Te uiui nei te mau taurearea . . .
E ia here vau i te hoê taata e ere i te kerisetiano?
“E fifi to ˈu,” ta te hoê ïa potii kerisetiano i parau. “Ua here au i to ˈu hoa tapiri mai i to ˈu vahi. E taata maitai hoi o ˈna, te ite i te peu, e te tâuˈa mai ia ˈu, te vai ra râ hoi te hoê fifi—aita o ˈna e here ra ia Iehova. Ua ite au e ere i te mea tano no ˈu ia here vau ia ˈna, aita râ vau i ite e nafea râ vau ia haavî i to ˈu mau manaˈo hohonu no ˈna.”
14 matahiti to Mark a farerei atoa ˈi o ˈna i teie huru tupuraa. Ua here o ˈna i te hoê potii e ere hoê â ta raua mau tiaturiraa faaroo.a “E pinepine na vau i te moemoeâ i to mâua huru ia oti mâua i te faaipoipo,” o ta ˈna ïa e parau ra. “Ua ite râ hoi au e e ere roa ˈtu i te mea tano.”
E OHIPA matauhia te parau no te hereraa i te hoê potii aore ra i te hoê taurearea i te tau taurearearaa, ia puai te mau hinaaro i te pae no te herehere. (A faaau e te Korinetia 1, 7:36.) I te mea hoi e aita e ravea papu e matara ˈtu ai ratou i teie mau huru manaˈo, e riro noa ˈtura ïa te mau taurearea i te faatupu i te here no te mau orometua au-roa-hia ˈˈe e ratou, no te feia himene aore ra hauti teata, e te mau taata mai teie te huru. No te mea hoi eita te mau taairaa e teie mau huru taata paari, i te rahiraa o te taime, e taeahia, e pinepine ïa teie mau huru here i te morohi noa e oia hoi i te haamauiui.b Eaha ˈtura ïa, mai te peu e ua faatupu outou i te mau manaˈo puai no te hoê hoa—te hoê taata e hinaaro e haafatata roa mai ia outou—e ere râ hoi to teie taata hoê â tiaturiraa faaroo e to outou?
E riro paha vetahi pae i te ore e faariro i te reira ei fifi. E te tahi tumu, e rave rahi ïa mau taurearea mea iti roa to ratou anaanatae i te haapaoraa. E oia hoi i roto i teie feia e na reira nei, te haereraa na muri i te hoê taata e ere hoê â faaroo e ta ratou, eita roa ˈtu ïa e hiˈo-ino-hia. E riro mau â hoi te mau taata feruriraa aano i te farii i te reira. Te ite nei râ e rave rahi mau taata paari i te mau fifi i roto i teie mau huru taairaa, ia faaoti iho â râ na roto i te faaipoiporaa. Te faaara ra te vahine papai buka o Andrea Eagan i te mau taurearea i te na ôraa e: “E ere i te mea faufaa ia hoê â ta orua haapaoraa mai te peu e ere roa ˈtu orua i te feia faaroo. Mai te peu râ e mea faufaa te haapaoraa no te hoê o orua, e tia ïa te mau taa-ê-raa no nia i te haapaoraa ia tâuˈahia. . . . E ere roa ˈtu outou hoê â huru no nia i te haapaoraa . . . , e tia râ ia outou ia faaau te tahi i te tahi.”
E riro paha te hoê manaˈo mai teie te huru i te tano. I te parau mau râ, te haapapu maira te reira i “te paari o teie nei ao.” (Korinetia 1, 3:19) Te faaite ra te Bibilia e te here e nehenehe e tupu mai i rotopu i te hoê kerisetiano e te hoê taata e ere i te kerisetiano, e faatupu mai ïa i te mau faahopearaa hau atu i te faufaa i te faaauraa iho te tahi e te tahi i roto i te faaipoiporaa. Ua ite te mau taurearea i roto i te mau Ite no Iehova e na te auraroraa i te Parau a te Atua e faaue ru nei i te mau kerisetiano ia faaipoipo “i ta te Fatu anaˈe ra.” (Korinetia 1, 7:39) I te mea hoi e ere te tau haamatauraa i te hoê noa tau faaanaanataeraa manaˈo o te hoê râ tau faaineineraa no te faaipoiporaa, eita roa ˈtu ïa te Atua e farii e ia here te hoê o ta ˈna mau tavini i te hoê taata aore ra vahine tei ore i pûpû ia ˈna no Iehova.
Noa ˈtu te reira, ua riro ê te feruriraa o te vetahi mau taurearea Ite i te feia e ere i te kerisetiano. Mea nafea hoi te reira i te tupuraa? E nafea ïa outou, ia farerei noa ˈtu outou i teie huru tupuraa?
Nafea ia tupu mai
Ia ite na mua na outou e, e hape iho â te mau taata atoa. “O vai hoi tei ite i ta ˈna ihora mau hara?” o ta te papai salamo ïa i ui. (Salamo 19:12) O te mau taurearea hoi teie e topa pinepine nei i roto i te hara i roto i te aorai o te herehere. No te aha? No te mea te erehia ra ratou i te ite no roto mai i te maororaa o te tau e te matahiti. (Maseli 1:4) I te pae no te aravihi i roto i te parau no te amuiraa ˈtu i te tahi atu taurearea tane aore ra vahine, aita roa ˈtu ïa te hoê kerisetiano taurearea i ite nafea râ o ˈna ia haavî i to ˈna hinaaro i te pae no te herehere—aore ra ia faahinaaro mai te hoê taurearea tane aore ra vahine ia ˈna.
O te ohipa ïa i farereihia e Sheila i to ˈna iteraa e te faahinaaro maira te hoê hoa haapiiraa ia ˈna. “E nehenehe vau e parau e mea here roa na ˈna ia ˈu,” ta Sheila ïa i parau. “I te mau hora tamaaraa avatea, e haere mai na o ˈna e tamaa na muri ia ˈu. I te mau taime faaineineraa i te mau ohipa haapiiraa i te fare haapiiraa iho, i roto i te vahi vairaa buka, e paimi mai na o ˈna ia ˈu.” Ua haamata aˈera hoi te mau manaˈo hohonu o Sheila i te rahi roa no teie nei tamaiti. Te haamanaˈo atoa ra o Mark, i faahitihia ˈtu na te parau na mua ˈtu e tei farerei atoa i teie huru tupuraa e: “E ite noa na vau i taua tamahine ra i roto i te piha faaetaetaraa tino. E rave na o ˈna i te hoê tutavaraa taa ê no te haafatata mai ia ˈu e no te paraparau mai ia ˈu. Ohie roa ˈtura hoi te auhoaraa i te tupu mai.” No te hoê taurearea 14 matahiti o Pam te iˈoa e faaea ra i pihai iho, ua tae roa o ˈna i te horoa i te hoê tapea rima ei faaiteraa i to ˈna here ia ˈna.
Parau mau, e ere te Ite anaˈe tei riro ei tumu no te tahi mau faahinaaroraa. Ua pahono te hoê tamahine i te anaanatae i faaitehia na te hoê tamaiti kerisetiano o Jim te iˈoa. Ua tia ia ˈna ia farii i te ohipa papu maitai o ta ˈna i rave, e oia hoi i te hoê mahana ua haere roa mai taua tamahine ra i te Piha o te Basileia a te mau Ite no Iehova, no te hiˈo ia ˈna!
Noa ˈtu eaha te mau huru tupuraa, ua ite outou e mea hape mau roa ia na reira outou. I te tahi râ taime, mea fifi roa ia patoi atu i te mau faahinaaroraa a te hoê taurearea tane aore ra vahine. A hiˈo na ia Andrew. I te matahiti matamua o ˈna i te fare haapiiraa tuarua, te faataa ê ra to ˈna na metua ia raua. “Ua hinaaro o ˈna i te tahi hoa no ˈna no te paraparau atu,” o ta ˈna ïa e haamanaˈo ra. E mai te huru ra ïa e ua ite maitai te hoê tamahine i ta ˈna fare haapiiraa nafea râ ia faaitoito ia ˈna. Aita i maoro roa, ua tupu aˈera te tahi manaˈo here te tahi i te tahi, i roto ia raua.
Te mau fifi
Ia ore ia haapaohia, e nehenehe teie mau huru manaˈo e tuu ia outou i roto i te hepohepo rahi. Te na ô ra te Maseli 6:27 e: “E tia anei i te taata ia oomo i te auahi i roto i tana ouma, e ore anei e ama to ˈna ahu?” A hiˈo na ei hiˈoraa, i tei farereihia e te hoê potii o Kim te iˈoa. Noa ˈtu â ïa e ua paari o ˈna ei kerisetiano, ua farii o ˈna i te here atu i te hoê taurearea i te fare haapiiraa. “O ˈna te taurearea tuiroo roa ˈˈe e te ieie maitai i te fare haapiiraa,” ta Kim ïa e haamanaˈo ra. Mea maoro to ˈna amuimui-noa-raa ˈtu ma te omoe i roto i te mau arearearaa i reira te raau taero e faaohipa-tahaa-noa-hia ˈi. “E riaria noa na hoi au, tera râ ua here au ia ˈna. E ua hapû aˈera vau.” Ua faaipoipo o Kim i to ˈna hoa, e te faahopearaa ua mau teie hoa to ˈna i roto i te fare auri e o te ohipa eiâ ma te mauhaa pupuhi te tumu. Ua tano â te faaararaa a te Bibilia e na ô ra e: “E ino te mau parau maitai i te amuiraa iino ra.”—Korinetia 1, 15:33.
E ere roa ˈtu te auraa e te mau taurearea e ere te mau Ite no Iehova, e mau taurearea taiata anaˈe ïa aore ra e faaohipa ratou i te raau taero. Tera râ, e nehenehe e parau mea iti roa te mau taurearea mai teie te huru hoê â hiˈoraa ta ratou i te mau mea, aore ra mau tapao e titau ra e te mau taurearea Ite. Te faataa ra te Korinetia 1, 2:14 e e ore te taata faaroo ore “e haapao i ta te tino ra, e farii mai i ta te [v]arua o te Atua ra; e mea maamaa ïa ia ˈna, e ore hoi oia e ite i te reira, no te mea, i imihia te reira e te varua.” Ia haamanaˈo na outou e mea nafea ta outou mau faufaa faaroo i te faatupuraa i to outou mau manaˈo hohonu—te oaoa ta outou i fanaˈo i roto i te mau haaputuputuraa kerisetiano, te oaoa rahi i te faaiteraa ˈtu outou i te poroi a te Bibilia i te hoê taata i farii maitai mai, te anaanatae i te tuatapaparaa outou i te Bibilia iho. E nehenehe anei te hoê taata e ere i te kerisetiano e taa mai—oia hoi e papu maitai mai—i teie mau huru manaˈo? Mea fifi roa.
No reira o Paulo e aˈo mai ai i te mau kerisetiano e: “Eiaha outou ia amui-au-ore-hia i te feia faaroo ore ra: eaha to te parau-tia auraa i te parau-tia ore? e eaha to te maramarama auraa i te pouri? E eaha to te Mesia auraa ia Beliala? e eaha to te taata faaroo ra faufaa i te taata faaroo ore?” (Korinetia 2, 6:14, 15) Ua haapii mai te potii ra o Sonya i teie haapiiraa i te omuaraa ra a here ai oia i te hoê taata e ere i te kerisetiano. Teie ta ˈna e faˈi ra: “Te faaearaa i te hoê hoa aita e apiti maira i to outou itoito e i to outou here no Iehova, o te ohipa ino roa ˈˈe e nehenehe e itehia. E topa roa te manaˈo. Ia riro te parau mau ei puai e faaitoito ia outou i roto i to outou oraraa, e tia ia outou ia faaite i te reira—ia na reira noa outou e tia ˈi! Mai te huru ra ïa e moemoe roa outou ia ore outou e nehenehe e faaite i te reira i to outou hoa no te mea te faaea ra outou i pihai iho i te hoê taata e ere i te kerisetiano.”
I roto i teie huru taairaa, eita te haapaoraa e riro ei tumu o te tahoê, e riro râ ei tumu matamua no te tatamaˈiraa. E ohie roa hoi outou i te faaiti mai i te auraa o ta outou mau faufaa i te pae varua no te faatupu i te hau. Tera râ, ia na reira outou, e riro to outou maitai i te pae varua i te ino roa. Te faatia ra te hoê vahine apî roa e: “Ua hoa roa vau i te hoê tamaiti e ere i te Ite. Tera râ, a rahi noa ˈtu ai te auhoaraa, ua ite aˈera vau e ua here roa vau ia ˈna. Ua iti roa maira te faufaa o to ˈu mau auraa e o Iehova; ua riro aˈera to ˈu mau taairaa e taua tamaiti ra ei ohipa faufaa roa ˈˈe no ˈu. Aita vau i hinaaro faahou e haere i te mau putuputuraa, e amuimui atu i roto i to ˈu mau taeae kerisetiano, aore ra e haere i roto i te ohipa pororaa. Aita ˈtu mea ta ˈu e hinaaro e rave, maoti râ te faaearaa i pihai iho ia ˈna. Ua toaruaru mai au i to ˈu tiaraa Ite i roto i na matahiti e piti i muri aˈe. E no te puohuraa i te reira, aitâ to ˈu ‘hoa’ i pahono aˈenei i to ˈu here ia ˈna. Ua tamau noa hoi au i te manaˈo e e faaite mai o ˈna i te hoê mahana, aita râ hoi i tupu aˈenei.”
Oia mau, te apitiraa ˈtu i te hoê taata e ere hoê â faufaa faaroo e morare ta ˈna e ta outou, papu maitai te reira i te faatupu mai i te oto e te mauiui. Te haaraa ma te paari o te faaatea-ê-raa mai ïa outou i taua huru zugo taa ê mau ra. Tera râ, nafea hoi outou e nehenehe ai e na reira ia manaˈonaˈo puai outou i te hoê taata? O te tumu parau ïa e tuatapapahia i roto i ta tatou tumu parau i mua nei i roto i teie nei tuhaa.
[Nota i raro i te api]
a Ua tauihia vetahi mau iˈoa.
b A hiˈo i te pene 28 o te buka Te uiui nei te mau taurearea—Mau pahonoraa ohie (farani), i neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Hohoˈa i te api 13]
E farii anei te hoê taata e ere i te kerisetiano i to outou anaanatae no te mau ohipa pae varua?