VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/2 api 23-28
  • Te tamarii a te rana

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tamarii a te rana
  • A ara mai na! 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ta ˈu ohipa ei geisha
  • O vai to ˈu mama?
  • Te hoê tamaiti i te tau tamaˈi
  • Te mau hopoia utuafare
  • Te haapaoraa i ta ˈu tamahine
  • Ua riro mai te haapaoraa ei aimârôraa
  • Te mau tauiraa i roto i to ˈu oraraa
  • Te oraraa ia au i to ˈu pûpûraa ia ˈu iho
  • Te papai mai nei te feia taio
    A ara mai na! 1996
  • Faaamuraa i te tamarii—Eaha to ˈu manaˈo?
    A ara mai na! 1996
  • To ˈu mauruuru no te turu aueue ore a Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • A parau roa ˈtu mea here na oe ia raua
    Faatiaraa no nia i te mau Ite no Iehova
Ite hau atu â
A ara mai na! 1996
g96 8/2 api 23-28

Te tamarii a te rana

“Te tamarii a te rana, e rana iho â ïa.”

Te auraa o teie parau paari tapone, oia ïa ia paari mai te hoê tamarii, e riro oia mai to ˈna ra metua. E geisha (e purotu tapone) to ˈu mama.

UA PAARI au i roto i te hoê fare geisha i faaterehia e to ˈu mama. Mai to ˈu nainairaa mai â, ua haaatihia vau e te mau vahine purotu o tei ahu na i te mau kimono (ahu tapone) moni roa ˈˈe. Ua ite hoi au e ia paari mai au, e rave atoa vau i taua toroa ra. Ua haamata ta ˈu haamataroraa i te matahiti 1928 i te ono o te mahana, te ono o te avaˈe i te onoraa o to ˈu matahiti. Ua parauhia hoi e e numera manuïa te numera 666.

Ua haapii au i te mau peu tumu aravihi no Tapone—te ori, te himene, te faataˈiraa i te upaupa, te raveraa i te oroa o te tî, e vetahi atu â. I te mau mahana atoa ia oti te haapiiraa, e haavitiviti au i te hoˈi i te fare, e taui au i to ˈu ahu, e e haere atu vau i ta ˈu mau haapiiraa. I reira, e apiti faahou atu vau i to ˈu mau hoa haere haapiiraa no te mea e tamarii anaˈe matou na te mau geisha. Mea rahi roa te ohipa i tera taime, e mea au roa na ˈu.

I taua tau ra na mua ˈˈe i te Piti o te Tamaˈi Rahi, e hope te tau haapiiraa faahepohia i te 12raa o te matahiti, i reira ïa to ˈu haamataraa i te rave i te ohipa. Ei geisha apî roa, ua omono vau i te mau kimono haviti mau e tautau roa te mau rima ahu fatata i raro i to ˈu avae. Ua oaoa roa vau i to ˈu haereraa i ta ˈu ohipa matamua.

Ta ˈu ohipa ei geisha

Ta ˈu ohipa, o te faaanaanataeraa ïa e te riroraa ei vahine farii manihini. Ia faanaho anaˈe te mau taata moni i te mau oroa tamaaraa i te mau fare tamaaraa faaherehere-taa-ê-hia no ratou, e faaara ratou i te hoê fare geisha no te titau e ia haere mai te tahi mau geisha e tavini ia ratou. Na te mau geisha hoi e faaanaanatae i taua po ra e e haapao e ia hoˈi atu te manihini tataitahi i te fare ma te oaoa, i te manaˈoraa e ua arearea maitai oia.

No te reira, e tia ia matou ia ite atea i te hinaaro o te manihini tataitahi e ia horoa ˈtu i ta ˈna e hinaaro ra—hou aˈe te manihini e ite ai e tera ta ˈna e hinaaro ra. I to ˈu manaˈoraa, te ohipa fifi roa ˈˈe, o te auraroraa ïa i te aniraa e faataehia mai i te taime hopea. Ia hinaaro anaˈe te mau manihini i tera taime e mataitai i te tahi ori, e ori ïa matou. Ia hinaaro ratou e faaroo i te upaupa, e rave mai ïa matou i ta matou mau taoˈa faataˈi upaupa e e hauti matou i te upaupa i titauhia mai aore ra e himene matou i te mau himene atoa i anihia mai.

Te manaˈo hape tei matauhia oia hoi ua riro te mau geisha atoa ei mau vahine taiata tiaraa teitei e te moni rahi. E ere râ mai te reira te huru. Noa ˈtu e te vai ra vetahi mau geisha o te hoo nei ia ratou ei imiraa moni na ratou, aita e faufaa e ia faahaehaa te hoê geisha ia ˈna i te na reiraraa. Ua ite au no te mea aita roa ˈtu vau i rave i te reira peu. Te hoê geisha, o te hoê ïa vahine faaanaanatae i te manihini, e mai te peu e mea aravihi o ˈna, e noaa noa mai ta ˈna ohipa, te mau ô moni rahi, e te moni haamauruuru e horoahia mai e te mau manihini.

E tia ia parauhia e aita i rahi te mau geisha o te naea i te faito teitei roa ˈˈe. E noaa i te rahiraa o te mau geisha te toroa teitei i roto i te hoê noa peu tumu aravihi tapone. Area o vau ra, ua noaa ta ˈu mau parau tuite i roto e hitu peu aravihi, oia ïa te ori tapone, te faaunaunaraa tiare, te oroa o te tî, te tairi pahu tapone piihia taiko, e e toru huru upaupa hautihia i nia i te hoê tita tapone piihia shamisen. Ahiri e aita teie mau parau tuite ta ˈu, peneiaˈe, ei imiraa moni na ˈu, e tia ia ˈu ia auraro i te mau aniraa atoa a te mau manihini.

I te tau aita te faanavairaa faufaa a te fenua Tapone i papu, ua maiti te mau tamahine i te tahi mau taime e riro ei geisha no te turu i to ratou utuafare i te pae moni. Ua tarahu ratou i te moni no te aufau i ta ratou tau haamataroraa e te mau ahu kimono. Ua hoohia vetahi na to ratou mau fetii i te mau fare geisha. Ua titau to ratou mau fatu, o tei aufau i te mau tino moni rahi, e ia faahoˈi mai te mau tamahine i ta ratou moni. Ua ere-rahi-hia ïa te mau geisha i roto i teie mau huru tupuraa, no te mea ua maoro roa to ratou haamataraa i ta ratou haamataroraa e e tarahu iti rahi ta ratou i te omuaraa. E rave rahi o teie mau geisha o tei maiti aore ra o tei faahepohia ia taiata no te aufau i ta ratou mau tarahu.

Ua anihia mai au e te mau taata tuiroo i te pae no te haa tuaro, te faaanaanataeraa, te tapihoo, e te ohipa politita. Tei roto te mau tia a te hau e te mau faatere hau matamua i te feia i ani mai ia ˈu. Ua faatura mai teie mau tane ia ˈu e ua haamauruuru mai ia ˈu no ta ˈu ohipa. Noa ˈtu e aita vau i faaô atu i roto i te aparauraa ahiri e aita vau i parauhia mai, i te tahi mau taime, e anihia mai to ˈu manaˈo. No reira, e taio na vau i te mau vea e e faaroo na vau i te radio i te mau mahana atoa ia ite au e eaha te mau parau apî. Mea pinepine e faatupuhia te mau oroa tamaaraa o ta ˈu i tavini no te rave i te mau faaauraa ohipa, no reira, e tia ia ˈu ia mamû i to ˈu vaha e ia ore e faaite haere i te mau mea o ta ˈu i faaroo.

O vai to ˈu mama?

I te hoê mahana i te matahiti 1941 ra, e 19 matahiti to ˈu i reira, ua anihia maira vau e haere i te hoê fare tamaaraa e ua farerei atura vau e piti vahine e tiai noa ra ia ˈu. Ua parau maira hoê e o ˈna to ˈu mama fanau e ua haere mai o ˈna e tii ia ˈu no te hoˈi i te fare. Te rave ra te tahi vahine i te mau geisha e ua faaau maira o ˈna i te ohipa na ˈu. Ua manaˈo oia e e nehenehe ta ˈu e rave i te ohipa no te tauturu i to ˈu mama fanau eiaha râ i to ˈu mama faaamu. Aita roa i puta mai i roto i to ˈu feruriraa e te vahine o tei rave ia ˈu, e ere ïa to ˈu mama mau.

Ma te ahoaho, ua horo atura vau i te fare e ua faaite atura i te ohipa i tupu i to ˈu mama faaamu. Ua nehenehe noa na oia e haavî i to ˈna mau manaˈo horuhoru, i tera râ taime, ua tahe to ˈna roimata. Ua parau maira oia e ua opua oia e na ˈna e faaite mai ia ˈu e, i te hoêraa o to ˈu matahiti, mea afaihia mai au i te hoê fare geisha. I to ˈu faarooraa i te parau mau, ua ore roa to ˈu tiaturi i te taata e riro mai nei au ei potii mamahu e te hau.

Aita vau i farii i to ˈu mama fanau. Ua ite hoi au i to mâua farereiraa poto roa e ua faarooroo oia i to ˈu manuïa e ua hinaaro oia e ia rave au i te ohipa no te turu ia ˈna i te pae moni. Ia au i te vahi raveraa ohipa a to ˈna hoa, ua ite au e ia haere au e rave i te ohipa i reira, e titauhia vau ia taiata. Ua hinaaro vau e ia noaa ta ˈu moni na roto i ta ˈu mau peu aravihi, eiaha râ na roto i to ˈu tino. No reira, ua manaˈo vau i tera taime, e te manaˈo noa nei â vau, e ua rave au i te faaotiraa tia.

Noa ˈtu e ua riri au i to ˈu mama faaamu, ua tia râ ia ˈu ia farii e ua haamataro oia ia ˈu ia nehenehe au e fanaˈo noa i te hoê imiraa moni. Rahi noa ˈtu vau i te feruri i te reira, rahi noa ˈtu vau i te manaˈo i ta ˈu tarahu ia ˈna. Ua maiti oia ma te haapao maitai e te tamau i ta ˈu mau ohipa, ma te paruru ia ˈu i te mau tane o tei ani mai i te mau geisha no te mau opuaraa taiata anaˈe. E tae roa mai i teie mahana, te haamauruuru nei au ia ˈna no te mea o ta ˈna i rave.

Ua haapii mai oia ia ˈu i te mau faaueraa tumu tia. Hoê o ta ˈna i faahiti pinepine oia hoi, ia riro ta ˈu oia ei oia, e ta ˈu aita ei aita. Ua haapii atoa mai oia ia farii i te hopoia e ia faatitiaifaro ia ˈu iho. I to ˈu peeraa i te mau faaueraa tumu o ta ˈna i haapii mai, ua manuïa vau i roto i ta ˈu ohipa. Aita vau e tiaturi ra e e horoa mai to ˈu mama fanau i teie huru tauturu. Eita e ore e ua faaora to ˈu faaamuraahia ia ˈu i te hoê oraraa atâta, e no reira, ua faaoti aˈera vau e ua oaoa roa vau i te ohipa i tupu.

Te hoê tamaiti i te tau tamaˈi

Fanau mai nei au i te hoê tamaroa i te matahiti 1943. Ia au i te peu ihotumu tapone, o te ore hoi e farii i te parau no te “hara,” aita vau i manaˈo e ua rave au i te tahi ohipa ino aore ra haama. Ua oaoa roa vau i ta ˈu tamaiti. O ˈna ta ˈu taoˈa faufaa roa ˈˈe—no ˈna vau e ora ˈi e e rave ai i te ohipa.

I te matahiti 1945, mea ino roa te mau topitaraa i Tokyo, e ua tia ˈtura ia ˈu ia faarue i te oire e ta ˈu tamaiti. Mea iti roa te maa, e ua pohehia oia i te maˈi ino roa. Ua haapue noa te taata i te vahi tapaeraa pereoo auahi ma te huenane, tera râ, ua manuïa mâua i te paiuma i nia i te hoê pereoo auahi e haere ra i te pae apatoerau i Fukushima. Ua faaea mâua i tera po i te hoê hotera o taua oire ra, tera râ, hou vau i nehenehe ai e afai i ta ˈu tamaiti i te fare maˈi, ua pohe oia i te navai ore o te maa e te ereraa i te pape. E piti noa matahiti to ˈna. E oto rahi to ˈu. Ua tutui te taata faatere i te matini haapihaa pape i te hotera i te tino pohe o ta ˈu tamaiti i te auahi e faaohipahia e ana no te haaveavea i te pape hopu.

I muri noa iho, hope ihora te tamaˈi, e hoˈi atura vau i Tokyo. Ua vavahi roa te mau topitaraa i te oire. Aita faahou to ˈu fare e ta ˈu mau taoˈa atoa. Haere atura vau i te fare o te hoê hoa. Ua horoa mai oia i ta ˈna mau ahu kimono no te tahi taime, e ua haamata faahou atura vau i te rave i te ohipa. Ua ani maira to ˈu mama faaamu, o te faaea ra i te hoê vahi i rapae ia Tokyo, ia hapono atu vau i te moni na ˈna e ia patu vau i te hoê fare no ˈna i Tokyo. Rahi roa ˈtura moemoe i teie mau aniraa. Te oto noa râ vau i te poheraa o ta ˈu tamaiti e te imi ra hoi i te tamahanahanaraa, tera râ, aita roa ˈtu oia i faahiti noa ˈˈe i ta ˈu tamarii. Ua haapeapea noa o ˈna no ˈna iho.

Te mau hopoia utuafare

Ua haapii mai te peu tumu e, te mau mea atoa i noaa mai ia matou, no ǒ mai ïa i to matou mau metua e to matou mau tupuna e e hopoia na te tamarii ia faahoˈi i to ratou mau metua na roto i te auraroraa ia ratou ma te ore e patoi e te haapaoraa ia ratou e tae roa ˈtu i to ratou poheraa. No reira, ua rave au i ta ˈu hopoia, tera râ, mea teimaha roa te mau aniraa a to ˈu mama faaamu. Ua titau atoa oia e ia turu vau i te pae moni i ta ˈna e piti tamarii i faaamu na to ˈna taeae. E tae roa i te 19raa o to ˈu matahiti, ua manaˈo noa na vau e e taeae e e tuahine raua no ˈu.

E rave rahi mau geisha o tei ore i faaipoipo, e ua ape ratou i te fanau i te tamarii. Mea pinepine ratou i te faaamu i te mau aiû tamahine no roto mai i te mau utuafare veve e i te haamataro ia ratou ei mau geisha no te hoê noa tumu, oia hoi ia fanaˈo ratou i te moni e te hoê oraraa ohie ia ruhiruhia ratou. Ma te peapea, ua taa ˈtura ia ˈu i te tumu i fanaˈo ai au i teie aupuru e teie haamataroraa atoa. Ia faahoˈi atu vau i te moni a muri aˈe.

Ua farii au i teie mau mea atoa, noa ˈtu e ua aniani au e no te aha, taa ê atu i to ˈu mama faaamu, e tia ia ˈu ia haapao atoa i to ˈu “taeae” e to ˈu “tuahine,” e mea oraora maitai hoi raua e e nehenehe ta raua e rave i te ohipa. Noa ˈtu râ, ua haapao vau ia ratou e toru, e ua rave au i te mau ohipa atoa o ta ratou i ani mai. Inaha, i te mahana hou oia a pohe ai i te matahiti 1954 ra, ua tuturi aˈera to ˈu mama i nia i to ˈna roˈi, ua piˈo ihora i raro, e ua haamauruuru maira ia ˈu ia au i te peu matauhia. Ua parau maira oia e ua navai to ˈu rohiraa. Maoti teie faˈiraa e teie parau haamauruururaa hoê roa i hoona ˈi ta ˈu mau matahiti raveraa ohipa. E tae roa mai i teie nei, e putapû-roa-hia vau i te iteraa e ua amo vau i ta ˈu mau hopoia atoa.

Te haapaoraa i ta ˈu tamahine

I te matahiti 1947, fanau mai nei au i te hoê tamahine iti, e faaoti atura vau e rave puai i te ohipa no te haaputu i te moni na ˈna. I te mau po atoa, e haere au e rave i te ohipa. Ua haamata atoa vau i te hauti i te mau teata rarahi no Tapone, mai te Kabukiza i Ginza. Mea aufau-maitai-atoa-hia teie ohipa.

Ia ori au aore ra ia faataˈi au i te shamisen, e horoahia mai iho â na ˈu te mau tuhaa matamua. Teie râ, noa ˈtu te manuïa i noaa mai ia ˈu o ta vetahi atu mau geisha e moemoeâ noa, aita vau i oaoa. Peneiaˈe e ore au e moemoe rahi ahiri au i faaipoipo, tera râ, eita te oraraa o te hoê geisha e tuea maitai e te faaipoiporaa. Ta ˈu tamahanahanaraa otahi roa, o ta ˈu tamahine iti ïa o Aiko, e o ˈna te pu o to ˈu oraraa.

Ia au i tei matauhia, e haapii te mau geisha i ta ratou mau tamahine, ta ratou iho i fanau aore ra tei faaamuhia, no te rave i te hoê â toroa. Ua haapao vau i teie peu, i muri iho râ, ua haamata ihora vau i te feruri i te huru oraraa o ta ˈu e faaineine ra no ta ˈu tamahine. Ahiri e e tamau noa vau, te auraa ra, e ore tera ui i muri aˈe i te tahi ui e ite e eaha te huru o te hoê oraraa utuafare mau. Ua hinaaro vau e ofati i teie peu. Ua hinaaro vau ia faaipoipo o Aiko, e ta ˈna atoa mau tamarii, e ia fanaˈo ratou i te hoê oraraa utuafare matauhia. Aita vau i hinaaro e ia riro mai te tamarii o teie rana ei rana atoa!

I to Aiko riroraa mai ei potii apî, riro mai nei oia ei tamarii etaeta. Mai te poheraa to ˈu mama faaamu tau matahiti na mua ˈtu, aita ˈtu hoa to Aiko i te fare maoti râ ta ˈu mau vahine rave ohipa. Te hiaai rahi ra hoi oia i to ˈu taime e ia haapao vau ia ˈna. No reira, noa ˈtu e tei roto vau i te area 30 matahiti e te manuïa ra vau i roto i ta ˈu toroa, ua faaoti ihora vau e faaea i te toroa geisha e e farii noa i te mau ohipa ori e faataˈi shamisen. Ua faaea vau no te maitairaa o Aiko. Ua haamata ˈtura mâua i te tamaa amui i te po, e aita i maoro, mǎrû mai nei o ˈna. Ua manuïa ïa to ˈu horoaraa i te taime no ˈna.

I muri iho, ua haere atura mâua e faaea i te hoê tuhaa oire hau mau, i reira to ˈu iritiraa i te hoê fare inuraa taofe. I to Aiko paariraa mai, ua topa to ˈu hau i to ˈna faaipoiporaa ia Kimihiro, te hoê taata mǎrû o tei ore i faahapa i te huru oraraa o ta ˈu i ora na na mua ˈˈe.

Ua riro mai te haapaoraa ei aimârôraa

I te matahiti 1968, ua fanau maira o Aiko i ta ˈu mootua matamua. Aita i maoro i muri iho, ua haamata ˈtura oia i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Ua hitimahuta roa vau no te mea e haapaoraa aˈena ta matou. Ua faanaho vau i te hoê fata Bouddha rahi i roto i to matou fare i muri aˈe i to Mama poheraa—to ˈu mama faaamu—e e tuturi pinepine na vau i mua i teie fata no te haamori ia ˈna. E haere atoa na vau i nia i te menema fetii i te mau avaˈe atoa no te faaite ia ˈna i te mau ohipa atoa i tupu.

Ua mauruuru vau i te haamoriraa tupuna. Ua manaˈo vau e te rave ra vau i tei titauhia mai ia ˈu no te aupuru i to ˈu mau tupuna e no te faaite i to ˈu mauruuru ia ratou, e ua haapii au ia Aiko ia na reira atoa. No reira, ua riri roa vau i to ˈna parauraa mai e eita o ˈna e rave faahou i te haamoriraa tupuna, eita atoa oia e haamori ia ˈu ia pohe anaˈe au. Ua aniani aˈera vau ia ˈu iho, ‘Mea nafea to ˈu raveraa i teie huru tamarii, e mea nafea oia e nehenehe ai e faaô atu i roto i te hoê haapaoraa o te haapii ra i te taata ia ore roa ˈtu e faatura i to ratou mau tupuna?’ I roto i na matahiti e toru i muri iho, mai te mea ra e ua tautau noa te hoê ata ereere i nia ia ˈu.

Ua tupu te hoê tauiraa rahi i te taime a bapetizohia ˈi o Aiko ei Ite no Iehova. Ua maere te hoê hoa Ite to ˈna i te mea e aita vau i tae mai i te bapetizoraa o ta ˈu tamahine, e ua parau maira oia ia Aiko e e haere mai oia e hiˈo ia ˈu. Ua riri roa vau, no te mea râ e ua aa hohonu roa te mau peu maitatai i roto ia ˈu, ua farii maitai au ia ˈna i to ˈna haereraa mai. No taua tumu atoa ra, aita vau i patoi atu i to ˈna parauraa mai e e hoˈi mai oia i te hebedoma i muri iho. Na reira noa e e rave rahi mau hebedoma, e no to ˈu riri rahi, i te omuaraa ra, aita vau i haapii i te hoê aˈe mea i ta ˈna i parau mai. Ma te haere mǎrû noa râ, ua turai aˈera te mau aparauraa ia ˈu ia feruri.

Ua haamata ˈtura vau i te haamanaˈo i te mau mea o ta Mama i parau noa na. Noa ˈtu e ua hinaaro oia e ia haamorihia o ˈna i muri aˈe i to ˈna poheraa, aita oia i papu e te vai ra te hoê oraraa i muri aˈe i te pohe. E parau mai na oia e, te mea ta te mau metua e hinaaro rahi ra, ia hamani maitai ïa ta ratou mau tamarii ia ratou e ia paraparau mǎrû mai ratou a ora noa ˈi te mau metua. I to ˈu taioraa i te mau irava mai te Koheleta 9:5, 10, e te Ephesia 6:1, 2, e to ˈu iteraa e te faaitoito ra te Bibilia i te hoê â haerea, mai te mea ihora e ua faaaraarahia to ˈu mata. Tei roto atoa i te Bibilia te tahi atu mau parau ta Mama i haapii mai, mai teie, ia riro ta ˈu oia ei oia, e ta ˈu aita ei aita. (Mataio 5:37) No to ˈu hinaaro e ite e eaha ˈtu â ta te Bibilia e haapii ra, ua farii ihora vau i te hoê haapiiraa bibilia tamau.

Ua ore mǎrû noa ˈtura te peapea e te inoino o ta ˈu i faaoromai i roto fatata to ˈu oraraa taatoa a haere noa ˈi au i mua i roto i te ite no nia i te Bibilia. I to ˈu haamataraa i te haere i te mau putuputuraa a te mau Ite no Iehova, ua putapû-roa-hia vau. E ao taa ê roa teie. E feia aau haavare ore teie, te maitai, e te auhoa, e ua farii popou to ˈu mafatu. Ua putapû iho â râ vau i to ˈu haapiiraa no nia i te aroha o Iehova. Te faaore nei oia ma te here i te hapa a te feia hara atoa o te tatarahapa. Oia mau, e faaore oia i ta ˈu mau hapa atoa i rave i mutaa ihora, e e tauturu mai oia ia ˈu ia fanaˈo i te hoê oraraa apî!

Te mau tauiraa i roto i to ˈu oraraa

Noa ˈtu e ua hinaaro vau e tavini ia Iehova, te vai noa râ to ˈu mau taairaa puai e te ao o te faaanaanataeraa. Tei roto vau i te 50raa o to ˈu matahiti, tera râ, te hauti noâ ra vau i te teata. E raatira vau e o vau atoa te hoê o na feia faanaho e piti i te feia faataˈi shamisen i to Danjuro Ichikawa hautiraa i te hautiraa teata ra Sukeroku i te Kabukiza. I te mea e aita i rahi te feia hauti shamisen o tei ite i te faataˈi i te upaupa apee katoubushi no te hautiraa teata Sukeroku, aita ïa e taata no te mono ia ˈu ahiri e e faarue au i te pǔpǔ. Aita to ˈu e hororaa.

Ua ani mai râ te hoê Ite ruhiruhia, e rave atoa ra i te faaanaanataeraa tahito no Tapone, e no te aha vau e opua ˈi e faarue i te pǔpǔ. Ua faataa maira oia: “E tia i te taata ia rave i te ohipa ia noaa mai te moni.” Ua tauturu mai oia ia ˈu ia ite e aita vau e ofati ra i te mau Papai e e nehenehe ta ˈu e tavini ia Iehova e e tamau noa i ta ˈu mau hautiraa teata.

No te hoê tau, ua tamau noa vau i te hauti i te Kabukiza, te teata matamua no Tapone. I muri iho, ua topa ˈtura te mau hautiraa teata i te mau po putuputuraa, no reira, ua ani au e ia monohia vau i tera mau po. I muri iho râ, ua tauihia te mau hora putuputuraa, e ua nehenehe au e faatano i ta ˈu ohipa e te mau putuputuraa. Ia tae râ vau i te hora i te mau putuputuraa, mea pinepine e tia ia ˈu ia ouˈa i roto i te hoê pereoo tarahu e tiai noa ra ia ˈu i muri noa iho i te hautiraa maoti i te tamǎrû ia ˈu e vetahi atu feia hauti mai tei matauhia. I te pae hopea, ua faaoti ihora vau e faaea.

I tera taime, ua haamata aˈena matou i te mau faaineineraa no te hoê tere hautiraa e ono avaˈe te maoro i roto i te mau oire rarahi no Tapone. Ahiri e e faahiti au i te parau e te faaea ra vau, e fifihia vau. No reira, ma te ore e faaite i ta ˈu mau opuaraa, ua haamata ˈtura vau i te haapii i te hoê taata no te mono ia ˈu. I te hoperaa te tere hautiraa, ua faataa ˈtura vau i te taata tataitahi e ua faaî au i ta ˈu mau hopoia e te faarue ra vau i te pǔpǔ. Ua riri vetahi. Ua pari mai vetahi e vahine teoteo vau e ua opua mau vau e haafifi ia ratou. E ere i te mea ohie, tera râ, ua tapea noa vau i ta ˈu faaotiraa e ua faaea vau i muri aˈe e 40 matahiti hautiraa teata. Mai reira mai, ua haapii au i te taata te shamisen, e ua noaa mai ta ˈu maa moni iti.

Te oraraa ia au i to ˈu pûpûraa ia ˈu iho

Tau matahiti na mua ˈtu, ua pûpû vau i to ˈu ora no te Atua ra o Iehova. Ua bapetizohia vau i te 16 no atete 1980. Te huru e haaputapû ra ia ˈu i teie nei, o te mauruuru hohonu ïa no Iehova. Te faariro nei au ia ˈu mai te vahine Samaria o tei faahitihia i roto i te Bibilia i roto i te Ioane 4:7-42. Ua paraparau atu o Iesu ia ˈna ma te mǎrû, e ua tatarahapa ihora oia. Oia atoa, ua faaite mǎrû mai o Iehova, ‘o te hiˈo nei i te mafatu,’ i te eˈa, e no to ˈna aroha, ua nehenehe au e haamata i te hoê oraraa apî.—Samuela 1, 16:7.

I te avaˈe mati 1990, fatata e 68 matahiti to ˈu, ua riro mai au ei pionie, mea na reira te mau tavini ma te taime taatoa a te mau Ite no Iehova ia piihia. E pionie atoa o Aiko, e ta ˈna atoa e toru tamarii. Ua paari mai ratou no te riro mai to ratou mama ia au i te parau paari tapone: “Te tamarii a te rana ra, e rana iho â ïa.” E matahiapo kerisetiano te tane a Aiko i roto i te amuiraa. Auê au i te fanaˈo e, i to ˈu haaatiraahia e to ˈu utuafare e haere pauroa ra na nia i te eˈa o te parau mau, e te noaaraa ia ˈu te mau taeae e mau tuahine pae varua i roto i te amuiraa!

Noa ˈtu to ˈu mauruuru i to ˈu mau tupuna, te faatae nei au i ta ˈu mau haamauruururaa rahi roa ˈˈe ia Iehova, o tei rave hau atu no ˈu i te tahi atu taata. Oia iho â râ, te haamauruuru nei au ia ˈna no to ˈna aroha rahi e te tamahanahanaraa o tei turai ia ˈu ia hinaaro e arue ia ˈna e a muri noa ˈtu.—Faatiahia e Sawako Takahashi.

[Hohoˈa i te api 23]

Haamataroraa, i te 8raa o to ˈu matahiti

[Hohoˈa i te api 24]

E to ˈu mama faaamu

[Hohoˈa i te api 25]

Ta ˈu tamahine te teoteoraa o to ˈu oraraa

[Hohoˈa i te api 27]

Ua haamori au ia Mama i mua i teie fata fetii

[Hohoˈa i te api 28]

E ta ˈu tamahine, ta ˈna tane, e ta ˈu mau mootua

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono