Te uiui nei te mau taurearea . . .
Te hauˈaraa i te tapau—E faaino mau anei te reira ia ˈu?
“E MEA rahi—e au e te mataitai ra oe i te mau hohoˈa faaooo.” O ta Sveta ïa e parau ra, te hoê tamahine e 13 matahiti no Moscou, Rusia.a Aita o Sveta e maere rahi nei no nia i te hohoˈa apî roa aore ra te video hopea. Te faataa nei râ oia i te huru ta te hoê raau taero matauhia e tau tausani taurearea na te ao nei e faatupu ra i nia ia ˈna—te hauˈaraa i te tapau.
O te tapau te hoê o te mau taoˈa e rave rahi ta te tahi mau taurearea e hauˈa ra. Ei hiˈoraa, i te fenua Beretane, ia au i te vea ra Young People Now e, “te faaohipa-rahi-hia nei . . . te [mau raau faanoanoa, te mori, e] 20 e 30 raau ěê atu tei matauhia no te tamâ i te fare.” Tei roto atoa “te mau raau faahî no te tamǎrû i te mauiui, te mau tapau no te tapiri i te huira.” Oia mau, te hauˈa atoa nei te mau taurearea i te mǎhu i roto i te tura tupohe auahi! No reira, e mea tano roa ia pii i teie peu ino e te tuiroo hoi te “faaohiparaa i te mau taoˈa faatahe taero” aore ra te “faaohiparaa i te taoˈa o te riro mai ei mǎhu”, mai ta te tahi mau taata aravihi e rave ra.
Noa ˈtu te rave nei ratou i te tapau aore ra te vaniti, e ite te feia hauˈa hoê â mau faahopearaa. Ia au i te hoê pu, “te hinaaro nei ratou e ‘faataero’ aore ra e ‘faaaniania’ ratou mai te taero ia inu i te ava.” E ere te mau taoˈa faatahe i te mea moni e e noaa ohie noa te mau raau taero puai mai te cocaine. No reira, ua faataa te vea beretane ra New Scientist e: “O te mau taoˈa faatahe te raau taero a te taata veve, te taurearea e te taata aita ta ˈna e faufaa: te mau tamarii e ora ra i nia i te purumu i Guatemala e te mau taata e ora ra i te pae apatoerau i Marite, e te mau taurearea atoa i roto i te mau hotela e te mau fare taotoraa i Beretane.” Te manaˈo nei te tahi mau mana faatere e 1 i nia e 10 taurearea tamahine e tamaroa tei hauˈa i te mau taoˈa faatahe. E mea atâta mau â te mau faahopearaa.
Te faataa ra te vea ra Drug Misuse e “e haere te mau mǎhu o te taoˈa faatahe tei hauˈahia na roto i te mau mahaha e e tae oioi atu oia i te roro ra.” E ohipa te mau taoˈa faatahe i nia i te pu o te faanahoraa o te uaua uira, e mai te ava ra, e faaaniania rii oia maa taime poto. I nia i te tahi mau taata tei faaohipa i te reira, e tupu te mau moemoeâraa e rave rau—e ere te taatoaraa i te mea maitatai mai tei faataahia e Sveta tei faahitihia i te omuaraa. “Ua ite au e rave rahi mau iore,” o ta te hoê taurearea ra o Davida i parau, tei hauˈa i te tapau i te 14raa o to ˈna matahiti. “E tau tausani ratou—te mau iore nainai na roto mai i te mea rahi roa ˈˈe. Ua manaˈo vau e te amu ra ratou i to ˈu hoa.” Te faahaamanaˈo ra te hoê taurearea no Tapone, o Kazuhiko, tei haamata i te hauˈa i te taoˈa faatahe i te 17raa o to ˈna matahiti e: “Ua ite au te afâraa te fenua e te amuraa mai te animala ia ˈu.”
No te aha râ te tahi mau taurearea e turaihia ˈi e hauˈa i te taoˈa faatahe? Te parau nei o Lee, tei haamata i te hauˈa i te tapau mai te 13raa o to ˈna matahiti, e: “Te tumu mau e rave ai te mau taata i te reira no te ape ïa i te fifiraa o te oraraa mau.” E, no te tahi mau taurearea, te faataeroraa na roto i te mau taoˈa faatahe o te hoê ïa ravea no te haamoe i te mau fifi. Te hinaaro uˈana nei vetahi i te haapeepee ia ratou; te manaˈo ra ratou e mai te hoê hohoˈa riaria ra te moemoeâ ino. Te faaite nei te Tuhaa haapao i te oraora-maitai-raa no Irelane e: “Te tahi atu mau tumu oia hoi te hinaaroraa e ite i te reira, te ravea o te faahemaraa a te mau hoa, te mau tutavaraa no te titau i te mau tiaraa, no te tapoˈi i te manaˈo haafaufaa ore ia ratou iho e te mau manaˈo hohonu tura ore.”
Te pohe taue
Noa ˈtu teie mau aniraa i te tauturu, e ohipa pohe te hauˈaraa i te taoˈa faatahe! Ua haapohe oia e 149 taata i te fenua Beretane i te matahiti 1990, e i te tahi mau taime te pohe nei vetahi tau minuti noa i muri aˈe. Te piihia ra te reira te “pohe taue o te hauˈaraa.” Ei hiˈoraa, ua matau o Rachel i te ninii i te blanco i nia i te rimarima o to ˈna ahu e e hauˈa noa oia i te fare haapiiraa. I te hoê mahana, ua hauˈa oia i te reira a tere noa ˈi oia na nia i te pereoo mataeinaa. Ua pou e ua topa oia. Ua tia mai râ o ˈna i te tahi noa taime e ua marua faahou—ua pohe! E 15 matahiti to Rachel.
Te tupuraa riaria roa oia hoi e haapohe te mau taoˈa faatahe ia outou i te taime outou e faaohipa ˈi ia ratou! Te faaite ra te Re-Solv, te hoê taatiraa no Beretane tei haamauhia no te aro i te faaohiparaa i te mau taoˈa faatahe, e “na 18% o te taatoaraa o tei pohe i te taoˈa faatahe i rotopu i te mau matahiti 1971 e 1989, e mau taata anaˈe e a tahi ra ratou e ‘hauˈa ˈi.’” E iva noa matahiti to te taata apî roa ˈˈe tei pohe. Mai te inuraa i te ava, e nehenehe e parau-atoa-hia no nia i te faaohiparaa o te taoˈa faatahe e “ia tae hoi i te hopea ra e au to ˈna hohoni i to te ophi, tere atura hoi ta ˈna taero mai to te zepho ra.”—Maseli 23:32.
E pohe atoa te feia hauˈa i roto i te mau ati purumu o tei tupu e te aniania noa ra ratou i te mau taoˈa faatahe. Ua marua mai vetahi na nia i te mau fare teitei aore ra ua paremo hoi. Aita vetahi i ite faahou i te haapaoraa e ua huru ê roa ratou i to ratou iho pihae. Ua pohe atoa vetahi i to ratou hauˈaraa ma te tapoˈi i to ratou upoo i te hoê puohu; ua taero roa ratou no te tatara i te puohu, e ua mure to ratou aho. Ua paapaa râ vetahi i te uraraa te mau taoˈa faatahe.
Te haaviiviiraa i te tino e te tahi atu mau atâtaraa
Noa ˈtu e aita vetahi i ite i teie mau faahopearaa riaria, te papai nei râ te hoê taata aravihi e: “Ua ite te taata faaohipa tamau e te ‘haaviivii’ ra oia i te faanahoraa o to ˈna tino e te mauiui nei to ˈna ouma, te ere ra o ˈna i te huru aifaito, te mauiui ra to ˈna upoo, e te moehia ra ia ˈna te tahi mau mea e te tahi atu â mau tapao o te maˈi e rave rau e mea varavara roa o ˈna i te farii i te reira.” Te faahaamanaˈo ra o Lee (tei faahitihia i nia nei) e: “I to ˈu fivaraahia, aita vau i ite aˈenei i te mauiui mai teie te huru i roto i to ˈu oraraa.” Te parau ra te taatiraa Re-Solv e faaino atoa te hauˈaraa i te mau taoˈa faatahe i te mau aau e te upaa, e nehenehe e faaiti atoa oia i te mau aravihi i te pae no te feruriraa, e hepohepo roa oia.
Te vai atoa ra te mau atâtaraa i te pae morare. Ua riro mai vetahi feia hauˈa ei feia eiâ no te tamau noa i ta ratou peu. Aore ra a hiˈo na i te mea tei faaitehia i roto i te vea tapone ra Daily Yomiuri e: “Ua [parau] te hoê o na tootoru taurearea tei taparahi pohe roa i te hoê taurearea tamahine e aita roa ˈtu oia i ite i te manaˈo inoino i te haapoheraahia te tamahine ra no te mea ua taero roa oia i te [mau taoˈa faatahe] i taua taime ra.”
I te pae hopea, e nehenehe te mau manaˈo horuhoru e riro mai ei tavini no te mau taoˈa faatahe—te raau taero. Te faaite ra te vea Glasgow Herald no Scotland e “tau 10% o te feia tei faaohipa i te mau taoˈa faatahe tei riro mai ei feia hauˈa tamau.” E nehenehe te reira e faataupupu i te tupuraa i te pae o te manaˈo horuhoru e te pae varua. A hiˈo na i te mau parau a te Bibilia i roto i te Korinetia 1, 14:20 e: “Eiaha outou ei tamarii i te ite; . . . i te ite râ, ei taata paari ïa outou.” Nafea e nehenehe ai e tupu i te rahi i te rahiraa i roto i teie tuhaa? Te faataa ra te Bibilia i roto i te Hebera 5:14 e: “Te maa etaeta ra, na te taata paari ïa, na te feia no te mataro i ite ai to ratou aau i te maitai e te ino.” Eita te taata e rave ra i te raau taero e nehenehe e faaohipa i to ˈna ite. Maoti râ i te faaruru i te mau fifi, te tamata nei oia i te ape ia ratou ma te faataero i te mau raau. Ua parau te vea ra Young People Now e “ua topa [te feia hauˈa tamau] i roto i te herepata o te taurearearaa—eita e nehenehe e riro mai ei mau taata paari.”
Eiaha roa ˈtu e tamata!
Ua matau paha outou i te tahi mau hoa tei tamata i te hauˈa i te taoˈa faatahe, e mai te reira iho â ia hinaaro anaˈe ia ite i te reira. Te parau nei râ te Bibilia e: “E tamâ hua tatou ia tatou iho i te mau viivii atoa o te tino e te varua, ma te faatupu hua i te maitai i te mǎtaˈuraa ˈtu i te Atua.” (Korinetia 2, 7:1) No te aha e tamata i te hoê mea o te faaino i to outou tino aore ra eita ta outou e nehenehe faahou e faatere i to outou feruriraa, noa ˈtu maa taime poto noa? No tatou te aˈoraa a te Parau a te Atua e e “haapao maitai.” (Tesalonia 1, 5:6) Te auraa mau o teie parau oia hoi “ia vai ara noa.” Maoti râ i te haaviivii i to ˈna iho mau aravihi faufaa i te pae no te feruriraa, e aupuru râ te hoê kerisetiano paari i te reira.—Maseli 2:11; 5:2.
Te parau ra o Kazuhiko e: “Te tatarahapa nei au i to ˈu haamatauraa i te reira.” Te farii nei o Lee i teie manaˈo ma te parau e: “E mea maamaa roa. O te hoê ohipa atâta roa oia ia rave.” A ape e rave rahi mauiui e te peapea, e eiaha roa ˈtu e tamata i te hauˈa i te taoˈa faatahe. A rave mai ta te Bibilia e parau ra e: “E ite te taata haapao i te ino, e ua ape ihora; te haere noa ra râ te ite ore e pohe atura.”—Maseli 22:3.
E ere râ i te mea ohie ia faaohipa i teie aˈoraa. Te parauhia ra e o te “faahemaraa a te mau hoa” te hoê o te mau tumu rahi roa ˈˈe matauhia tei turai i te mau taurearea ia rave i te taoˈa faatahe. “Ua turai to ˈu tuane ia ˈu ia hauˈa i te tapau,” o ta te taurearea ra o Davida e parau ra. “Ua faahepo to ˈu mau hoa ia ˈu ia rave i te reira,” o ta Kazuhiko ïa e parau faahou nei. E, mai ta te Korinetia 1, 15:33 e parau ra, “e ino te parau maitai i te amuiraa iino ra.” No te aha e vaiiho ai i te mau hoa ia faaino i to outou oraraa? Te aˈo nei te Atua ra o Iehova, to tatou Metua i nia i te raˈi e: “E tau tamaiti, ia taparuhia mai oe e te feia rave hara ra, eiaha oe e faatia ˈtu i ta ratou.”—Maseli 1:10.
Ma te paari, a faaite atu i to outou mau metua mai te peu e te faahepo nei vetahi ia outou ia rave i te mau raau taero. E nehenehe ratou e tauturu ia outou ia haapaari i ta outou faaotiraa e patoi atu. I te tahi aˈe pae, e turaihia paha outou ia tamata i te hauˈa i te taoˈa faatahe no te mea te faateimaha aore ra te haapeapea nei te mau fifi ia outou. Te ravea maitai roa ˈˈe no te hepohepo rahi o te aparauraa ïa i to outou mau fifi e to outou mau metua aore ra te tahi atu mau taata paari, e te feruriraa maitai to ˈna. Te hinaaro nei outou i te aratairaa, eiaha râ i te raau taero 2no te ape. E nehenehe atoa outou e pure no te ani i te tauturu no te haamatara i te fifi. Te parau ra te taata papai salamo e: “E tiaturi [i te Atua] eiaha e faaea . . . E ninii hua i to outou [mafatu] i mua ia ˈna.”—Salamo 62:8.
E haapeepee paha te hauˈaraa i te taoˈa faatahe, eita râ te reira e faatitiaifaro i to outou mau fifi. E faaino mau â oia i to outou oraraa. A feruri maitai. Eiaha roa ˈtu e tamata i te reira.
[Nota i raro i te api]
a Ua tauihia te tahi mau iˈoa.
[Hohoˈa i te api 23]
Eiaha e vaiiho i te mau hoa ia huti ia outou i roto i te hoê ohipa pohe