VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/6 api 20-25
  • E taata ofati ture na vau

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E taata ofati ture na vau
  • A ara mai na! 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha vau i ofati ai i te ture
  • Te ohipa ofati ture
  • Tapearaa e te faautuaraa
  • Te haapiiraa i te mau parau mau a te Bibilia
  • Te patoiraa a te omonie
  • Te hoê Piha no te Basileia i te fare auri
  • Bapetizohia i roto i te fare auri
  • Te faariroraa i te taata ei pǐpǐ i te fare auri
  • Te mau taime oaoa roa
  • Te tiaturiraa hoê no te parau-tia
  • Te hoê oraraa hoona
  • “Ua taui outou i to ˈu huru hiˈoraa i te mau Ite no Iehova”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Te haaparareraa i te huero o te Basileia i te mau taime atoa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
A ara mai na! 1996
g96 8/6 api 20-25

E taata ofati ture na vau

UA TUPU te reira i te 1 no Me 1947, i Sicile. Te tahi 3 000 taata, te mau vahine atoa e ta ratou aiû, tei putuputu mai i te hoê eˈa i nia i te mouˈa no te faatupu i te Mahana oroa no te mau Rave ohipa o te matahiti. Aita ratou i ite i te atâtaraa hunahia i nia i te mau aivi i pihai iho mai. Peneiaˈe, ua taio aore ra ua ite aˈena outou i te mau hohoˈa i tavirihia no nia i te ati tei tupu. Ua piihia te ati ra te Haapoheraa no Portella della Ginestra, e 11 taata tei pohe e 56 tei pepe.

Noa ˈtu e aita ta ˈu e tuhaa i roto i taua ati ra, tei roto râ vau i te pǔpǔ taata titau i te tiamâraa, o ratou hoi te tumu. O Salvatore Giuliano to ratou raatira, o mâua hoi te paariraa i roto i te oire no Montelepre. Hoê matahiti hau noa to ˈna i to ˈu. I te matahiti 1942, i te 19raa o to ˈu matahiti, ua titauhia mai au i roto i te aua faehau i te Piti o te Tamaˈi Rahi. Na mua ˈˈe i taua matahiti ra, ua here au e ua faaipoipo vau ia Vita Motisi. I te pae hopea, e toru tamaroa ta mâua; ua fanauhia te matahiapo i te matahiti 1943.

No te aha vau i ofati ai i te ture

I te matahiti 1945, te matahiti i hope ai te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua ô vau i roto i te pǔpǔ faehau i te pae tooa o te râ a te Nuu Faehau Tauturu no te Tiamâraa no Sicile (EVIS). Teie te pǔpǔ faehau a te pae politita a te feia titau i te tiamâraa tei matauhia na te Faanahoraa no te Tiamâraa no Sicile (MIS). Ua nominohia Salvatore Giuliano, e taata tapuni aˈena oia, na te mau raatira teitei o te EVIS e te MIS ia faatere i ta matou pǔpǔ.

Ua hoê mâua Salvatore e to mâua here i to mâua motu no Sicile e to mâua nunaa. E ua riri mâua i te mau ohipa parau-tia ore ta mâua i faaruru. No reira vau i farii ai e turu i te pǔpǔ a Giuliano, o tei hinaaro e ia tahoê te Sicile i te mau Hau Amui no Marite mai te 49raa o ta ˈna hau. Ua nehenehe anei e tiaturi e e tupu mau â te reira? Oia mau, no te mea ua haapapu mai te mau tia o te MIS e taairaa piri roa to ratou e te faatereraa Washington, D.C., e ua farii te peretiteni o te mau Hau Amui no Marite ra o Harry S. Truman i teie huru tahoêraa.

Te ohipa ofati ture

Te ohipa matamua a ta matou pǔpǔ, o te haruraa ïa i te mau taata tiaraa teitei e te titauraa ïa i te hoo. Na roto i teie ravea, ua noaa ïa ta matou moni no te hoo i te mau mea titauhia. Aita roa ˈtu te feia i haruhia, o ta matou i pii na “ta matou mau manihini,” i hamani-ino-hia aˈenei. Ia tuuhia ratou, ua horoa matou na ratou i te hoê parau haapapuraa ia faaohipahia no te faahoˈi i te moni hoo tei noaa ia matou. Ua parauhia ratou e e nehenehe te parau haapapuraa e faaohipahia no te faahoˈi i ta ratou moni i muri aˈe i to matou upootiaraa.

Ua apiti au i roto e 20 haruraa, i roto atoa i te tomoraa e te pupuhi i te mau fare puhaparaa a te nuu Carabinieri oia hoi te hoê pǔpǔ mutoi faehau o te nunaa. Te oaoa nei râ vau i te parau e aita vau i haapohe aˈenei i te taata. Ua tae roa râ ta matou mau aroraa no te tiamâraa i roto i te hoê ohipa maamaa tei tupu i roto i te oire no Portella della Ginestra. Na te tahi ahuru ma piti taata o te pǔpǔ a Giuliano i faanaho i te reira e no te patoi atu i te Pǔpǔ Communiste.

Noa ˈtu e aita i opuahia te haapoheraa i te feia riirii—te feia tapiri e te feia turu atoa—ua manaˈo râ te feia tei turu mai ia matou e tei manaˈo e te paruru ra matou ia ratou, e ua haavare matou ia ratou. Mai reira mai, ua imihia te feia ofati ture o te pǔpǔ a Giuliano ma te tuutuu ore. I muri aˈe i te mau faaiteraa i te mutoi, e rave rahi o to ˈu mau hoa tei haruhia. I te 19 no Mati 1950, ua haruhia e ua tapeahia vau. E i taua tau veavea ra, ua haapohehia o Giuliano iho.

Tapearaa e te faautuaraa

I roto i te hoê fare auri i Palermo, i reira to ˈu tiairaa i te haavaraa, ua mauiui roa vau i to ˈu faataa-ê-raahia i ta ˈu vahine apî e ta ˈu na tamaroa e toru. Teie râ, na te hinaaro e haapaiuma i to ˈu mauiui i paruru ia ˈu i te hepohepo rahi. Ua haamata vau i te taio ei ohipa ïa na ˈu. Na te hoê buka i turai ia ˈu ia taio i te Bibilia. No nia ïa i te oraraa taatoa o Silvio Pellico, te hoê Italia tei mau na i te auri no te mau tumu i te pae politita i te roaraa o te senekele 19.

Ua papai Pellico e i roto i te fare auri, e titionare e e Bibilia noa ta ˈna. Noa ˈtu e e Katolika to ˈu utuafare e o vau, aita mau â vau i faaroo aˈenei i te tahi parau no nia i te Bibilia. No reira, ua ani atura vau i te tahi Bibilia na ˈu i te mau tia faatere. Ua parauhia mai e ua opanihia, ua horoahia mai râ te mau Evanelia a Mataio, Mareko, Luka, e a Ioane. I muri iho, ua noaa ia ˈu te Bibilia taatoa, o ta ˈu i tapea noa ei buka haamanaˈoraa faufaa roa.

I te pae hopea, i te matahiti 1951, ua haavahia ˈtura vau i Viterbo, i pihai iho ia Roma. E 13 avaˈe te maororaa. Ua faautuahia vau a tau ahiti noa ˈtu hau atu i te 302 matahiti! Te auraa ïa, eita roa ˈtu vau e matara mai te fare auri mai.

Te haapiiraa i te mau parau mau a te Bibilia

I to ˈu hoˈi-faahou-raa i te fare auri no Palermo, ua tapeahia vau i roto i te hoê tuhaa to reira atoa te tahi atu melo o ta matou pǔpǔ, te hoê tuaane fetii o Giuliano. Ua tapeahia o ˈna e toru matahiti na mua ˈˈe ia ˈu. Na mua ˈˈe, ua farerei o ˈna i roto i te fare auri i te hoê Ite no Iehova no Helevetia o tei paraparau mai ia ˈna no nia i te mau parau tǎpǔ faahiahia roa a te Bibilia. Ua tapea-atoa-hia taua taata ra e te tahi atu hoa Ite no Palermo a poro noa ˈi raua i te parau apî o te Basileia o te Atua. (Mataio 24:14) I muri iho to ˈu parauraahia mai e o te mau upoo faatere haapaoraa te tumu i tapeahia ˈi o ˈna.

Noa ˈtu ta ˈu mau ohipa ofati ture, ua tiaturi au i te Atua e te mau haapiiraa faaroo. No reira, ua huru ê au i to ˈu haapiiraa e ere no roto mai i te mau Papai te haamoriraa i te feia i piihia na e feia moˈa e ua opani te hoê o na Ture Ahuru i te haamoriraa i te mau hohoˈa. (Exodo 20:3, 4) Ua tamatahiti au ia ˈu i te mau vea o Te Pare Tiairaa e teA ara mai na!, o ta ˈu i haafaufaa rahi. Aita vau i taa pauroa i ta ˈu i taio, teie râ, rahi noa ˈtu ta ˈu taioraa e rahi noa ˈtu atoa to ˈu hinaaro e maue ê, eiaha i te fare auri, i te tapearaa râ o te haavare faaroo e te vai-matapo-raa i te pae varua.

I muri iho, ua taa ia ˈu e ia auhia mai au e te Atua, ua tia ia ˈu ia haapae i to ˈu huru taata tahito e ia ahu mai i te mea apî—mai te haehaa e mai to Iesu Mesia atoa ra. (Ephesia 4:20-24) Mea haere mǎrû noa to ˈu tauiraa. Aita i maoro roa, ua haamata vau i te rave i te tahi mau ohipa no to ˈu mau hoa mau auri, e ua tamata vau i te paraparau ia ratou no nia i te mau mea faahiahia o ta ˈu i haapii. No reira, i te matahiti 1953, ua haamata te hoê tau oaoa no ˈu. Ua tupu râ te mau haafifiraa.

Te patoiraa a te omonie

E ono avaˈe i muri aˈe i to ˈu tamatahitiraa i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!, aita i tae faahou mai. Ua haere atura vau e farerei i te taata hiˈopoa i te mau rata na te feia mau auri e faaite atura vau ia ˈna i te ohipa i tupu. Ua parau mai oia ia ˈu e na te omonie no te fare auri i tapea i te taeraa mai.

Ua ani atura vau e farerei i te omonie. I te roaraa o ta mâua aparauraa, ua faaite au ia ˈna i te tahi ite iti ta ˈu i noaa mai no roto i te Bibilia, e te tahi mau irava atoa mai te Exodo 20:3, 4 e te Isaia 44:14-17 no nia i te haamoriraa i te mau hohoˈa. Ua taio atoa vau ia ˈna i te mau parau a Iesu, faahitihia i roto i te Mataio 23:8, 9, eiaha roa “e faametua i te hoê taata o teie nei ao.” Ma te inoino, ua pahono mai o ˈna e e ore ta ˈu e nehenehe e taa i te Bibilia no te mea e taata mauˈa vau.

Auaa hoi ua haamata aˈena vau i te taui i to ˈu huru—ahiri aita, aita vau i ite eaha râ ta ˈu e rave. Ma te mǎrû, ua pahono atura vau e: “E, parau mau; mea mauˈa vau. Ua haapii râ oe, e aita oe i haapii noa ˈˈe mai ia ˈu no nia i te mau parau mau a te Bibilia.” Ua pahono te omonie e no te noaa mai te mau pueraa buka a te mau Ite no Iehova, e tia ia ˈu ia faatae i te hoê aniraa i te Piha faatere hau no te Haavaraa no te faarue i te haapaoraa Katolika. Ua na reira oioi au, tera râ, aita te aniraa i fariihia. I muri iho râ, ua nehenehe ta ˈu e tapao ia ˈu iho ei Ite no Iehova e ua noaa faahou mai te mau vea. Ua tia râ ia ˈu ia onoono.

Te hoê Piha no te Basileia i te fare auri

No te tahi taime, ua ani au i te faatere o te fare auri i te tahi ohipa ia noaa mai ïa maa moni no te hapono na to ˈu utuafare. E parau noa mai o ˈna ia ˈu e mai te peu e e horoa mai o ˈna i te tahi ohipa na ˈu, e horoa atoa ïa o ˈna na vetahi ê, e eita hoi e nehenehe. Tera râ, i te poipoi 5 no Atete 1955, ua horoa mai te faatere i te tahi parau apî—ua tia ia ˈu ia riro ei rave ohipa i te toroa haapao buka i roto i te fare auri.

Maoti ta ˈu ohipa, ua noaa ia ˈu te faatura o te faatere o te fare auri, e ua faatia oia ia ˈu ma te maitai e faaohipa i te hoê piha vairaa tauihaa no te faatupu i te mau putuputuraa no te haapiiraa Bibilia. No reira i te matahiti 1956, ma te faaohipa i te raau o te mau afata vairaa papie, ua hamani au i te mau parahiraa ia riro mai te hoê Piha no te Basileia, tei piihia e vahi putuputuraa a te mau Ite no Iehova. E farerei au i reira i te tahi atu mau mau auri i te mau sabati atoa, e ua naeahia ia matou e 25 rahiraa taata no ta matou mau aparauraa Bibilia.

I muri iho, ua ite atura te omonie e te faatupu ra vau i te mau putuputuraa, e ua riri roa oia. Ei faahopearaa, i te tau veavea o te matahiti 1957, ua afaihia vau mai Palermo i te fare auri no Porto Azzurro i nia i te motu no Elba. E roo ino hoi to teie vahi.

Bapetizohia i roto i te fare auri

I to ˈu taeraa ˈtu, ua tuuhia vau i roto i te hoê piha e o vau anaˈe e 18 mahana te maororaa. Aita atoa vau i faatiahia i reira ia tapea noa i ta ˈu Bibilia. I muri iho, ua papai faahou vau i te Piha faatere hau no te Haavaraa no te ani e ia faatiahia vau e faarue i te haapaoraa Katolika. I taua râ taime ra, ua ani au i te tauturu i te amaa a te mau Ite no Iehova no Roma. I muri aˈe e hoê ahuru avaˈe, ua tae mai te pahonoraa i tiai-maoro-hia na. Ua farii te Piha faatere hau e ua taui au i te haapaoraa! E ere râ te auraa noa e e nehenehe au e fanaˈo i te hoê Bibilia, te mau vea, e te tahi atu mau pueraa buka Bibilia, oia atoa râ e nehenehe te hoê tavini Ite no Iehova e haere tamau mai e farerei ia ˈu.

Ua rahi roa ˈtu â to ˈu oaoa i te haereraa mai Giuseppe Romano, no te amaa a te mau Ite no Iehova i Italia, e farerei ia ˈu no te taime matamua. Maoti te parau faatia a te mau tia fare auri, ua ravehia te mau faanahoraa ia nehenehe au i te pae hopea e faataipe i ta ˈu pûpûraa ia ˈu iho no Iehova na roto i te bapetizoraa i roto i te pape. I te 4 no Atopa 1958, i mua i te faatere o te fare auri, te tomana haapao i te aˈoraa, e vetahi atu mau tia, ua bapetizo Taeae Romano ia ˈu e te tahi atu mau auri i roto i te hoê farii rahi faaohipahia no te pîpî i te aua tiare o te fare auri.

Noa ˈtu e ua nehenehe au e haapii i Te Pare Tiairaa e te tahi atu mau mau auri, ua tia râ ia ˈu ia faatupu i te oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia i te matahiti taitahi i roto i to ˈu piha o vau anaˈe, no te mea e tupu te oroa i muri aˈe i te toparaa mahana. E tapiri au i to ˈu mata e e pure au, ma te feruri e ua putuputu vau e te mau hoa Ite.

Te faariroraa i te taata ei pǐpǐ i te fare auri

I te matahiti 1968, ua afaihia vau i te fare auri no Fossombrone, i te mataeinaa no Pesaro. I reira, ua oaoa vau i te mau faahopearaa maitatai e paraparau ia vetahi ê no nia i te mau parau mau a te Bibilia. Ua rave au i te ohipa i te fare utuutu maˈi, i reira mea ohie ia ite i te mau taime no te poro. Ua riro râ ei oaoaraa taa ê to ˈu iteraa i te haereraa te hoê mau auri i mua, o Emanuele Altavilla to ˈna iˈoa. I muri aˈe e piti avaˈe haapiiraa, ua taa ia ˈna e ua tia ia ˈna ia faaohipa i te aˈoraa i roto i te Ohipa 19:19 e ia faaore i ta ˈna buka no nia i te mau ohipa tahutahu. I muri iho, ua riro mai o Emanuele ei Ite no Iehova.

I te matahiti i muri iho, ua afaihia vau i te fare auri i nia i te motu no Procida, i te tahi noa ˈˈe pae o te ooa no Naples. No to ˈu haerea maitai, ua tono-faahou-hia vau i roto i te fare utuutu maˈi. I reira to ˈu farereiraa ia Mario Moreno, te hoê mau auri Katolika papu maitai. E hopoia atoa ta ˈna, te haapaoraa ïa i te buka moni.

I te hoê po, ua ani mai Mario i te tahi papai no te taio, e ua horoa ˈtu vau i te buka ra Te parau mau e aratai i te ora mure ore ra.a Ua taa oioi noa ia ˈna i te faufaaraa o te mea ta ˈna i taio, e ua haamata mâua i te haapii i te Bibilia. Ua faaea Mario i te puhipuhi i ta ˈna e toru puohu avaava i te mahana hoê. Hau atu, ua taa ia ˈna e e tia ia ˈna iho ia faaite i te hoê haerea parau-tia i roto i ta ˈna ohipa haapao i te buka moni i roto i te fare auri. Ua haamata o ˈna i te poro i to ˈna hoa vahine i momoˈahia, e ua farii atoa o ˈna i te mau haapiiraa a te Bibilia. I muri iho noa ˈˈe, ua faaipoipohia raua i te fare auri. I te hoê tairururaa tei tupu i Naples i te matahiti 1975, ua bapetizohia te vahine a Mario. Ua oaoa roa o ˈna i to ˈna faarooraa e ua bapetizo-atoa-hia ta ˈna tane i taua mahana atoa ra i te fare auri!

Ua faatiahia vau ia paraparau i te mau hebedoma atoa e te mau Ite o tei haere mai e farerei ia ˈu i Procida. Ua faatia-atoa-hia vau ia faaineine i te maa no te tamaa e o ratou i roto i te piha no te mau ratere. Tae atu e hoê ahuru taata e nehenehe e haere mai i te hoê taime. Ia haere anaˈe mai te mau tiaau ratere a te mau Ite no Iehova, ua faatiahia vau ia faaite i ta ratou pataraa hohoˈa. A tahi ra vau i oaoa ˈi e faatere i te haapiiraa o Te Pare Tiairaa i te haereraa mai e 14 Ite. E au ra e ua tiaturi roa mai te mau tia faatere ia ˈu. I te mau mahana i faataahia, i te pae ahiahi, e haere au e poro na te mau piha.

I te matahiti 1974, i muri aˈe e 24 matahiti i roto e rave rau fare auri, ua haere mai te hoê haava e farerei ia ˈu no te faaitoito ia ˈu ia papai i te hoê aniraa e tatarahapa. Aita vau i manaˈo e mea tano te reira, no te mea ua riro te reira ei faˈiraa e ua apiti atoa vau i roto i te haapoheraa no Portella della Ginestra, e aita hoi au i faaô i roto.

Te mau taime oaoa roa

I te matahiti 1975, ua horoahia te hoê ture apî no te faatiaraa i te matararaa mai te fare auri no te tahi taime. No reira, ua fanaˈo vau i te ravea e haere, i te oire no Naples, i ta ˈu tairururaa matamua a te mau Ite no Iehova. Ua fanaˈo vau e pae mahana eita e moehia, i reira to ˈu farerei-rahi-raa i te mau taeae e te mau tuahine kerisetiano aita hoi au i farerei aˈenei.

To ˈu râ oaoa-taa-ê-raa, i muri aˈe e rave rahi matahiti, o to ˈu ïa tahoê-faahou-raahia i te pae hopea e to ˈu utuafare. Aita roa ˈtu ta ˈu vahine i taiva noa ˈˈe ia ˈu, e i teie nei ua taurearea ta ˈu mau tamaroa i roto i te 20raa e te 30raa o to ratou matahiti.

I te matahiti i muri iho—i to ˈu fanaˈoraa i te hoê area taime i rapae au i te fare auri—ua manaˈohia e e faatae au i te hoê aniraa e matara mai te fare auri mai. I roto i te tabula hiˈopoaraa a te haava no nia ia ˈu, ua titau oia ia fariihia ta ˈu aniraa. Teie ta ˈna i papai: “E nehenehe e parauhia ma te papu maitai—i teie mahana, ua riro Mannino, ia faaauhia i te taurearea hiaai toto tei auraro na i te mau faaueraa a Giuliano, ei taata taa ê; ua taui roa o ˈna.”

I muri iho, na te mau tia faatere o te fare auri no Procida i ani i te tatarahapa no ˈu. I te pae hopea, ua fariihia te tatarahapa, e i te 28 no Titema 1978, ua matara mai au mai te fare auri mai. Auê te oaoa e, i muri aˈe hau atu i te 28 matahiti tapearaa, te riroraa mai ei taata tiamâ!

Te tiaturiraa hoê no te parau-tia

Ei taata haru i raro aˈe i te faatereraa a Salvatore Giuliano, ua aro na vau no te mea o ta ˈu i tiaturi e na te reira e afai mai i te tiamâraa mau no to ˈu utuafare e no to ˈu mau hoa hoê â to matou fenua. Teie râ, ua haapii au i roto i te Bibilia e noa ˈtu te haavare ore o te taata, eita roa ˈtu ratou e faatupu i te parau-tia o ta ˈu i hiaai uˈana noa na ei taurearea. Auaa hoi te ite no nia i te Bibilia i tauturu ia ˈu ia ite e o te Basileia o te Atua anaˈe o ta ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, te nehenehe e faatiamâ mai i te mau ohipa parau-tia ore e o tei titau-rahi-hia.—Isaia 9:6, 7; Daniela 2:44; Mataio 6:9, 10; Apokalupo 21:3, 4.

E rave rahi vea tei faatia i te tauiraa to ˈu huru, e o te ite no nia i te Bibilia te tumu. Ei hiˈoraa, ua faahiti te Paese Sera te mau parau a te tiai fare auri no Procida e: “Ahiri pauroa te mau mau auri mai ia Franck ra, e ore roa te mau fare auri; eita e nehenehe e faahapa i to ˈna haerea, aita roa ˈtu o ˈna i tatamaˈi, e aita o ˈna i aˈohia aˈenei ma te etaeta.” Ua na ô te tahi atu vea Avvenire e: “E mau auri hiˈoraa maitai, taa ê mau o ˈna. E mea maere mau â to ˈna faatitiaifaroraahia. Mea faatura oia i te mau faanahoraa e te mau ofitie fare auri e mea maere mau to ˈna huru maitai i te pae varua.”

Te hoê oraraa hoona

Mai te matahiti 1984 mai â, ua tavini au i roto i te hoê amuiraa a te mau Ite no Iehova ei matahiapo e ei pionie, tei piihia te mau tavini ma te taime taatoa. I te matahiti 1990, ua taniuniu mai te hoê tiai fare auri o ta ˈu i tufa ˈtu i te ite no nia i te Bibilia e 15 matahiti na mua ˈˈe e ua riro mai o ˈna e to ˈna utuafare ei Ite no Iehova.

Ua tupu râ te tahi ohipa oaoa roa ˈˈe no ˈu i te avaˈe Tiurai 1995. Ua oaoa roa vau i taua matahiti ra i te iteraa i te bapetizoraa ta ˈu vahine here ra o Vita. I muri aˈe e rave rahi matahiti, ua farii oia i te mau haapiiraa a te Bibilia. Peneiaˈe ia tae i te hoê mahana, e farii atoa ta ˈu na tamaroa e toru, aita hoi e apiti ra i to ˈu faaroo i teie mahana, i te mea o ta ˈu i haapii i roto i te Parau a te Atua.

Ua horoa mai te mau mea ta ˈu i farerei ma te tauturu ia vetahi ê ia haapii i te mau parau mau a te Bibilia, i te oaoa faito ore. Auê te hoona e te fanaˈoraa i te ite o te aratai i te ora mure ore e te neheneheraa e tufa i te reira na te feia mafatu haavare ore!—Ioane 17:3.—Faatiahia e Franck Mannino.

[Nota i raro i te api]

a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Hohoˈa i te api 20]

Te eˈa i nia i te mouˈa i Sicile i reira te tupuraa te haapoheraa

[Hohoˈa i te api 21]

I to mâua faaipoiporaa, i te matahiti 1942

[Hohoˈa i te api 23]

Ua tufa pinepine au i te mau parau mau a te Bibilia na te mau tiai fare auri

[Hohoˈa i te api 25]

Mâua ta ˈu vahine

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono