VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/5 api 9-10
  • Faaamuraa i te tamarii—Eaha to ˈu manaˈo?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Faaamuraa i te tamarii—Eaha to ˈu manaˈo?
  • A ara mai na! 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha te papuraa?
  • Te mau tumu no te ara maitai
  • A faaruru i te tupuraa mau
  • Faaamuraa i te tamarii—No te aha e nafea?
    A ara mai na! 1996
  • Faaamuraa i te tamarii—No outou anei?
    A ara mai na! 1996
  • Te fanau-faahou-raa—eaha te mau tauiraa e tupu?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
  • Te hoê taparuraa no roto mai i te mafatu
    A ara mai na! 1997
Ite hau atu â
A ara mai na! 1996
g96 8/5 api 9-10

Faaamuraa i te tamarii—Eaha to ˈu manaˈo?

AITA e faufaa ia parau e e nehenehe te fifi e tupu mai, mai te peu e e faataa te mau metua faaamu aore ra e pohe te tahi. Teie râ, o te tamarii faaamu te peapea rahi aˈe. No te aha?

Ua ite te rahiraa o tatou e, o vai to tatou mau metua fanau. Mai te peu e ua pohe raua i to tatou apîraa ra, e vai noa mai te tahi mau haamanaˈoraa, aore ra vetahi mau hohoˈa, no te faaî i te vahi e erehia ra. Eaha râ no te hoê pepe o te horoahia e faaamu i muri noa iho i to ˈna fanauraahia? E tapea mai te taiete haapao i te faaamuraa tamarii, i te tahi mau parau no nia i te metua vahine, tera râ, mea pinepine eita teie mau haamaramaramaraa e horoahia e tae roa i te taime e naeahia ˈi te matahiti o teie tamarii. I roto i te tahi mau tupuraa, e tapao te metua vahine i to ˈna iˈoa i nia i te parau fanauraa, eita râ o ˈna e tapao i to te metua tane. Mea itehia mai vetahi mau tamarii—i muri aˈe i to ratou faarueraahia e to ratou mau metua ite-ore-hia. Te erehia nei te mau tamarii i roto i teie mau huru tupuraa atoa, i te mau taairaa metua—mai te mea ra ïa e ua tâpûhia ratou i te vahi no reira mai ratou aore ra i to ratou tumu.

Eaha te papuraa?

Ia mau papu te hoê tumu raau, e titauhia ia paari maitai to ˈna mau aa. E tupu maitai paha te hoê ohi apî e poihia i nia i te hoê tumu, e nehenehe atoa râ e maemae e e ore e hotu mai. Oia atoa, noa ˈtu e e horoa te mau metua faaamu i te aupuru e te here atoa e au, e ore roa vetahi mau tamarii e ora i te mauiui rahi no to ratou tâpûraahia mai i to ratou tumu.

A rave na i te hiˈoraa o Kate.a Fanauhia e te mau metua no Antilles, ua faaamuhia o Kate i to ˈna peperaa e te mau metua uouo, e feia here e te aupuru, aita râ oia i nehenehe e farii i to ˈna vahi faaearaa apî. I te 16raa o to ˈna matahiti, ua faarue oia i te fare, e aita oia i hoˈi faahou mai. I roto i taua area taime ra, ua riro mai to ˈna inoino ei riri e ore e noaa ia haaferuri. “No te aha to ˈu mama i horoa ˈi ia ˈu ia orua ra?” o ta ˈna ïa i ani. Ma te peapea, aita teie utuafare i manuïa i te faatitiaifaro i teie ereraa no ˈna.

Ua tuuhia o Mervyn i roto i te rima o te hoê pu a te hau i to ˈna fanauraahia e i muri iho, i roto i te rima o te mau metua haapao. I te ivaraa o to ˈna avaˈe, ua faaamuhia oia. To ˈna papu ore e nohea mai oia, anoihia i to ˈna inoino rahi no te mea e tamarii afa oia, ua faatupu mai te reira i te haerea faaroo ore o tei hopoi mai i te mau fifi no ˈna iho e i te peapea rahi no to ˈna mau metua faaamu, o tei rave i te mau tutavaraa rahi no ˈna. Ua parau to ˈna mama e: “Ia ani noa mai te hoê taata ia ˈu e eaha to ˈu manaˈo no nia i te faaamuraa i te tamarii, e pahono atu vau i teie nei e, ‘A feruri maitai.’”

I te tahi aˈe pae, a rave na i te hiˈoraa o Robert raua Sylvia. Hoê anaˈe tamaiti ta raua e eita ta raua tamarii e noaa faahou. “Ua feruri anei orua e faaamu i te hoê tamarii nunaa ê?” o te uiraa ïa i uihia mai ia raua. Aita i maoro, ua faaamu maira raua ia Mak-Chai, te hoê tamahine iti e iva avaˈe no Hong-Kong mai. Te na ô ra o Mak-Chai: “E pinepine au i te aniani e no te aha vau i faaruehia ˈi, e taeae aore ra e tuahine anei to ˈu. Teie râ, te manaˈo nei au e mea piri aˈe au i to ˈu mama e to ˈu papa faaamu, ia faaauhia e e rave rahi tamarii e to ratou mau metua fanau. Ahiri e ua ite au e, o vai to ˈu mau metua fanau, eita te reira e taui i to ˈu manaˈo, taa ê noa ˈtu e, rahi atu â vau i te ite i te tahi o to ˈu mau huru, peneiaˈe.” Te faaitoito ra anei to ˈna mau metua faaamu e faaamu i te tamarii? Te na ô nei raua: “E, no te mea, no mâua nei, ua riro ïa ei ohipa hau aˈe i te faahiahia!”

Te mau tumu no te ara maitai

Ua faaamu Graham raua Ruth e piti tamarii i to raua nainairaa ra, te hoê tamaroa e te hoê tamahine, ia amui mai i ta raua iho tamaiti e tamahine. Ua paari mai na tamarii e maha mai te hoê utuafare tahoê i roto i te hoê vahi faaearaa oaoa. “Tau matahiti i teie nei to ta mâua mau tamarii faarueraa mai i te fare, e te ora nei ratou i to ratou iho oraraa. Te tapea tamau nei matou i te taairaa e te here nei mâua ia ratou pauroa,” o ta Ruth ïa e parau ra. Teie râ hoi, ua roohia na tamarii faaamu e piti atoa ra i te fifi. No te aha?

“Ua parau mai to matou taote e mea faufaa roa te vahi faaearaa no te hoê tamarii,” o ta Graham ïa e parau ra, te manaˈo nei râ oia i teie nei e, mea faufaa te mau huru no ǒ mai i te mau tupuna ra. Te na ô faahou ra oia e: “Eaha ïa no nia i te huru o te mama i to ˈna hapûraa? I teie nei, ua itehia e e nehenehe te raau taero, te ava, e te avaava, e hauti i nia i te tamarii i roto i te opu. Te faaitoito nei au e ia hiˈopoahia na metua e piti e, mai te peu e e nehenehe, te papa ruau e te mama ruau atoa, hou e faaamu ai i te hoê tamarii.”

Ua faaipoipo faahou te mama o Peter, e ua hamani-ino-hia Peter i te pae tino e i te pae feruriraa na to ˈna papa apî. I te toruraa o to ˈna matahiti, ua horoahia oia e faaamu. “Aita vau i farii i to ˈu mau metua faaamu i te taime a faarue ai au i te tiribuna,” o ta Peter ïa i parau. Ua na ô faahou oia e: “Ua tuparari vau i te mau taoˈa atoa e noaa mai ia ˈu. Ia topa anaˈe to ˈu taoto, e moemoeâhia vau i te mau moemoeâ riaria. Ia feruri anaˈe vau i tera tau, te ite ra vau e ua ahoaho roa vau. I muri aˈe i te faataa-atoa-raa to ˈu mau metua faaamu, ua ino roa ˈtura to ˈu oraraa—raau taero, eiâ, tuparariraa, inuraa ava i te mau mahana atoa.

“I te 27raa o to ˈu matahiti, ua manaˈo atura vau e aita e faufaa ia ora e ua opua ihora vau e haapohe ia ˈu. E, i te hoê mahana, ua horoa maira te hoê taata ta ˈu i ore i matau, i te hoê api parau iti niuhia i nia i te Bibilia e na ô ra e, fatata roa teie fenua i te riro mai ei paradaiso. Ua au roa vau i teie poroi. E parau mau ta te reira. Ua haamata ˈtura vau i te taio e i te tuatapapa i te Bibilia e i te taui i to ˈu oraraa e to ˈu nei huru, tera râ, ua topa faahou vau i roto i ta ˈu mau peu tahito. I muri aˈe i te mau faaitoitoraa e rave rahi e te amuimuiraa ˈtu e te mau kerisetiano o tei tauturu mai, mea oaoa aˈe au i teie nei e mea papu aˈe to ˈu huru i roto i te taviniraa i te Atua, i ta ˈu i manaˈo na i te mau matahiti i mairi aˈenei. Ua nehenehe atoa vau e faatupu faahou i te hoê taairaa here e to ˈu mama, e taoˈa faufaa roa ïa.”

A faaruru i te tupuraa mau

No nia i te faaamuraa i te tamarii, mea puai roa te mau manaˈo horuhoru. Te itehia nei te manaˈo î i te here e te mauruuru rahi i te hoê pae, e te inoino e te mauruuru ore atoa i te tahi pae. Ei hiˈoraa, aita i ore ia Edgar Wallace to ˈna inoino i to ˈna mama no to ˈna faarueraa ia ˈna, mea na reira hoi to ˈna hiˈoraa i ta ˈna ohipa i rave. Ua haere mai to ˈna mama e hiˈo ia ˈna i te matahiti hopea o to ˈna oraraa, no te ani ma te au ore hoi i te tahi maa tauturu i te pae moni, i tera râ taime, noa ˈtu to ˈna moni, ua tiahi o Edgar ia ˈna. I muri iho, i to ˈna faarooraa e ahiri e aita te mau hoa maitatai i aufau no to ˈna hunaraa, e tanuhia to ˈna mama i roto i te hoê aua feia veve, ua tatarahapa roa oia i to ˈna aroha ore.

Te feia e feruri nei e faaamu i te tamarii, e tia ia ratou ia ineine no te faaruru i te tupuraa mau, oia hoi te mau fifi e te mau hopoia e tupu noa ˈtu. Eita hoi te mau tamarii e mauruuru noa i te mea ta to ratou mau metua—faaamu aore ra fanau—e rave no ratou, noa ˈtu i roto i te mau huru tupuraa maitatai roa ˈˈe. Inaha, te faahiti ra te Bibilia i te mau taata i to tatou nei tau o te riro ei “aroha ore,” e te “mauruuru ore” e te “[taiva].”—Timoteo 2, 3:1-5; MN.

I te tahi aˈe pae, e nehenehe te iritiraa i to outou fare—e to outou mafatu—no te farii i te hoê tamarii e hiaai ra i te mau metua, e riro ei ohipa maitai roa e te faufaa rahi. Ei hiˈoraa, te haamauruuru rahi nei o Cathy i to ˈna mau metua faaamu i to raua horoaraa mai i te hoê utuafare kerisetiano e i to raua haapaoraa i to ˈna mau hinaaro i te pae tino e i te pae varua.—A hiˈo i te tumu parau “Ua manuïa no matou” i te api 8.

Ia faataa anaˈe ratou i to ratou huru no nia i ta ratou mau tamaiti e mau tamahine faaamu, mea maitai ia haamanaˈo te mau metua o teie mau tamarii i te mau parau a te papai salamo: “Te tamarii ra, e ô ïa no ǒ mai i te Fatu ra; e haamaitairaa mau â ratou.”—Salamo 127:3, Today’s English Version.

[Nota i raro i te api]

a Ua tauihia vetahi mau iˈoa ia ore ia itehia e o vai râ.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono