Ua ineine anei outou no te tau faafaaearaa?
TE FATATA mai nei te tau veavea i te mau fenua no te Afa Apatoerau. Fatata roa, e mau mirioni taata te reva no te faafaaearaa. Tera râ, eita te taata e rave i te tau faafaaearaa i te tau veavea anaˈe. Inaha, ua riro te ohipa ratere ei tapihooraa e hoona nei i te roaraa o te matahiti, e mau miria dala marite te apî i te matahiti hoê. Noa ˈtu e te ratere nei te rahiraa o te feia faafaaea i roto i to ratou iho fenua, e peu matauhia râ te ratereraa na te ara i teie tau, area i mutaa ihora, e peu na te feia moni anaˈe ïa.
E taui te roaraa o te tau faafaaearaa e faatiahia e te mau paoti ohipa, ia au i tera e tera fenua. I te matahiti 1979, e 2 anaˈe i nia i te hanere o te feia rave ohipa helemani tei fanaˈo e ono hebedoma faafaaearaa, i teie nei râ, o te tau ïa e fanaˈohia nei e te rahiraa. Te faito au noa no te feia rave ohipa tapihaa i Europa Tooa o te râ, ua hau atu ïa i te pae hebedoma.
E tia iho â ia faafaaea
I tahito ra, mea taa ê roa te auraa o te parau faafaaearaa, i to teie nei tau. Te faataa ra Te buka parau paari Britannica apî (beretane) e: “No ǒ mai te peu no te tau faafaaearaa i matauhia i teie nei tau . . . i te kalena faaroo no Roma tahito, e mea taa ê roa râ te huru raveraa. Hau atu i te 100 mahana i roto i te matahiti tei faataahia ei mau mahana oroa na te mau atua e mau ruahine Roma huru rau. I te mau mahana oroa moˈa ra, e faafaaea na te mau taata i ta ratou mau ohipa matauhia i te mau mahana atoa. E te mau mahana e ere i te mahana moˈa ra, e parauhia ïa dies vacantes, te mau mahana faafaaearaa, e mahana raveraa ohipa ïa na te taata.” Area i teie nei tau “te mau mahana faafaaearaa” ra, e ere faahou ïa i te mau mahana raveraa ohipa.
Te pii nei te feia no Helemani i te tau faafaaearaa “te mau hebedoma faahiahia roa ˈˈe o te matahiti.” Area no te feia rave hua i te ohipa ra, “te mau mahana faafaaearaa,” e mau mahana ohipa ore mau ïa, e mau taime haumani. E hiˈoraa etaeta roa râ te reira. Ia au i te hiˈoraa aifaito, e farii tatou e e tia iho â ia faaea i te tahi mau taime i te mau ohipa matauhia, ia rave i te ohipa ê, e ia haamâha i te rohirohi.
Ua haapapuhia te mau faahopearaa maitatai o te faafaaearaa i roto i te hoê uiuiraa manaˈo i ravehia i te matahiti 1991 i nia i te mau paoti ohipa na Europa, e e 78 i nia i te 100 tei parau e, “e mea faufaa roa [te tau faafaaearaa] no te arai i te rohirohi-roa-raa.” E 75 i nia i te hanere tei manaˈo e ua haamaitai te tau faafaaearaa i te manuïaraa i te pae no te ohipa, e hau atu i te piti i nia i te toru tei parau e, e noaa mai te mau manaˈo apî, ia rave anaˈe i te tau faafaaearaa. E ua farii e 64 i nia i te hanere o te mau vahine e e 41 i nia i te hanere o te mau tane e: “Ia ore au e rave tamau i te tau faafaaearaa, e inohia to ˈu upoo.”
Te ratereraa, e haapiiraa atoa ïa
Ua papai Thomas Fuller, aivanaa e papai buka Beretane o te senekele 17, e: “E noaa te ite i te taata e ratere rahi.” Ia ratere tatou, e nehenehe tatou e farerei i te mau taata no te mau fenua êě, e haapii i ta ratou mau peu e to ratou huru oraraa. Ia ratere tatou i te mau fenua veve aˈe i to tatou iho, e nehenehe te reira e haapii ia tatou ia mauruuru i te mau mea e vai ra ia tatou nei e ia aroha atoa i te mau taata mea navai ore aˈe ratou ia tatou.
Ia haamahora tatou i to tatou feruriraa, e nehenehe te mau ratereraa e faatitiaifaro i te mau manaˈo hape e e faaore i te mau manaˈo faaino. E riro te reira ei ravea no te haapii maa parau iti o te hoê reo ê, no te tamata i te mau maa apî au mau ia amu, aore ra no te anoi i te mau hohoˈa o te poieteraa nehenehe mau a te Atua i roto i ta tatou buka hohoˈa fetii, ta tatou pueraa pataraa hohoˈa, aore ra ta tatou mau ripene video.
Parau mau, ia fanaˈo maitai tatou, eita noa e navai ia ratere. Mea iti roa te vahi apî e noaa mai i te ratere e haere na te ara no te faaea noa i roto i te hoê hotela e te tahi atu mau hoa ratere—te rahiraa hoê â hoi to ratou fenua—no te au i roto i te vahi hopuraa pape aore ra i te pae miti i te hotela, e no te amu i te maa ta ˈna i matau i te fare. Auê te mâuˈa e! Ia au i te tahi mau tabula, e rave rahi ratere te ore e anaanatae nei i te mau fenua ta ratou e haere nei e mataitai aore ra i te feia i reira.
Te faaineine-maitai-raa
Ua parau Samuel Johnson, taata papai teata e rohipehe Beretane no te senekele 18 e, te taata e ratere, “e tia ia ˈna ia hopoi i te ite e ia faahoˈi atoa mai i te ite.” Mai te peu e te opua ra outou e ratere, a faaineine i to outou tere. A taio i te parau no nia i te vahi ta outou e haere ra hou outou a reva ˈi. A feruri i te mau mea ta outou e hinaaro ra e mataitai, e a faaoti eaha ta outou e hinaaro e rave. I reira ïa outou e faanaho ai. Ei hiˈoraa, mai te peu e te hinaaro ra outou e hahaere na tatahi aore ra e paiuma na nia i te mouˈa, a rave ïa i te tiaa e te ahu e tano.
Eiaha ia rahi roa te ohipa ta outou e faanaho, ahiri aita, te rohirohi ta outou i matau i to outou oraraa i te mau mahana atoa, hoê â ïa huru ia haere outou e faafaaea. A faataa i te taime faanaho-ore-hia no te rave i te tahi mau ohipa manaˈo-ore-hia. Hoê o te mau vahi faahiahia mau no nia i te tau faafaaearaa, o te taime ïa e vai ra no te feruri e no te manaˈonaˈo ma te ore e faahepohia e te hoê porotarama etaeta, aita faahou ïa te hepohepo e te titauraa ia horohoro noa.
E nehenehe atoa te raveraa i te ohipa e faahoona i te tau faafaaearaa. Inaha, mea na roto i te raveraa i te ohipa taa ê, e manuïa mau ai te faafaaearaa. Ei hiˈoraa, te rave nei te hoê faanahonahoraa titau ore i te moni i Marite, oia hoi Rave ohipa i te tau faafaaearaa (Volunteer Vacations) ia faaohipa te mau taata e hinaaro, i ta ratou tau faafaaearaa no te atuatu i te mau aua a te hau aore ra te mau ururaau. Ua parau te hoê taata i na reira e, ua rohi oia tera râ ua oaoa roa oia e no reira, te opua nei oia e tapiti faahou i te matahiti i muri iho.
Te faaohipa pinepine nei te mau Ite no Iehova i te mau tau faafaaearaa no te haere atu i te mau tairururaa kerisetiano aore ra no te faarahi atu â i ta ratou taviniraa i mua i te taata. Te faaohipa nei vetahi i ta ratou tau faafaaearaa no te rave i te ohipa i te pu rahi aore ra i roto i te mau amaa a te mau Ite no Iehova i to ratou iho fenua, e te oaoa nei ratou i te na reiraraa. I muri aˈe, e rave rahi o ratou te papai nei i te mau rata haamauruururaa no taua haamaitairaa taa ê ra.
Oia mau, mea au roa te tau faafaaearaa, peneiaˈe o te mau hebedoma faahiahia roa ˈˈe o te matahiti. Eita e maerehia ia taio te mau tamarii i te mau mahana hou te tau faafaaearaa! Teie râ, te vai ra te tahi mau mea te tia ia ara. Na te tumu parau i muri nei e faataa mai.