe, ta ratou hopoia o te parururaa ïa i te oraraa e te ruperuperaa o to ratou mau utuafare i nia i te fenua nei. Te tiaturihia ra e e mana to te mau atua e to te mau tupuna no te tauturu anei aore ra no te hamani ino i te feia i nia i te fenua nei. No reira, e tia ia faaitehia ˈtu te faatura e te hanahana e au no ratou.
Te itehia ra hoê â mau huru tiaturiraa i roto e rave rahi vahi o te ao nei. Na roto e rave rau ravea, te haafatata nei te taata i te mau vahi atoa i te mau puai tei hau aˈe i te natura, no te ite e eaha to a muri aˈe e no te ani i te tauturu e te aratairaa no te mau fifi o te oraraa i te mau mahana atoa. E nehenehe mau anei e fanaˈo i te tauturu no ǒ mai i te ao varua ra? Ua faaite o Iesu Mesia, o tei ora i roto i taua ao ra, e e nehenehe. Teie ta ˈna i parau: “E ani, e horoahia mai ta outou, e imi, e itea ïa ia outou; e patoto atu, e iritihia mai te opani ia outou.” (Mataio 7:7) No te fanaˈo râ i taua tauturu ra, e tia ia tatou ia ani i te taata e tano, ia imi ma te huru e tano, e ia patoto i te opani e tano. Ia patoto tatou i te opani hape, e iritihia mai paha te opani e te hoê taata o te hamani ino mai ia tatou, eita oia e hamani maitai mai.
No reira, e mea faufaa ia ite e o vai te ora ra e o te ore e ora ra i roto i te ao varua. Te hinaaro atoa nei tatou e ite i te taa-ê-raa i rotopu i te feia e tauturu mai ia tatou e te feia e hamani ino mai. I te pae hopea, te hinaaro nei tatou e ite e eaha te tia ia tatou ia rave no te fanaˈo i te tauturu no ǒ mai i te feia e nehenehe e horoa mai i te reira. Na te mau tumu parau i muri nei e tuatapapa i teie mau mea.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]
Photo on pages 3-4: The Star, Johannesburg, S.A.