Eaha ta tatou e rave i te mau avaˈe tiurai e atete?
Ia feruri tatou i te mau avaˈe tiurai e atete, e feruri tatou i te mau faanahoraa e tia ia ravehia no te tae atu i te tairururaa mataeinaa, e i ta tatou atoa ohipa e rave: te tau faafaaearaa no te tamǎrû ia tatou aore ra te haereraa ˈtu e hiˈo i te mau fetii aore ra i te mau hoa. Teie te tahi mau manaˈo e tauturu ia tatou ia tuu i te Basileia i nia i te parahiraa matamua ia faanaho anaˈe tatou i ta tatou mau ohipa i taua taime ra:
◼ E rave anaˈe i te mau faanahoraa papu ia tae atu tatou i te tairururaa mataeinaa. Ia ore tatou ia fifihia, e faanaho anaˈe i to tatou faurao e to tatou vahi faaearaa na mua roa ˈˈe.
◼ Mai te peu e e tere tatou i te hoê vahi no te faafaaearaa, e faanaho anaˈe no te haere i te mau putuputuraa a te amuiraa no taua vahi ra e no te haere atoa e poro. Eiaha ia moehia ia hapono i ta tatou tabula pororaa (rapport); mai te peu e e titauhia, e hapono atu tatou i te papai parau o ta tatou amuiraa na roto i te afata rata.
◼ Ia haere tatou e hiˈo i te mau fetii aita i roto i te parau mau, e ravea tano paha ïa no te faaite i te poroi ma te manuïa i te taime faanaho-ore-hia. E rave anaˈe i ta tatou Bibilia e te mau buka aore ra te mau vea e rave rahi.
◼ No te aha tatou e ore ai e turu i te hoê amuiraa tapiri e hinaaro ra i te tauturu no te poro i ta ˈna tuhaa fenua? E nehenehe ta te mau matahiapo aore ra te tiaau haaati e haamaramarama mai ia tatou no nia i te mau mea e hinaarohia ra i roto i to tatou fenua.
◼ Ua riro te tau faaearaa haapiiraa ei taime maitai roa no te mau taurearea ia faarahi i ta ratou ohipa pororaa. E te mau taurearea, e nehenehe anei outou e riro ei mau pionie tauturu?
◼ Ia haumǎrû te mahana, eita e ore e e manuïa tatou ia poro hau atu i te ahiahi, tei te fare hoi te rahiraa o te taata i tera taime.
◼ E tia i te mau matahiapo ia ara i te faanaho maitai i te mau ohipa a te amuiraa, ma te haapao e ia horoahia te mau hopoia e amohia ra e te feia e reva ra no te tau faafaaearaa, na te taata ê.
Ia haamanaˈo tatou e “te imiraa o te feia faaitoito ra, tei nia ïa i te taoˈa rahi.” (Mas. 21:5) E faanaho anaˈe ia tatou no te faaohipa maitai i te mau ravea e tavini i te hau teotaratia i te mau avaˈe tiurai e atete.