Te rehema puai
NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I BERETANE
TE REHEMA (piihia gypaète barbu) o te hoê ïa manu rahi, ua hau atu i te 120 tenetimetera to ˈna roa mai to ˈna utu tae atu i te aero. E itehia o ˈna ia marere ma te ohie e to ˈna nau pererau e 3 metera te aano na nia i te mau anairaa mouˈa i Europa e i Afirika e, i te tahi mau taime, i te hoê faito teitei hau atu i te 8 kilometera i te mau mouˈa Himalaya. I nia i teie manu rahi, e to ˈna ouma e te arapoa peni anani e te afii ereere e te uouo, te tautau atoa ra te mau huruhuru roa mai raro aˈe mai i to ˈna utu. No reira o ˈna i pii-atoa-hia ˈi te rehema e huruhuru taa to ˈna aore ra te gypaète barbu. A ora ˈi o ˈna i te mau tuhaa fenua atea ê e te mau medebara, eaha ïa ta ˈna maa?
Te faaite nei te tahi mau buka e te amu nei te rehema i te mau animala ora—te zemera, te mau pinia mamoe, te mau pinia puaaniho, te mau aranabata, e te mau pinia animala avae maha—aita râ vetahi feia aravihi e farii ra i teie manaˈo. “Aita roa ˈtu e aamu mau e faatia ra e e haru teie manu i te hoê animala ora,” o ta te buka ra The World Atlas of Birds ïa e parau ra, e mea matauhia râ e e amu oia i te mau poroporo maa tei pihaehia mai e te tahi atu mau manu, e ua huˈahuˈa roa ïa te iˈo. Eaha mau na ta ˈna e amu?
E afai te rehema i te mau vahi teitei roa te mau ivi animala tei haapohehia e te mau animala taehae aore ra tei pohe na roto i te tahi atu mau raveraa e e tuu o ˈna i te mau ivi ia topa i nia i te mau mato. Ua manaˈo-noa-hia na e e faahuˈahuˈa o ˈna i te mau ivi na roto i teie raveraa no te noaa noa mai te puo ivi. I teie nei, ia au i te hiˈopoaraa huˈahuˈa o te mau hohoˈa manu ora e te pohe, ua nehenehe te feia maimi no te Fare haapiiraa tuatoru no Glasgow i Ekosia e horoa mai i te hoê faataaraa taa ê, o ta te vea ra The Economist ïa e tapao ra.
E horomii te rehema i te mau huˈahuˈa ivi i te hoê faito aano e 25 tenetimetera i nia e 4 tenetimetera. Ua ite râ te feia maimi, ma te maere, e aita to teie manu e tereraa taa ê no te maa, mai te hoê puava, te tamǎrû atoa ra oia i ta ˈna maa. Te tuhaa noa tei ore i matauhia o te hoê ïa vahi haereraa maa mai te uaua e nehenehe ai te mau huˈahuˈa ivi e horomiihia. Hau atu â râ te faaiteraa a te vairaa maa o te rehema.
Ua maere te mau aivanaa i te iteraa i roto i te vairaa maa e rave rahi taoˈa tahi o te hamani ra i te hoê pape taero matau-ore-hia—puai aˈe i to te accu—o te faatahe i te taratiumu o te ivi, ma te horoa mai râ i te poroteina e te meii. Te horoa nei teie maa i te hoê faito ito puai aˈe i te hoê iˈo e hoê â teiaha. Te mea maere roa ˈtu â oia hoi ua itehia te mau taoˈa faatupu i te mau tauiraa i roto i te tino tei piihia enzyme, i roto i teie tuhaa pape taero. No reira i teie nei, ua taahia e mea nafea teie manu puai e ora ˈi maoti te hoê maa haihai e 90 i nia i te hanere e ivi—te tahi atu ïa ohipa maere o te poieteraa.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 29]
© Nigel Dennis, Photo Researchers