VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/6 api 25-27
  • Nafea vau ia ore e faahinaaro faahou i te hoê taata?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea vau ia ore e faahinaaro faahou i te hoê taata?
  • A ara mai na! 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A imi i te tauturu
  • A faaore i te taairaa ma te taue e te papu
  • A faaruru i te mauiui
  • E ia here vau i te hoê taata e ere i te kerisetiano?
    A ara mai na! 1994
  • Eaha ïa ahiri e aita oia e here ra ia ˈu?
    A ara mai na! 1998
  • E tia anei ia ˈu ia faˈi i ta ˈu hara?
    A ara mai na! 1997
  • Nafea vau ia mutu te hoê taairaa herehere?
    A ara mai na! 1993
A ara mai na! 1994
g94 8/6 api 25-27

Te uiui nei te mau taurearea . . .

Nafea vau ia ore e faahinaaro faahou i te hoê taata?

“E 20 MATAHITI to ˈu e e Ite no Iehova bapetizohia vau. Tera râ, ua haamata vau i te faahinaaro i te hoê taata aita oia i roto i te parau mau e 28 matahiti to ˈna. Ua here au ia ˈna, e ua tiaturi au e te here atoa nei o ˈna ia ˈu. Aita to ˈu nau metua i ite i te reira, no te mea ua ite au e e ore raua e farii te reira. Ua huru ê e ua hitimahuta raua i to raua iteraa. Aita raua i taa e mea nafea vau i te faahinaaroraa i te hoê taata no teie nei ao.

O ta te hoê ïa taurearea vahine kerisetiano i papai e o ta tatou e pii o Moniquea. Mea peapea ia parau e, e e rave rahi taurearea tei farerei i teie huru tupuraa peapea—te faahinaaroraa i te hoê taata aita oia i roto i te parau mau, hoê taata aita e pee ra i ta ratou mau tiaturiraa e ta ratou mau ture morare. Ua faaite te numera na mua ˈtu i roto noa i teie tuhaa (A ara mai na! no te 22 no Me 1994) e ere taua huru taairaa ra i te mea au-ore-noa-hia e Iehova anaˈe, o te hoê atoa râ haamǎtaˈuraa fifi mau no to outou oaoa e no to outou maitai. Ua farerei o Ruth i teie huru tupuraa. Ua faˈi oia e: “Ua here au i te hoê taurearea aita oia i roto i te parau mau.” “Teie nei ra, ua ite au e e mai te peu e hinaaro vau i te tahi noa ˈtu taairaa e o Iehova, e tia ïa ia ˈu ia faaore i teie taairaa e teie taata.”

Te taa ra paha ia outou, mai te peu e kerisetiano outou, te mau parau a te Bibilia i roto i te Iakobo 4:4: “Aore outou i ite e, o te hinaaro i teie nei ao, o taua au ore ïa i te Atua ra? E teie nei, o tei titau e ei taua oia no teie nei ao, ua taa maite ïa oia, e e enemi ïa no te Atua.” Teie râ, mai te peu e ua here mau outou i te hoê taata aita i roto i te parau mau, e mea fifi paha ïa no te faaohipa i teie nei mau parau. Oia mau, e riro teie manaˈo e faaore i taua taairaa ra i te haafifi ia outou. E mauiui mau paha outou. E uiui paha outou e: ‘Nafea vau ia ore ia faahinaaro faahou—aore ra ia here faahou—i te hoê taata?’.

Ua parau te aposetolo Paulo i te hoê taime e: “Te oaoa nei hoi au i te ture a te Atua, i te haapaoraa i te taata i roto ra; te ite nei râ vau i te tahi ture i roto i tau tino nei, i te mârôraa mai i te ture i roto i tau aau nei, e te faariroraa ia ˈu ei tîtî na te ture ino i roto i tau tino nei. Auê hoi au o te taata ati rahi e!” (Roma 7:22-24) Mai ia Paulo ra e ite paha outou i te hoê aroraa e to outou mau manaˈo hohonu. Ua upootia mai te tahi mau taurearea kerisetiano i teie aroraa e oia atoa ua ‘ora mai ratou i te haruraa a te auahi.’ (A faaau e te Iuda 23.) Nafea? Ma te faaore i teie taairaa ino hou a ino roa ˈtu ai.

A imi i te tauturu

Ei hiˈoraa, ua faatupu o Mareko mai ta ˈna i pii te “hoê here e morohi noa” no te hoê taata aita i roto i te parau mau e 14 anaˈe hoi matahiti to ˈna i reira ra. Maoti i te imi i te tauturu, ua tamata oia i te huna noa i to ˈna mau manaˈo hohonu. Teie râ, ua rahi roa to ˈna manaˈo hohonu no taua tamahine ra. I muri iho, ua niuniu noa oia ia ˈna ma te huna. I to teie râ tamahine haamataraa i te niuniu mai ia ˈna, na te reira e faaite i to ˈna mau metua te ohipa e tupu ra.

Eiaha roa e rave hoê â hape ia tamata outou iho i te faaafaro i te fifi. Te parau ra te Maseli 28:26: “O tei tiaturi i to ˈna iho aau, e maamaa ïa; o tei haapaari maite ra i to ˈna haerea, e ora ïa i te reira.” Oia mau, e ite paha outou ia outou i roto i te omuaraa o teie irava mai te peu e hape ta outou huru feruriraa? E ia tae i te hoê taime e e na nia ê roa to tatou mau manaˈo hohonu i te feruriraa tano, e hinaaro ïa tatou i te tauturu o te hoê taata feruriraa maramarama e te papu. O to outou mau metua te mea tano aˈe no te tauturu ia outou, i te mea iho â ra e te mǎtaˈu mau ra ratou i te Atua. Oia atoa, ua ite maitai aˈe ratou i to outou huru i te tahi pae. Ua vai taurearea atoa ratou, e nehenehe te reira e tauturu ia ratou ia taa i ta outou e faaruru ra. I roto i te Maseli 23:26, te aˈo ra te papai Bibilia ra o Solomona e: “Ho mai na i to aau ia ˈu nei, e tau tamaiti, e hiˈo maite hoi to mata i to ˈu nei mau eˈa.” No te aha e ore ai outou e haamahora i to outou mafatu i mua i to mau metua ra, e faaite atu ia ratou e te hinaaro ra outou i te tauturu?

Ua na reira mau te taurearea ra o Jim. Ua peapea roa oia no to ˈna here morohi noa e te hoê tamahine i te fare haapiiraa. Ua parau oia e: “I te pae hopea, ua ani au i te tauturu i to ˈu na metua. O te reira te taviri no te upootia i nia i taua mau manaˈo ra. Ua tauturu rahi mai raua ia ˈu.” I to ˈna iteraa i te turu here mau a to ˈna na metua, ua horoa o Jim i teie aˈoraa: “Te manaˈo nei au e eiaha roa ˈtu te mau taurearea kerisetiano e mǎtaˈu i te paraparau i to ratou mau metua. A aparau e o ratou. E taa mai iho â ratou ia outou.”

I roto hoê â tupuraa, ua ite te hoê taurearea o Andrew te iˈoa i te tahi atu huru tauturu. Na roto i to ˈna apitiraa ˈtu i te hoê tairururaa haaati a te mau Ite no Iehova, te parau ra oia e: “Ua haaferuri mau te hoê oreroraa parau ia ˈu. Ua horoa te tiaau i te aˈoraa paari mau ia ape i te faatupuraa i te mau taairaa e te tane aore ra e te vahine e ere i te mau kerisetiano. Ua ite au e e tia ia ˈu ia faaafaro i to ˈu feruriraa.” Eaha ˈtura ta ˈna i rave? Na mua roa, ua paraparau oia i to ˈna metua vahine, o ˈna anaˈe te metua, e ua haapao oia i ta ˈna aˈoraa. I muri iho, ua haafatata ˈtu oia i te matahiapo o te hoê amuiraa a te mau Ite no Iehova, o tei nehenehe e tauturu ia ˈna. E nehenehe te mau matahiapo o ta ˈna amuiraa e riro “mai te faarǔrǔraa i te vero ra, e mai te pupuniraa i te mataˈi rahi ra” no te feia hepohepo ra. (Isaia 32:2) No te aha e ore ai e haafatata ˈtu i te hoê o ratou, e ia ite o ˈna i te mea e haapeapea ra ia outou?

A faaore i te taairaa ma te taue e te papu

Ua ohipa oioi atu te mau metua o Mareko i te taime iho â a ite ai raua i te taairaa huna a Mareko. Te parau ra o Mareko e: “Ua parau roa mai raua ia ˈu e tâpû taua taairaa ra.” “E huru patoi to ˈu i te omuaraa. Ua tauaparau mǎrû matou, e ua haere atura vau i roto i to ˈu piha. Teie râ, ua feruri au i nia te mau tupuraa mau, e ua ite atura vau e mea taa ê ta ˈu mau tapao i to taua tamahine ra. Eita e manuïa taua taairaa ra.” Oia, e nehenehe te manaˈonaˈoraa i nia i te mau mea mau o teie tupuraa e tauturu ia faaore i to outou mau manaˈo hohonu. A uiui na ia outou iho e: ‘Hoê â anei mau tapao, mau tiaturiraa, mau ture morare ta ˈu e ta tera taata? Ia faaipoipo mâua e turu mai anei teie taata i ta ˈu mau tutavaraa ia haamori i te Atua? E apiti anei teie taata i roto i to ˈu anaanatae no te mau ohipa i te pae varua? Oia mau, eaha te auraa e itehia i roto i teie taairaa?’—A faaau e te Korinetia 2, 6:14-18.

Oia mau, e ere i te mea ohie ia faataa ma te papu. Ua faaite o Monique, tei faahitihia i te omuaraa e: “E piti taime to ˈu tamataraa i te tâpû i teie taairaa, ma te manuïa ore râ. Aita vau i hinaaro ia tâpû-roa-hia to ˈu taairaa e o ˈna. Ua tamata vau i te poro ia ˈna, ma te tiaturi e e faarii o ˈna ia Iehova. I te hoê taime, ua haere roa mai hoi i te hoê putuputuraa i te Sabati. Teie râ, aita roa oia e anaanatae ra ia Iehova. Ua taa atura ia ˈu te eˈa papu roa ˈˈe, ia faarue roa ïa vau ia ˈna.”

E faahaamanaˈo mai te reira ia tatou i te mau parau a Iesu i roto i te Mataio 5:30. Te faataa ra o Iesu no nia i te mau mea e haafifi ra i te hoê ia tomo i roto i te Basileia o te Atua—e mau mea faufaa paha mai te rima atau. Noa ˈtu râ, ua faaara o Iesu: “E tâpû e faarue ê atu, e maitai hoi oe ia pohe te hoê melo o oe ra, i to tino atoa ia hurihia i gehena [e taipe no te haamouraa mure ore].” Ia au i teie faaueraa tumu, ia faaitoito outou i te farerei i te taata ta outou e here ra e a ‘parau atu i te parau mau.’ (Ephesia 4:25) I te hoê vahi taata—eiaha orua anaˈe aore ra i te hoê vahi moemoe—a parau atu ia ˈna e ma te papu maitai e ua faaea ta orua taairaa. Te haamanaˈo ra o Sheila, te hoê taurearea vahine e: “Ua matara vau na roto i te raveraa i te ohipa ma te papu. Aita e tamaaraa faahou e o ˈna. Aita e farereiraa faahou i te area taime o te haapiiraa. Ua faaite papu vau to ˈu tiaraa ia ˈna.” Ua parau atoa te hoê potii kerisetiano, o Pam te iˈoa e: “I te pae hopea, ua parau roa ˈtu vau ia ˈna ia vaiiho ia ˈu, e ua haavare ite au ia ˈna.”

A faaruru i te mauiui

I roto i te tupuraa peapea o taua faataaraa ra, e riro paha outou mai ta te papai Salamo o tei parau e: “Ua piˈo roa vau i raro, ua neia-hua-hia vau; te haere noa nei au ma te oto e po noa ˈtu te mahana.” (Salamo 38:6) E mea matauhia ia ite i te tahi mau taime otoraa. Te farii ra te Bibilia e “e taime to te oto.” (Koheleta 3:4) Teie râ, eiaha outou ia oto noa e a muri noa ˈtu. E iti mai te oto i te roaraa o te taime. Ua parau o Mareko e: “Oia, ua faaruru vau i te oto i te tahi taime. Ua ite to ˈu na metua i te reira e ua faarahi oia i ta ˈu mau amuimuiraa e te tahi mau taurearea kerisetiano. Ua tauturu mau te reira ia ˈu.” Ua parau o Andrew, o tei hepohepo atoa i muri iho i to ˈna faataaraa e: “Ua tauturu te mau matahiapo ia ˈu. Ua apiti rahi atu vau i roto i te ohipa pororaa e ua amuimui rahi atu vau i te tahi mau taeae kerisetiano haerea maitai to ratou.” Oia, ia rave rahi i te ohipa i te pae varua. (Korinetia 1, 15:58) E riro atoa te mau faaetaetaraa tino ei tauturu. A ape i te faaearaa o oe anaˈe. (Maseli 18:1) A tamau i to outou feruriraa i nia i te mea e oaoa ai e e itoito ai outou.—Philipi 4:8.

A haamanaˈo atoa e te oaoa ra Iehova i ta outou tiaraa itoito mau. Eiaha e taiâ i te haafatata ˈtu ia ˈna na roto i te pure no te ani i te tauturu. (Salamo 55:22; 65:2) “Ua pure au e rave rahi taime,” o ta Sheila ïa e haamanaˈo ra. Aita, e ere te mea ohie i te tâpû te hoê taairaa ino. Te faataa ra Sheila e: “Noa ˈtu e hope te reira, e manaˈo â vau i te tahi taime ia ˈna ma te ui e eaha ra ïa ta ˈna e rave ra. Tera râ, ia tapea noa oe i ta oe faaotiraa, ma te ite e te au ra Iehova ia oe.”

[Nota i raro i te api]

a Ua tauihia te mau iˈoa.

[Hohoˈa i te api 26]

A haapapu maitai i te taata na roto i te mau parau maramarama e ua hope taua taairaa ra

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono