VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/6 api 17-19
  • A oaoa i te tau faafaaearaa ma te ore e tatarahapa!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A oaoa i te tau faafaaearaa ma te ore e tatarahapa!
  • A ara mai na! 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A vai aifaito noa
  • Te tapearaa i te mau taairaa maitatai
  • Eaha te mea e faaitoitohia ra?
  • Ia hoona ta outou tau faafaaearaa
  • Ua ineine anei outou no te tau faafaaearaa?
    A ara mai na! 1996
  • E ara i te aha
    A ara mai na! 1996
  • E rave tamau noa tatou i ta tatou mau ohipa teotaratia i te mau tau faafaaearaa
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1994
  • Eaha ta tatou e rave i te mau avaˈe tiurai e atete?
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1996
A ara mai na! 1996
g96 8/6 api 17-19

A oaoa i te tau faafaaearaa ma te ore e tatarahapa!

I TO ˈNA aniraahia e mai te eaha te huru o to ˈna tere i te hoê vahi faafaaearaa tuiroo, ua pahono te hoê vahine Marite e ora ra i Europa i teie nei e: “Eita e ore e mea nehenehe roa teie vahi na mua ˈˈe te taata i haere mai ai.” Tera atoa anei to outou manaˈo? Te mau hotela e te mau fare oriraa disco piripiri roa, te pae tahatai viiviihia tei î roa i te taata, e te mau radio maniania, e ere ïa te huru vahi faafaaearaa faahiahia ta te tahi mau taata e imi ra.

Tera râ hoi, eita noa te tau faafaaearaa e tupu mai ta tatou i opua. Eita hoi e horoa mai i te mapuhiraa aho, e paupau râ to tatou aho; eita e horoa mai i te itoito apî, e faarohirohi roa râ ia tatou. Teie ïa te tahi uiraa tano roa, Nafea ia oaoa i te mau tau faafaaearaa ma te ore e tatarahapa?

A vai aifaito noa

Mai te miti i roto i ta tatou maa, e riro te mau tau faafaaearaa ei ohipa maitai roa, mai te peu e e ravehia i roto i te faito e au. Noa ˈtu e e faahinaaro paha tatou i te oraraa parau-noa-hia e mea faahiahia o te taata moni e ratere haere, e ere te reira i te mea aifaito e eita atoa e faatupu i te oaoaraa mau.

I roto iho â râ i te tau faafaaearaa, mea faufaa roa ia vai aifaito noa i te pae no te haamâuˈaraa i te moni. A tabula maitai i ta outou moni hou outou a reva ˈi, e a tamata i te tapea i te tabula ta outou i faanaho. Eiaha e vare i te mau poroi taa ê a te feia faanaho tere o te faaitoito ia outou ia “fanaˈo i teie nei, a aufau a muri aˈe.”

Oia atoa, eiaha e manaˈonaˈo rahi roa i te mau ati e nehenehe e tupu e inaha, e ore roa te anaanatae e te peapea ore o te faaoaoa nei hoi i te tau faafaaearaa. Hau atu, te aifaitoraa, oia ïa te ite-atea-raa i te ati rahi roa ˈˈe e aratai ia tatou ia haamanaˈo i ta tatou tau faafaaearaa ma te tatarahapa. E ere ïa te ati purumu, te maˈi, aore ra te eiâ, te mau taairaa râ i rotopu i te taata.

Te tapearaa i te mau taairaa maitatai

E nehenehe te mau tau faafaaearaa na muri i te mau fetii aore ra te mau hoa e haapaari i te here e vai ra i rotopu ia outou. I te tahi aˈe pae râ, e nehenehe te tau faafaaearaa e faaino i te mau taairaa, e mea fifi roa ia tataˈi i muri iho. Ua parau te papai vea ra o Lance Morrow e: “Te ati mau o te tau faafaaearaa, oia hoi e nehenehe te tahi peapea iti haihai roa i rotopu i te fetii e riro roa mai ei fifi rahi. . . . I roto i to ratou oraraa matauhia, te vai nei ta te taata, ta ratou ohipa, ta ratou hopoia, to ratou mau hoa e ta ratou mau ohipa matauhia, na roto i teie mau arai ratou e haamâha ˈi i to ratou iria. Ia amui râ te mau fetii i roto i te hoê fare no te tau faafaaearaa, i reira te mau peapea tahito tei tapoˈi-noa-hia e 20 matahiti te maoro, e faura taue mai ai.”

No reira, hou outou a reva ˈi no te hoê tau faafaaearaa, a opua e faariro i te reira ei taime au mau. A haamanaˈo e mea taa ê to te tahi e to te tahi hinaaro. Te hiaai ra paha te mau tamarii e rave i te tahi mea apî, area te mau metua ra, te hinaaro noa ra raua e faafaaea. A ineine i te haapae i to outou iho hinaaro no nia i te ohipa e rave e te vahi e haere. Mai te peu e e tano e e nehenehe atoa, a farii i te vaiiho i te taata tataitahi ia rave i te ohipa ta ˈna e au i tera e tera taime. A haapii i te faaohipa i te mau hotu o te varua o te Atua i te mau mahana atoa i te roaraa o te matahiti, e e ere atura ïa i te mea fifi ia na reira atoa i te tau faafaaearaa.—Galatia 5:22, 23.

Parau mau, mea faufaa ia atuatu i te mau taairaa maitatai e to tatou mau fetii e to tatou mau hoa, te mea faufaa roa ˈtu râ, to tatou ïa mau taairaa e te Atua. I te tau faafaaearaa, te farerei pinepine nei tatou i te taata e ere hoê â manaˈo kerisetiano to ratou no nia i te Atua e ta ˈna mau titauraa. Ia amuimui rahi atu tatou ia ratou—peneiaˈe e haere roa ˈtu tatou i te mau vahi arearearaa tano ore—e tatarahapa paha tatou i muri iho. A haamanaˈo i teie faaararaa a te Bibilia: “Eiaha e vare, e ino te [“peu,” MN] maitai i te amuiraa iino ra.”—Korinetia 1, 15:33.

I te tau faafaaearaa, ia ite noa ˈtu outou e te tupu ra te tahi hinaaro i roto ia outou e ofati i te mau ture e te mau peu kerisetiano, a faaruru atu i teie paruparu ma te paari e a ani i te tauturu a te Atua no te aro i teie hinaaro!

Eaha te mea e faaitoitohia ra?

E manaˈo paha te feia e ore e pee nei i te mau faaueraa tumu kerisetiano e, e faatiahia te mau mea atoa i te tau faafaaearaa. I roto i te tahi mau fenua no Europa, ua riro te mau tere taiata ei ohipa imiraa moni rahi, e te faatianiani nei te mau pu faanaho tere i teie mau ohipa. Te na ô ra te vea ra The European e ‘mea maoro i teie nei te iteraahia te mau ohipa faufau ta te mau tane Europa e rave nei i roto i te tahi mau oire na te mau ratere i Asia.’ No nia i te hoê fenua no Asia, ua taio te vea Helemani ra Der Spiegel e, e 70 i nia i te hanere o te mau tane ratere, “e tere taiata to ratou.”

Te pee atoa nei te mau vahine ratere i te hiˈoraa o teie mau tane. Ua taio te hoê taiete manureva Helemani e tere nei i te mau Caraïbes e, e 30 i nia i te hanere o te mau vahine ratere e haere nei e faafaaea i reira, te taiata ïa te tumu. Ua faahiti te vea ra The European i te parau a te hoê papai vea Helemani: “E arearearaa ohie e te peapea ore teie no ratou—e hautiraa i te fenua ê.”

Area te mau Kerisetiano mau ra, eita ratou e farii i te haerea taiata ei arearearaa. Te ofati nei hoi te reira i te mau faaueraa tumu kerisetiano e mea atâta roa atoa. Noa ˈtu e te fariihia nei teie mau vahi atâta, e rave rahi taata e tamata noa nei i te ape i te mau faahopearaa, aita râ ratou e haapae nei i te peu iho. Teie te tahi poroi faatianiani matauhia i roto i te mau vea Helemani, e faaite ra i te hohoˈa o te hoê fare amarara i te pae tahatai e e piti parahiraa aita e taata to nia iho. Te na ô ra te poroi e: “A paruru ia outou, eiaha e hoˈi mai e te SIDA.”

Te tahi tuhaa hairiiri mau o te ratereraa taiata, o te maferaraa tamarii ïa. Ei haapapuraa, i te matahiti 1993, ua tuu te hau Helemani i te hoê ture no te faautua i te mau taata Helemani, mai te peu e e itehia e ua taoto ratou i te tamarii—noa ˈtu e ua rave ratou i te reira i to ratou tereraa ˈtu i te fenua ê. E tae roa mai râ i teie nei, mea iti roa te mau vahi apî i noaa mai. Ua riro—e te riro noa nei â—te hoo-taiata-raa i te tamarii ei ohipa haama e maraa noa ra i mua mau i te mata o te totaiete taata nei.

Ia hoona ta outou tau faafaaearaa

Te taioraa, te tuatapaparaa i te Bibilia, e te apitiraa i roto i te taviniraa kerisetiano, e mau ohipa ïa tei auhia e te hoona atoa no te mau Kerisetiano mau. Tera râ, e rave rahi te imi nei i te taime no te rave i teie mau ohipa i roto i te faito o ta ratou e hinaaro. Eaha ïa te taime maitai aˈe no te faaoti roa i te ohipa i mairihia maori râ te tau faaearaa, aita faahou hoi te mau faaheporaa e pee noa i te uati?

Oia mau, ia rahi anaˈe ta outou ohipa e rave i te tau faafaaearaa e ia mâha maitai outou, eita paha ta outou e nehenehe e tapapa i te mau tapao kerisetiano ia au i te faito ta outou i matau. No te aha râ e ore ai e faataa i te tahi taime no te rave i te mau ohipa maitatai i te pae varua? E toe â te taime no te faafaaearaa. Inaha, te faaohipa nei vetahi i te taime hau e noaa mai i te tau faafaaearaa, no te faarahi i ta ratou taviniraa. Mai ta Iesu i parau, “e ao to tei ite i to ratou mau hinaaro i te pae varua.”—Mataio 5:3, MN.

Fatata paha outou i te haere e faafaaea. A fanaˈo atu ïa! Eiaha e mǎtaˈu rahi roa i te mau ati e nehenehe e tupu, a rave râ i te mau parururaa e tano. A haamanaˈo i te mau manaˈo tauturu i faahitihia i roto i te tuhaa tarenihia i nia i teie api. I muri iho, e hoˈi mai outou ma te tamǎrûhia, te mâha maitai te rohirohi, e te ineine i te haamata faahou i te mau ohipa matauhia o te oraraa tei riro ei mea faufaa aˈe. Eita e maoro, ua oti te tau faafaaearaa, tera râ, e haamanaˈo-noa-hia vetahi tuhaa e a muri noa ˈtu. Auê te faahiahia e—te tau faafaaearaa i fanaˈohia ma te ore e tatarahapa!

[Tumu parau tarenihia i te api 19]

Mau manaˈo tauturu no te tau faafaaearaa

A paruru ia outou i te ohipa ino

1. A ani i te hoê taata ia haere mai e hiˈo i to outou fare.

2. Eiaha e haere na te mau vahi atâta.

3. A ara i te feia eiâ pute, a tapea i ta outou moni i te hoê vahi paruru-maitai-hia i nia ia outou iho, e a vaiiho i te moni hau i te hoê vairaa papu i te vahi ta outou e faaea ra.

4. A haapao maitai i te feia matau ore e pûpû mai i te tauturu ma te ore i anihia ˈtu.

A ape i te ati

1. Ia faahoro outou i te pereoo, a vai ara noa, e a tapea pinepine.

2. Ia faaea outou i te hotela aore ra ia tere outou na nia i te manureva, a hiˈopoa i te mau ravea ia tupu noa ˈtu te ati.

3. Ia tapae outou, a rave i te taime no te faatano i to outou tino i te mau tauiraa, hou a rave ai i te ohipa teimaha.

4. A rave i te ahu, te tiaa, e te mau tauihaa e tano no ta outou mau ohipa.

A vai oraora maitai noa

1. A uiui i to outou taote no nia i te mau patia arai aore ra te mau raau hinaarohia.

2. A rave i te mau tauihaa utuutu maˈi na te ratere e te mau raau titauhia.

3. Ia mâha to outou rohirohi, e a ara i ta outou maa e amu e te mea ta outou e inu.

4. A rave tamau noa i nia ia outou te mau papie titauhia no nia i te mau raau aore ra te mau mea ta outou e hinaaro.

A tapea noa i te mau taairaa oaoa

1. A faaite i te here e te faatura i nia i te feia na muri iho ia outou.

2. A ara i te feia ta outou e amuimui atu.

3. Eiaha e faatia i te tahi atu feia faafaaea ia turai ia outou ia rave i te mau ohipa tia ore i to outou manaˈoraa.

4. A faataa i te taime no to outou mau hinaaro i te pae varua.

[Hohoˈa i te api 18]

A maiti i te mau ohipa maitatai i te tau faafaaearaa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono