VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/7 api 10-12
  • Eaha ïa ahiri e aita oia e here ra ia ˈu?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha ïa ahiri e aita oia e here ra ia ˈu?
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mauiui o te pohe i te here
  • Te hiˈopoa-maite-raa i to oe mau manaˈo hohonu
  • Te faarururaa ˈtu i te mea mau
  • Te na nia-iho-raa ˈtu i te mauiui
  • Nafea vau e nehenehe ai e haamoe i te hoê here morohi noa?
    A ara mai na! 1987
  • Nafea vau ia mutu te hoê taairaa herehere?
    A ara mai na! 1993
  • No te aha te rahiraa e faaipoipo ai eiaha râ vau?
    A ara mai na! 1995
  • E nafea vau ia here-rahi-aˈe-hia te tahi ia ˈu nei?
    A ara mai na! 1997
Ite hau atu â
A ara mai na! 1998
g98 8/7 api 10-12

Te uiui nei te mau taurearea . . .

Eaha ïa ahiri e aita oia e here ra ia ˈu?

“E haapeapea vau ma te horuhoru. Ua here au ia ˈna. Aita râ vau i ite i to ˈna mau manaˈo hohonu no nia ia ˈu. Eaha ïa ta ˈu e rave? E faaite atu vau ia ˈna i to ˈu huru? Eita, eita vau e nehenehe! Eaha ïa ta vetahi ê e parau no nia ia ˈu?”—Huda.a

UA HERE o Huda, te hoê potii no Lebanona, i te hoê tane o tei ore i here ia ˈna. E ere te reira i te hoê fifi varavara. Hoê â tupuraa to te tahi atu potii o Zeina te iˈoa. Te haamanaˈo ra oia e: “E ite noa vau ia ˈna i te mau mahana atoa no te mea e taata tapiri oia. E taata haviti e te nehenehe oia. No reira vau i here ai ia ˈna.”

Parau mau, e ere i te mea tano ore ia faahinaaro i te tahi atu—ma te haapapu e e taata teie o ta te hoê Kerisetiano e nehenehe e faaipoipo. (Maseli 5:15; Korinetia 1, 7:39) E ere atoa i te mea ino ia hinaaro te hoê potii e faaipoipo e e haamau i te hoê utuafare. Eaha ïa ia here anaˈe oe i te hoê taata maitai o te ore hoi i ite e te here ra oe ia ˈna—aore ra aita oia e here ra ia oe?

Te mauiui o te pohe i te here

Mai ia Huda, e au ra e ua arepurepu roa to oe mau manaˈo hohonu. E nehenehe te faaiteraa i te oaoa rahi e mono-oioi-hia e te toparaa te itoito. “I te tahi mau taime, e au vau i te tamahine oaoa roa ˈˈe o te ao nei e i te tahi atu mau taime i te tamahine oto roa ˈˈe,” e parau ra o Zeina. Ia ore anaˈe e herehia mai e nehenehe te reira e riro ei tumu ahoahoraa, taoto-ore-raa i te po, e tae roa ˈtu i te hepohepo rahi.

Te na ô ra te Bibilia i roto i te Maseli 13:12 (MN): “Ia faaroaroa-anaˈe-hia te mea e tiaihia ra e roohia te mafatu i te maˈi.” Ia ore anaˈe te mea e tiaihia ra e tupu noa ˈtu, e nehenehe te reira e haapepe rahi! E nehenehe oe e manaˈonaˈo noa i teie taata, ma te onoono i te faaroo i te parau apî no nia ia ˈna. E nehenehe oe e feruri maite i te mau ravea ia haapao mai o ˈna ia oe aore ra i te mau otoheraa faufaa ore no te faaea i pihai iho ia ˈna. E tei pihai iho anaˈe oe ia ˈna e fifihia oe i te haerea e au.

Eita oe e taa faahou e nafea ra, ia haapao mai te taata herehia ia oe e i te tahi atu mau taime ia ohipa oia mai te huru ra e aita roa ˈtu o ˈna e anaanatae ra ia oe. E mai te peu e te ite ra oe ia ˈna i te hiˈo-noa-raa i te tahi atu aore ra i te hamani-maitai-raa e te faaiteraa i te peu maitai ia vetahi ê, e nehenehe te reira e faatupu mai i roto ia oe i te pohehae. Te na ô ra te Bibilia e: “Hamani ino to te tairoiro, e te riri ra mai te ûa hahau ïa, o vai râ te taata e mau i te hae?”—Maseli 27:4.

Ua farii o Huda e: “Ua roohia vau i te pohehae rahi aita e faaauraa e ahiri aita vau i faaafaro i to ˈu huru, e inohia paha to ˈu upoo.” E nehenehe atoa e tupu te poihu ia ˈna iho. Ua parau o Huda e: “Ua pari au ia ˈu iho i te hereraa ˈtu i te hoê taata o tei ore i here mai ia ˈu e i te haamauiuiraa ia ˈu iho.”

I te mau fenua Tooa o te râ, e nehenehe te hoê potii e haafatata ˈtu ma te ohie i te hoê taurearea no te faaite atu i to ˈna huru, e ere râ te mau potii atoa mai te reira te huru. I roto i vetahi mau peu a te nunaa, te manaˈohia ra e e ere i te mea tano aore ra i te mea tia e na te hoê potii e haamata. Eaha ïa o ta oe e nehenehe e rave ahiri e ua here oe i te hoê taata o te ore e here ra ia oe?

Te hiˈopoa-maite-raa i to oe mau manaˈo hohonu

Na mua ˈˈe, a tamata i te hiˈopoa i to oe mau manaˈo hohonu ma te hau e te manaˈo aifaito. Te faaara ra te Bibilia e: “O tei tiaturi i to ˈna iho [“mafatu,” MN], e maamaa ïa.” (Maseli 28:26) No te aha? No te mea e pinepine roa te manaˈo o to tatou mafatu i te haavare mai ia tatou. (Ieremia 17:9) E o ta tatou hoi i manaˈo e e here, e pinepine ïa e mea ê roa. “Ua hinaaro vau e ia haapaohia vau e ia herehia vau,” o ta Huda i farii. “Ua hinaaro vau i te hoê taata o te here mai ia ˈu e o te haapeapea no ˈu. Mai to ˈu nainairaa aita roa vau i herehia. Ua haafifi mau te reira ia ˈu.” Mai te peu e no roto mai oe i te hoê utuafare rave ino aore ra o te erehia i te here, e nehenehe atoa oe e hiaai rahi i te here e te faatura. O te hereraa ˈtu i te hoê taata noa ra anei te ravea?

Ma te peapea hoi, e pinepine te feia o te ore e oaoa ra i te riro mai ei hoa faaipoipo haumani. E faaipoipo ratou ma te manaˈo e e noaa mai ia ratou te mea o ta ratou i titau ma te hepohepo. E noaa râ hoi te oaoaraa mau i te horoaraa ˈtu, eiaha râ i te raveraa mai. (Ohipa 20:35) E ua ineine hau atu te hoê vahine no te haapao i ta ˈna faaipoiporaa ia mauruuru anaˈe o ˈna ia ˈna iho e ‘ia haapao oia, eiaha i ta ˈna anaˈe ihora, ia haapao atoa râ i ta vetahi ê ra maitai.’—Philipi 2:4.

Ia hinaaro rû anaˈe oe e faaipoipo, e ohie noa oe i te pahono atu ia tâuˈahia mai oe e te hoê tane. I te tahi mau taime na te mau hoa e te fetii e atuatu i te hinaaro o te hoê potii ia herehia o ˈna. I roto i vetahi mau totaiete e atutu rahi te parau no te faaipoiporaa no te hoê tamahine ia naea-anaˈe-hia to ˈna matahiti faaipoiporaa. Te na ô ra te buka ra Te mau vahine i te pae Hitia o te râ no Ropu (Beretane) e: “Ia haafatata anaˈe te hoê vahine i te toru ahuru matahiti e te faaea hoê noa ra oia, e riro mai oia ei haapeapearaa rahi no to ˈna utuafare.” No te mea ua taaihia te tura o te utuafare i nia i te reira, e imi paha te metua tane i te ravea e ia faaipoipo ta ˈna mau tamahine i te apîraa ra.

Noa ˈtu te reira, ua hau atu te mau faaueraa tumu a te Bibilia i te maitai i te mau peu a te nunaa. E te faaitoito ra te Bibilia e ia tiai te feia apî e ia “mairi noa ˈtu te uaaraa o te apîraa” hou a faaipoipo ai. (Korinetia 1, 7:36, MN) No reira, ia manaˈo noa ˈtu oe e te turai ra to oe mau hoa aore ra mau metua e ia faaipoipo oe, e nafea ïa oe? Te parau ra te Bibilia ra e, ua aˈo etaeta te potii Sulami i to ˈna mau hoa e “eiaha e faaara i [te] here nei, e ia hinaaro noa oia ihora.” (Sire a Solomona 2:7) Peneiaˈe e nehenehe te parau-etaeta-raa ˈtu mai teie te huru e faatupu mai i te mau hotu, mai te peu iho â râ e mau metua o te mǎtaˈu ra i te Atua.

Te faarururaa ˈtu i te mea mau

E tia â ia oe ia faaruru atu i te mea mau no nia i te taata o ta oe e manaˈo ra e te here ra oe ia ˈna. E ere i te mea ohie ia na reira e e mauiui paha oe. Te aˈo nei râ te mau Papai e: “E hoo i te parau mau, e eiaha roa e hoo-faahou-hia ˈtu.” (Maseli 23:23) A ui ia oe iho e, ‘Te vai ra anei te mau tumu papu no te hereraa ˈtu ia ˈna? Eaha te mau mea o ta ˈu i ite no nia i teie taata? Eaha ta ˈu i ite mau no nia i to ˈna mau manaˈo, mau manaˈo putapû, mau huru feruriraa, mau peu, mau faufaa morare e mau tiaturiraa, mau ravea aravihi, mau ite paari e to ˈna huru oraraa?’

Te tahi atu mea o te tia ia ferurihia, te anaanatae mau ra anei teie taata ia oe aore ra aita. E pinepine ua faaau-hape-hia te hamani maitai noa aore ra te faahoaraa. “Te faaite noa ra o ˈna i te hoê huru maitai,” o ta Huda i parau, “ua faariro râ vau i ta ˈna mau parau e ta ˈna mau ohipa ei faahinaaroraa ia ˈu no te mea o te reira o ta ˈu e hinaaro ra. I muri iho, ua taa ia ˈu e aita o ˈna e anaanatae ra ia ˈu, ua manaˈo vau e ua faainohia vau. Ua manaˈo vau e eita e tano e ia anaanatae mai o ˈna ia ˈu e te vai ra te tahi mea hape i roto ia ˈu.”

Peneiaˈe tera atoa to oe huru ei faahopearaa no te hoê â tupuraa. Ia ite râ oe, e no te mea e e ere oe i te mea nehenehe i te mata o taua taata ra, e ere ïa te auraa e e ere atoa oe i te mea nehenehe i te mata o te tahi atu taata. E ere hoi o ˈna anaˈe iho te taurearea i te ao nei!

Te na nia-iho-raa ˈtu i te mauiui

E nehenehe hoi e titauhia te taime ia moe ê te mauiui. Na te aha e tauturu? Te hoê ravea o te faaiteraa ˈtu e te tiaturiraa ˈtu i te hoê “hoa mau”—te hoê kerisetiano paari o te faaroo i ta oe parau. (Maseli 17:17, MN) Peneiaˈe te vai ra i roto i te amuiraa te hoê vahine paari o ta oe e nehenehe e paraparau atu. E nehenehe atoa te mau metua kerisetiano e rave i te hoê tuhaa faufaa i te tautururaa e te tururaa ˈtu. Te haamanaˈo ra o Zeina: “Ua ite te hoê vahine kerisetiano o ta matou amuiraa i to ˈu ahoaho e e paari navai to ˈna no te tauturu ia ˈu. Eita vau e haama ia ˈna e e ua faaite vau i te mau mea atoa ia ˈna. Ua faaitoito o ˈna ia ˈu ia paraparau atu vau i to ˈu mau metua. E ua paraparau atu vau ia raua, e ua taa raua to ˈu huru e ua tauturu mai ia ˈu.”

A haamanaˈo atoa i te puai o te pure. (Salamo 55:22) Te na ô ra o Huda e: “Ua tauturu ta ˈu mau pure ia Iehova ia moe ê to ˈu mauiui. Ua taio atoa vau i te mau tumu parau faufaa i roto i te mau vea ra Te Pare Tiairaa e A ara mai na!” Hau atu, e mea faufaa eiaha ia faaea oe anaˈe iho. (Maseli 18:1) A amuimui atu i te tahi atu mau taata. “Te tahi atu mea o tei tauturu ia ˈu,” e haamanaˈo ra o Zeina, “e rave noa vau i te ohipa e ua riro vau ei pionie [taata poro ma te taime taatoa]. Ua amuimui rahi atoa ˈtu vau i te tahi atu mau vahine o te amuiraa. Na te reira i tauturu ia ˈu ia haere i mua i te pae varua.”

Te faahiti ra te Bibilia e “e taime to te [here],” e peneiaˈe i te tau au e farerei oe i te taata o te here atoa mai ia oe. (Koheleta 3:8) Ua poiete te Atua ra o Iehova i te mau taata e te hinaaro i te fanaˈo i te oaoaraa o te here i roto i te faaipoiporaa, e nehenehe atoa oe rave mai i teie haamaitairaa no ǒ mai i to tatou Hamani Rahi. I taua area taime ra no te aha oe e ore ai e haafaufaa roa i to oe mau matahiti i te faaea-hoê-noa-raa, ‘eiaha e tapitapi,’ mai ta te aposetolo Paulo i parau? (Korinetia 1, 7:32-34) Noa ˈtu eaha te ohipa e tupu mai, e nehenehe oe e papu i te tupuraa o te parau fafau a te Bibilia e: “Te heheu nei oe [Iehova] i to rima, e te haamâha nei i te hiaai o te mau mea ora atoa nei.”—Salamo 145:16.

[Nota i raro i te api]

a Ua tauihia te mau iˈoa no te paruru i te feia no ratou te parau.

[Hohoˈa i te api 11]

I te tahi mau taime, e faaau-hape-hia te hamani maitai noa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono