VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/6 api 14-16
  • E ara i te aha

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E ara i te aha
  • A ara mai na! 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A paruru i ta outou mau faufaa
  • A ape i te ati
  • A vai oraora maitai noa
  • A oaoa i te tau faafaaearaa ma te ore e tatarahapa!
    A ara mai na! 1996
  • Ua ineine anei outou no te tau faafaaearaa?
    A ara mai na! 1996
  • E rave tamau noa tatou i ta tatou mau ohipa teotaratia i te mau tau faafaaearaa
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1994
A ara mai na! 1996
g96 8/6 api 14-16

E ara i te aha

“TE TAPAO matamua o te tau faafaaearaa, te tauiraa ïa, te faaearaa, te raveraa i te tahi mea apî,” o ta te papai vea ra o Lance Morrow ïa i papai. Teie râ, te na ô ra oia e, no te mea e ua rohirohi roa vetahi ia hoˈi mai ratou i te fare i muri aˈe i ta ratou tau faafaaearaa, ua tǎpǔ ratou “eita ratou e tapiti faahou.”

Teie râ, na mua ˈˈe e haapae ai i te tau faafaaearaa, mea maitai aˈe ia feruri atea i te mau marei e ia ara no te ape i te reira.

A paruru i ta outou mau faufaa

E rave rahi tei hoˈi mai i muri aˈe i ta ratou tau faafaaearaa e ua eiâhia i to ratou fare. No reira, hou outou a reva ˈi, a ani i te tahi mau hoa aore ra i te feia tapiri, ia haere tamau mai e hiˈo i to outou fare. Peneiaˈe e nehenehe atoa ratou e faaea rii mai ia ore ia manaˈohia e aita e taata to te fare. A ani ia ratou ia ohi i ta outou mau vea e ta outou atoa mau rata i te mau mahana atoa, na reira hoi e itehia ˈi e ua reva outou, ia apǎpǎ noa te mau vea aore ra ia î roa te afata rata i te mau rata tei ore i ohihia.

E tia atoa ia paruru i ta outou mau faufaa i te vahi outou e faafaaea ˈi. I te tahi mau fenua, te manaˈohia ra e feia moni te mau ratere, e e nehenehe te ratere tataitahi e eiâhia. No reira, mea maitai ia vaiiho i ta outou moni hau e te mau papie faufaa i roto i te afata ponaohia a te hotela aore ra i te tahi atu vahi papu. A haapao maitai i te feia matau ore, eiaha râ e iria ˈtu.

I te mau matahiti atoa, e mau mirioni ratere no te fenua ê mai aore ra no Marite iho te haere nei i te oire no Miami, i Floride. Mea rahi te feia ohipa ino i teie mau vahi auhia e te mau ratere. Ua tapao te vea Time e i te matahiti 1992 ra, “i Floride anaˈe, e 36766 ratere, no te fenua ê mai e no Marite iho, tei taparahi-pohe-hia, tei maferahia, tei eiâhia aore ra tei roohia i te tahi atu ohipa ino.”

Ia ratere outou, a ara i te feia eiâ pute. Mea maitai ia vaiiho te mau tane i ta ratou pute moni i roto i te hoê vahi ite-ore-hia e te paruru-maitai-hia, mai te hoê pute i roto mai i to ratou pereue aore ra i roto i te mau pute no mua o to ratou piripou avae roa. Mea ite roa te feia e ratere pinepine ra, i te tapuni i ta ratou moni i te tahi mau vahi huna-maitai-hia na nia ia ratou. Ei hiˈoraa, te tuu nei vetahi i ta ratou moni, ta ratou buka ratere (passeport), e ta ratou mau visa i roto i te hoê pute iti parahurahu i taamuhia i nia i to ratou arapoa, tei hunahia i raro aˈe i to ratou ahu. E tia i te mau vahine ia ara maitai i te feia na nia i te pereoo taataahi e te vespa e huti i te mau pute aita i tapea-maitai-hia.

Te imi noa nei te feia ohipa ino i te mau ravea apî no te eiâ i te mau ratere. Na nia i te mau pereoo auahi vitiviti tere atea na Europa ma, ua eiâhia te mau ratere a taoto ai ratou i te maororaa po. Ua pâmu-atoa-hia te tahi raau faataoto na roto i te mau piha no te haapapu e e ore te mau ratere e ara ia eiâhia ta ratou mau faufaa. I te hoê taime, te na ô ra te vea ra The European e, “te manaˈohia ra e ua faarue te feia eiâ i te pereoo auahi ma te peapea ore e te hoê tino moni tei hau atu i te 845 000 dala marite e te mau taoˈa eiâhia.”

A ape i te ati

Ua parau te taata papai aamu hauti ra o Robert Benchley e: “Ta ˈu ravea ia ore au ia roohia i te ati, te faaea-noa-raa ïa i roto i to ˈu roˈi i te mahana taatoa.” Ua parau râ oia i muri iho e: “Noa ˈtu râ, e nehenehe â oe e titapou mai mai nia mai i te roˈi.” Te auraa ra, e nehenehe te ati e tupu i te mau vahi atoa! No reira, e ere no te mea e te mǎtaˈu ra outou ia roohia paha outou i te ati, e faaea ˈi outou i te fare. E tia râ ia ara maitai ia rave anaˈe outou i te tau faafaaearaa.

Mea atâta te mau apǐapǐraa purumu i te tau faafaaearaa. Ua matau roa te mau taata Helemani i te maumauraa te mau pereoo i nia e 80 kilometera i taua mau taime ra. Ua faataa te vea Time o te 14 no Atete 1989 e: “Na Europa taatoa i te hebedoma i mairi aˈenei, e mau mirioni utuafare tei faareva no ta ratou tau faafaaearaa matauhia i te avaˈe Atete—e ua faaruru pauroa ratou i te taime au ore e te hepohepo mau. . . . Ua apǐapǐ te mau purumu rarahi atoa i rapae ia Paris e aita te mau pereoo i tere faahou. . . . I rotopu i te 28 no Tiurai e te 1 no Atete, e 102 taata i pohe i te ûraa te mau pereoo i nia i te mau purumu rarahi.” No reira, mea au aˈe ia tapea maa taime iti no te tamǎrû i te iria e tupu na roto i te mau maumauraa o te pereoo.

Ua faaara te vea ra The European “ia faanuu [te feia faahoro pereoo] i to ratou tere i te sabati—aore ra ia faahoro i te po.” Teie râ, ua farii teie vea e “te faareva noa nei [te rahiraa o te feia faafaaea] i te hoê â taime.” Te faahopearaa? Ua apǐ roa o Europa i te pereoo. Noa ˈtu e mea maitai aˈe ia ratere ia iti mai te pereoo i nia i te purumu, eiaha ia moehia e mea atâta atoa ia faahoro i te po. Eita hoi e ite-maitai-hia i te po, e no reira e hau atu te atâtaraa ia tupu te ati purumu. Te poipoi roa te taime maitai aˈe no te ratere.

Eiaha ia moehia te tahi atu mau huru ati e nehenehe e tupu ia tapae anaˈe outou i ta outou vahi faafaaearaa. Mai te peu e aita to outou mau uaua i faaohipahia ˈˈe i taua matahiti atoa ra, e mauiui ïa outou ia tamata anaˈe outou i te faaetaeta rahi roa ahiri e aita to outou mau uaua i faaineine-na-mua-hia. No reira, a faaiti i te mau haa tuaro i te mau mahana matamua, i roto i te area taime e nehenehe ai to outou tino e pepe ohie noa.

A vai oraora maitai noa

Ia au i te buka ra 2 000 ravea no te mau mahana atoa ia vai oraora maitai noa e te oaoa (beretane), “te mau fifi matau-roa ˈˈe-hia e te mau ratere ia haere ratou i te fenua ê, o te maa ïa, te pape e te tahi atu mau maˈi.” E horoa mai paha te feia faanaho tere i te mau manaˈo tauturu no te ape i teie mau fifi, e mea hau aˈe ia faaroo i ta ratou parau.

I roto i te mau fenua e rave rahi, mea faufaa roa ia ore e inu i te pape robinet. A haamanaˈo atoa, te pape robinet te ravehia no te hamani i te mau pape toetoe paari. Mea maitai atoa ia haapae i te mau pota, te mayonnaise, te maa hamanihia e te û paari, te iˈo ota aore ra aita i tunu-maitai-hia, te mau maa no te miti, e te mau maa hotu, taa ê atu mai te peu e e na outou iho e hohore i te paa. I te mau fenua no te pae rua ma, a haapihaa na mua i te û hou outou a inu ai.

Te tahi atu mea atâta no te mau ratere tei ore i tapoˈihia te tino i te ahu, o te mahana ïa, e i te mau matahiti i mairi aˈenei, ua rahi noa ˈtu te atâtaraa no te mea ua iti te faito ozone i roto i te reva mataˈi. Ua tataipiti te numera o te mau mélanome iino, te mariri ai taata o te iri tei haapohe roa ˈˈe i te taata, i Marite i rotopu i te mau matahiti 1980 e 1993. Teie te poroi i papaihia i nia i te mau piriaro i Auteralia: “SLIP! SLOP! SLAP!” (“OOMO! PARAI! TUU!” oia hoi oomo i te piriaro, parai i te monoˈi, e tuu i te taupoo.) Eiaha râ e tiaturi e ua paruru-maitai-hia outou. Eita hoi te monoˈi e arai i te ati.

Ia ratere anaˈe na nia i te manureva e na roto e rave rau otia tauiraa hora, e huehue roa te tino (“décalage horaire” na roto i te reo Farani). Noa ˈtu e e ere i te maˈi, e nehenehe teie huehueraa e faarohirohi roa i te hoê taata, mai te peu iho â râ e e ere oia i te mea itoito. Ua faaite mai te hoê maimiraa i ravehia i nia i te feia ratere na nia i te manureva i rotopu ia Lonedona e o San Francisco, e vau hora taa-ê-raa i rotopu ia raua, e “no te faatano faahou i te tino . . . e titauhia ïa e hitu tae atu i te hoê ahuru mahana.” Ua faataa atoa te buka ra Te matini o te tino (beretane) e, vetahi mau ratere tei haere oioi noa mai te hoê otia tauiraa hora i te tahi, “e au ïa ratou i te matini ia haere anaˈe, e haamarirau ratou e e hau atu â ratou i te hape. Ua fifi-atoa-hia ratou i te pae no te haamauraa i te feruriraa e te haamanaˈoraa i te mau mea.”a

Hau atu, e faaohie te tere manureva i te parareraa o te mau maˈi mai tera fenua i te tahi atu fenua i roto noa i te tahi tau hora. Ua tapao te vea Helemani ra Nassauische Neue Presse e: “Te haapeapea nei te mau taote no nia i te mau maˈi ‘êě’ mai te malaria aore ra te maˈi hépatite ta te mau ratere e faahoˈi mai na Afirika, na Asia, e na Marite Apatoa mai. I te mau matahiti atoa, fatata e 2000 taata Helemani te hoˈi nei i ǒ ratou e te maˈi malaria.” I muri aˈe to te maˈi pee bubonique haapoheraa i te taata i Inidia i te matahiti 1994 ra, ua ravehia ˈtura te mau ravea arairaa etaeta ia ore teie maˈi ia parare na roto i te tahi atu mau fenua.

E tia i te mau taata tei roohia i te mau maˈi tupu tamau, e te mau vahine hapû atoa, ia haapao maitai atu â ia ratere anaˈe ratou. Noa ˈtu e, i roto i te rahiraa o te mau tupuraa, aita e tumu ia ore teie mau taata ia ratere, mea maitai aˈe ia ani na mua ratou i te manaˈo o to ratou taote. E mea maitai atoa ia rave te taata e ratere, i nia ia ˈna te iˈoa, te vahi nohoraa, e te numera niuniu o te hoê hoa aore ra te hoê fetii e nehenehe e faaarahia ia tupu noa ˈtu te ati.

E tia i te taata e rave tamau ra i te raau insuline ia aifaito noa te tihota i roto i to ˈna toto, ia haamanaˈo e e faahuehue te haereraa na roto e rave rau otia tauiraa hora, i te porotarama faanaho-maitai-hia no ta ˈna maa e ta ˈna mau patia. E tia ia ˈna ia faanaho ia ˈna i roto i teie tuhaa. Oia atoa, e tia i te taata e matini faaitoito mafatu to ˈna, ia haapapu e te vai ra i nia ia ˈna te numera niuniu o to ˈna taote mafatu.

Hau atu, te taata e tia ia ˈna ia rave i te tahi raau, e tuu ïa o ˈna i ta ˈna raau i roto i te pute ta ˈna e rave na muri ia ˈna, no te mea e fifihia oia ia moe noa ˈtu aore ra ia faahaerehia ˈtu ta ˈna mau afata tauihaa i te vahi ê. Mea au ore roa ia erehia i te ahu taui te tahi mahana te maoro; tera râ, e nehenehe e pohe i te ereraa i te raau hinaarohia tau hora noa te maoro.

Eiaha e faaiti i te atâta o te ratereraa i te tau faafaaearaa. Teie râ, e ere i te tumu maitai e mǎtaˈu ai outou i te ratere, a faaea noa ˈi outou i te fare. A haapao maitai, tirara ˈtu ai. A haamanaˈo: E tauturu te faaineine-maitai-raa ia arai i te mau fifi e tupu noa ˈtu. A haapao i teie aˈoraa î i te paari: “E ite te taata haapao i te ino, e ua ape ihora; te haere noa ra râ te ite ore e pohe atura.”—Maseli 22:3.

[Nota i raro i te api]

a Ua horoahia te mau manaˈo no nia i te décalage horaire, i roto i te A ara mai na! 8 no Tiunu 1986 (farani), mau api 19-21.

[Hohoˈa i te api 16]

Ia ratere outou, a ara i te maa ta outou e amu

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono