E nehenehe anei tei pohe e ite mai ia tatou?
UA TAPARAHI haapohe roa te hoê vahine i ta ˈna tane. E hitu matahiti i muri iho, e riaria roa na oia i te hoê taoto ta ˈna e tiaturi ra e e tapao no te riri o ta ˈna tane i pohe. No te tamǎrû i to ˈna [to ta ˈna tane] “varua,” ua tono aˈera oia i ta ˈna tamahine i nia i to ˈna menema e pûpû i te inu ei taoˈa horoa.
Aita ta ˈna tamahine i ite eaha te parau e parau i te varua o to ˈna metua tane inaha, no ǒ mai hoi te taoˈa horoa i to ˈna metua vahine ra i taparahi haapohe ia ˈna. Mai te hoê vahi eita o ˈna e itehia ˈtu, te hiˈo noa maira ïa to ˈna taeae. Ua haafatata maira oia, e ua pure aˈera raua to ˈna tuahine i to raua metua tane e tauturu mai ia raua no te tahoo ia ˈna.
No roto mai teie parau i te The Libation Bearers, te hoê hautiraa teata heleni i papaihia hau atu i te 2 400 matahiti i teie nei. I roto i te tahi mau vahi o te ao nei, i te fenua Afirika iho â râ, te pûpû-atoa-hia nei te mau tusia mai teie te huru i nia i te mau menema, i teie mahana.
A tapao na, ei hiˈoraa, i te ohipa i farereihia e Ibe, e ora ra i Nigeria. I te mea hoi e ua pohe ta ˈna e toru na tamarii, ua haere atura oia e farerei i te tahuˈa, tei parau mai ia Ibe e te vai ra te tahi tumu ta ˈna na tamarii i pohe ai—inaha, te riri ra te metua tane o Ibe, tei pohe hoi, no te mea aita to ˈna hunaraa i ravehia mai te tia mau ia ravehia.
Ma te pee i te mau faaueraa a te tahuˈa, ua pûpû atura o Ibe i te hoê puaaniho e ua manii aˈera hoi i te inu parauhia gin e te uaina i nia i te menema o to ˈna metua tane. Ua tiaoro aˈera oia i te varua o to ˈna metua tane, ma te taparu ia ˈna e faaore mai i ta ˈna hara, e ma te haapapu atu ia ˈna i to ˈna here, e ma te ani i te hoê haamaitairaa.
Te tiaturi papu ra o Ibe e e nehenehe to ˈna metua tane e ite mai e e faaroo mai ia ˈna. Aita o ˈna e tiaturi ra aita to ˈna metua tane e ora ra, tera râ i to ˈna poheraa ua “na roto” atu ïa oia i te ao ite-mata-hia e ua haere atu i te ao ite-ore-hia e te mata. Te tiaturi ra o Ibe e ua faarue mai to ˈna metua tane i te ao iˈo e toto no te haere atu i roto i te ao o te mau varua, te fenua o te mau tupuna.
Mai teie te huru feruriraa o Ibe: ‘Noa ˈtu â ïa e aita faahou o papa i roto i teie nei ao, te haamanaˈo mairâ oia ia ˈu e te anaanatae maira hoi no to ˈu nei maitai. E i te mea hoi e e varua o ˈna i teie nei e e mau mana faahiahia mau to ˈna, tei nia ïa oia i te hoê tiaraa faahiahia roa ˈˈe no te tauturu mai ia ˈu, e eita ta ˈna e nehenehe e na reira ahiri e taata oia i nia i te fenua nei. Hau atu, e nehenehe ta ˈna e haafatata roa ˈtu i te Atua no ˈu, i te mea hoi e e varua atoa te Atua. E riro o papa i te riri roa i teie nei, tera râ mai te peu e faaite au ia ˈna i te faatura e au, e riro oia i te faaore mai i ta ˈu hara e i te haamaitai mai ia ˈu.’
I Afirika, te tiaturiraa e te ite maira tei pohe i te mau taata i nia i te fenua nei e te ohipa maira i nia i to ratou oraraa, ua parare atoa ïa i roto i te feia e faaohipa ra i te haapaoraa afirika. Te ite-atoa-hia ra te reira i roto i te mau taata e parau ra e e kerisetiano ratou. Ei hiˈoraa, i muri aˈe te hoê vahine e oti ai i te faaipoipohia i roto i te fare pure, e peu matauhia ia haere o ˈna i te fare o to ˈna mau metua ia haamaitai mai ratou ia ˈna i te haamaitairaa matauhia i te fenua. E tiaorohia te mau tupuna i reira, e e pûpûhia te hoê tusia inu na ratou. E rave rahi taata teie e tiaturi nei e ia ore te reira e ravehia, e nehenehe te faaipoiporaa e fifi roa.
Te manaˈohia ra e te haapao papu ra te mau tupuna, aore ra te mau varua o te mau tupuna i te oraraa e te ruperuperaa o to ratou mau utuafare fetii i nia i te fenua nei. Ia au i teie nei manaˈo, e mau hoa puai mau ïa ratou, e nehenehe ta ratou e hopoi mai i te mau tau auhune, e faatupu i te oraora-maitai-raa o te tino, e e paruru i te taata i te ino. E ohipa mai ratou no te maitai o te taata. Ia ore ratou e tâuˈahia aore ra ia inoino ratou, e faatupu ratou i te ati—te maˈi, te veve, e oia hoi te pohe. E i te pae hopea, na roto i te tusia e te mau oroa faaroo, te tamata nei te taata i te atuatu i te mau taairaa maitai e te feia pohe.
Te tiaturi ra anei outou e e tiaraa faufaa roa to te feia pohe i roto i te oraraa o te feia e ora nei? Ua tia aˈenei anei outou i mua i te menema o te hoê tei herehia e outou e ua faahiti anei outou i te tahi mau parau, ma te tiaturi e e nehenehe ta ˈna e pahono mai ia outou? Inaha, te ite maira tei pohe e te faaroo maira aore ra aita, e ere ïa tei te ohipa e tupu i te poheraa. E hiˈopoa anaˈe na eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i taua tumu parau faufaa mau ra.