VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/3 api 26-29
  • “Te oire niu mau ra”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Te oire niu mau ra”
  • A ara mai na! 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua tapaohia no to ˈna nau huru patoitoi
  • Te toruraa o te Roma?
  • Te oire pu o te tiaturiraa?
  • I nia roa i te mau mouˈa
  • Te oire niu mau ra
  • O Moscou—Te hoê oire o tei ora mai
    A ara mai na! 1998
  • “Na roto i te mau oire”
    A ara mai na! 1994
  • “Ua îî hoi te oire i te mârô”
    A ara mai na! 1994
  • Mau parau apî teotaratia
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1994
Ite hau atu â
A ara mai na! 1994
g94 8/3 api 26-29

“Te oire niu mau ra”

E NIU anaˈe to te mau oire atoa, no reira mai te peu e faataahia te parau no te hoê oire mai te hoê oire e niu mau to ˈna, e vai tamau mai ïa oia. Mea fifi roa hoi ia parauhia mai te reira te huru no te mau oire pu mai ia Babulonia, Petra, Ashur, e o Teotihuacán. I te hoê tau, ua faaroohia te maniania taata, e i teie mahana ua pohe taua mau oire ra e aita e maniania faahou. Mai te reira atoa te huru o te mau nunaa ta ratou e tia ra.

Ua papu maitai i te mau oire pu o te mau fenua o teie tau i to ratou mau niu. Eita noa ratou e riro ei mau oire rarahi i roto i to ratou mau fenua tataitahi, ia riro râ te hoê oire ei pu no te fenua, e faatupu ïa oia i te tiamâraa papu maitai ia au i to ˈna iho rahi. E tuatapapa anaˈe na e maha hiˈoraa.

Ua tapaohia no to ˈna nau huru patoitoi

I te matahiti 1790, ua faaoti te Apooraa a te Hau Amui no Marite e eiaha roa ˈtu te parahiraa tamau o te nunaa o te hoê faatereraa ia vai i nia i te mau hiti o te tahi atu hau. Ua faatupuhia ˈtura hoi te hoê tuhaa fenua parauhia te Mataeinaa no Columbia e haapaohia no taua tapao e titauhia ra. I nia i te hiti miti i te hitia o te râ o te mau Hau Amui no Marite i te Mataeinaa no Columbia, eita te oire no Washington e hapehia e te hau no Washington, e vai ra i te mau pae Patitifa ma i te tahi tau tausani kilometera i te pae apatoerau-tooa o te râ o te oire pu o te fenua.

Ua faaotihia te hohoˈa matamua i te matahiti 1791 ra na te taata farani ra o Pierre L’Enfant, tei titauhia no te faatupu i te hoê faanahoraa no nia i te mau aua faafaaearaa na te huiraatira e te mau mahora rarahi o te riro ei mau vahi faanehenehe e matara maitai ai te Capitole e te tahi atu mau fare teitei o te fenua. Na te tahuˈa fare Irelane o James Hoban iho i hamani i te hohoˈa fare o te peretiteni. I te mea hoi e e matara maitai to ˈna ofai peni uouo maereere e tia ra i rapaeau mai e te mau ofai araea uteute o te mau fare teitei o te tuhaa fenua i pihai atu, e pinepinehia ˈi i te manaˈo e no roto atoa oia i te haapueraa fare o te Fare Uouo, te hoê iˈoa i fariihia i te matahiti 1902 ra.

Eita e nehenehe e parau, e oire huru otahi mau o Washington. E te mau fare teitei o te oire pu, e hau atu i te 300 mau ofai haamanaˈoraa e mau tii, teie e faaunauna nei tau hanere fare o te feia politita. E ia au i te hoê faaiteraa parau, e mau fare no fatata e 55 000 paruru e 10 000 papai vea!

Te parauhia ra e “te faahohoˈa ra o [Washington] i te mau mea ino roa ˈˈe e te mau mea maitai roa ˈˈe i Marite.” I roto i te mau mea ino roa ˈˈe, te vai ra ïa te mau fifi teie e ite-atoa-hia nei i roto i te mau oire marite atoa: te ohipa ore, te haaviiviiraa, te ohipa taparahi taata, te mau nohoraa veve roa, e te hepohepo rahi i te pae no te hiˈo-paetahi-raa i te huru o te iri o te taata, ei faahiti-noa-raa i te tahi. O Washington, mai ta te hoê buka e parau ra, “[e oire] ïa e piti to ˈna huru, tei tui te roo no to ˈna hairiiri e ta ˈna ohipa taparahi taata e tei tui atoa te roo no to ˈna mau huru nehenehe faahiahia mau.”

Te toruraa o te Roma?

E tae roa mai i teie nei, fatata te mau huru e itehia i Washington e i Moscou hoê â e to te “Fare Uouo”—ua horoa-atoa-hia teie iˈoa no te mau fare tei reira te pu faatere a te repubilita no Rusia i te vairaa e te tumu, no ta ˈna ïa mau pǎpaˈi i hamanihia i te maramora—e no te faanahoraa tereraa fauraˈo atoa parauhia Métro.

E ravea vitiviti e te mâmâ atoa te Métro, ma te nehenehe varavara roa e itehia i roto i te mau reni tereraa. I te avaˈe atete o te matahiti 1993 ra, te tarifa no te hoê tere, aita e hiˈoraa i te atea, e tuea noa ïa i te hoê toata. Ua hamanihia vetahi mau vahi tapearaa pereoo auahi i te maramora e e itehia i nia iho i te mau aroaro fare, te tahi mau hohoˈa peni nehenehe mau, te tahi mau tii, e te mau hohoˈa i nanaˈohia. E faaoioi atoa te mau eˈa uira i te aratai i te taata mai nia mai i te purumu e tae atu i roto i te mau pereoo auahi e faahoˈi mai.

O Moscou te hoê o te mau oire tahito roa ˈˈe no Rusia, i haamauhia i te matahiti 1147 ra, ia au i te peu tutuu. I te senekele 15, ua riro maira oia ei oire pu no te hoê hau no Rusia i faatupu-apî-hia, e tiaraa teie i erehia e ana i te matahiti 1712 ra i St. Petersbourg. E piti senekele i muri iho, i te matahiti 1918 ra, i muri aˈe i te Orureraa bolchévique, ua mau faahou o Moscou i to ˈna tiaraa oire pu no Rusia e ua riro faahou maira ei Taatiraa no te mau repubilita no Rusia.

Tei pihai noa mai te Place Rouge i te pae hitia o te râ, i te Kremlin, tei riro ehia rahiraa matahiti ei taipe no te faanahoraa o nunaa autahoê e ei pu ohiparaa na Moscou.

I te vahi hopea o te pae tooa o te râ o te Place Rouge, te vai ra te fare pure rahi o Basil Peata, patuhia i te ropuraa o te senekele 16 na Czar Ivan IV, tei matauhia i te pii Ivan te taata rahi riaria. E huru otahi roa to to ˈna hamaniraa e to to ˈna mau u. Te na ô ra te mau peu tutuu e ua pohia te mata o te taata i patu i te reira, ia ore oia e nehenehe faahou e hamani i te hoê ohipa mai te reira te huru.

Ua tahoê maitai te politita e te haapaoraa i muri mai i te mau patu o te Kremlin ehia rahiraa senekele te maoro—inaha, ua riro te mau fare pure rahi e vai ra i reira ei mau ite muhu noa, i muri aˈe iho â râ to Moscou riroraa mai ei Ekalesia orthodoxe rusia i te matahiti 1326 ra. Ua matauhia o Moscou i muri iho mai “Te toruraa o te Roma,” e “ua papu aˈera hoi i to Rusia e te vai ra ratou i te mau vahi taa ê—i roto i te haamaitairaa a te Atua oia te haapao hopea o te parau mau faaroo.” Te menema teitei râ i Place Rouge, i reira to Lénine hunaraahia, e te menema o te tahi atu mau melo o te faanahoraa o te mau nunaa autahoê tiaturi ore i te Atua e vai ra i roto i te mau patu no Kremlin, teie e faahapa nei i taua manaˈo ra.

Te oire pu o te tiaturiraa?

Te manaˈo e tuu i te oire pu i roto i te fenua Beresilia, ua faaite-ê-hia mai na ïa i te matahiti 1789 ra e ua faaôhia mai i roto i te faanahoraa o te mau haapueraa ture i te matahiti 1891 ra. Inaha, e ere i te matahiti 1956 ra te maitiraahia i te hoê vahi. E maha matahiti i muri aˈe to te faatereraa o te oire pu o te fenua Beresilia haamataraa i te tere 1 000 kilometera mai Rio de Janeiro e tapae atu ai i to ˈna nohoraa apî.

Mea faahiahia mau â te paturaahia te hoê oire taatoa i roto i te hoê noa taime poto roa. E rave rahi mau taata no te fenua Beresilia teie e hiˈo nei i te reira mai te hoê taipe, no te rahi o to ratou nunaa i te mau tau a muri aˈe. Ua faahanahana ratou ia ˈna mai te oire pu apî roa ˈˈe o te ao nei, ma te pii ia ˈna te “oire pu o te tiaturiraa.” E hamaniraa faahiahia mau to te fenua Beresilia, ua riro to ˈna tupu-maite-raa ei hiˈoraa no te faanahoraa i te hoê oire rahi aˈe.

“Te tapao ta Brasília e titau ra,” ta te The New Encyclopædia Britannica ïa e parau ra, “o te haamauraa ïa i te manaˈo i nia i te rotoraa o te fenua e te haavitivitiraa i te faanaho i taua vahi ra e te faahaereraa i ta ˈna mau hotu aita e faaohipahia ra.” I nia i te tahi faito, ua faatupuhia taua mau tapao ra. Tera râ, mai ia Washington, tei riro hoi to ˈna oire pu i te 40 taime aanoraa i te Mataeinaa no Columbia, ua tupu o Brasília. Maoti na 600 000 taata no reira oia i faatupuhia ˈi, hau atu i te 1 600 000 taata e ora nei i teie nei i reira e i roto i te mau oire e haaati ra te vai ra ta ratou mau fetia peeutari. I roto i te tahi mau tuhaa, e ere roa ˈtu te oraraa i te mea faahiahia.

I roto i te tahi mau tuhaa, ua haapapu te mau huru maitai o te oire e ua riro mau â ratou ei fifi. “Te huru o Brasília,” ta te vea ra National Geographic ïa e haapapu ra, “ua topa ïa i te hoê vahi i rotopu i te hoê aua i faaunaunahia i te mau taoˈa nanaˈohia e te hoê faanahoraa e manaˈohia e e nehenehe e itehia ˈtu i nia i te avaˈe.” Te na ô ra te Das Bild unserer Welt (Te hoê hohoˈa o to tatou nei ao) e: “E tae roa mai i teie nei, aita i nehenehe e faatupuhia i te hoê huru oraraa mai te itehia i te oire i roto ia Brasília, te oire pu apî. Ei monoraa i te reira, i roto i teie oire i faanahohia to ˈna tupuraa maoti hoi i te tupu noa mai, ua rahi aˈe te mau pǔpǔ e faaohipa na i te ohipa hiˈohiˈo e te mau peu faaroo moe, e tae noa ˈtu te mau pǔpǔ faaroo i te ruperupe, ia faaauhia i te tahi atu mau vahi—te hoê hoi teie ohipa e itehia nei i roto i te mau mau taata e fiu ra e e moemoe ra.”

No reira, papu maitai e huru paruparu atoa to te “oire o te tiaturiraa”. To ˈna huru toetoe e te hotu ore e tae noa ˈtu hoi ta ˈna mau mahora rarahi—farii-maitai-hia i roto i te mau oire rarahi—e ite-papu-maitai-hia ia faarue mai te mau taata politita e te mau rave ohipa i roto i te mau piha ohipa i te oire, i te mau hopea hebedoma e i te mau tau faafaaearaa ohipa no te haere atu i te mau vahi maitai aˈe no te ora.

I nia roa i te mau mouˈa

Te vai ra te hoê tuhaa aore ra te taatoaraa o na mouˈa e vau i roto i te mau mouˈa hoê ahuru teitei roa ˈˈe o te ao nei, i roto i te mau hiti o te fenua Népal. No reira, eita ïa e maerehia ia vai to ˈna oire pu i nia hau atu i te 1300 metera i nia ˈˈe i te faito o te miti. Ia faaauhia i te mau oire rarahi, e huiraatira au maitai te huiraatira no Kathmandu e e taiohia e 235 000 rahiraa taata i reira. No to ˈna mau taata tataitahi, hau atu i te 80 mau taata no Népal e ora ra i te tahi atu vahi.a

Te vai ra te oire pu i roto i te Peho no Kathmandu, tei riro hoi i mutaa ihora ei roto. E ere te faito o te peho, 19 kilometera i nia i te 24 kilometera, tei to ˈna faufaa. E rave rahi senekele te maoro, to ˈna riroraa ei pu tapi hooraa tauihaa faufaa mau no te mau reni rarahi e faatuati i te fenua Inidia e te fenua Tinito e te Tibet. Mea iti roa te mau vahi e nehenehe ai e faaapu i roto i te mau fenua mouˈa, no reira te mǎtaˈuhia ra e ia rahi roa ˈtu te mau oire i roto i te peho e ia erehia te nunaa i te fenua hotu maitai. Ua haapapuhia hoi taua mǎtaˈu ra. Inaha, ua tataipiti te huiraatira no Kathmandu mai te matahiti 1960 mai ra. Te parauhia ra e i te matahiti 2020, fatata e 60 i nia i te hanere o te peho o te parare roa ˈtu i roto i te mau vahi oire.

Mea maoro to Kathmandu, te oire pu matamua o te fenua Népal, i te mauraa i te tiaraa aratai i roto i te mau ohipa totiare, tapi hooraa tauihaa, e politita a te nunaa. E i roto atoa i te mau ohipa faaroo. Te parau ra Te Buka Paari o te haapaoraa (beretane) e “ua ite mai te [peho no Kathmandu] e rave rahi mau manaˈo fifi mau ia faataa e tae noa ˈtu te mau faanahoraa ohipa paari e ta ratou mau haapapuraa puai i te pae faaroo. . . . Eita e itehia i roto i te tahi vahi ê atu i te tuhaa no Himalaya, i te haapaoraa a Bouddha e te haapaoraa hindou i te hoêraa.” Te vahi te tia ia tapao mai inaha, i Lumbini i Népal, fatata e 240 kilometera i te pae tooa apatoa i Kathmandu, to Siddhārtha Gautama, tei piihia i muri aˈe Tei Haamaramaramahia aore ra Bouddha, i te fanauraahia.

Ua tupu iho â ïa te reira fatata e 2 500 matahiti i teie nei. Fatata roa mai ia tatou nei, i te mau matahiti 1960, ua haere atoa mai vetahi mau taata i Népal e i Kathmandu no te “haamaramaramaraa,” e mau melo hoi ratou no te ui hippie.

Te oire niu mau ra

E rave rahi senekele to te taata paturaa i te mau oire e na reira mai ai oia i te faatere i nia i to ˈna taata-tupu. Te haapiiraa peapea râ ta te tuatapaparaa i haapii mai teie ïa, “e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa”.—Ieremia 10:23; Koheleta 8:9.

Te itehia ra e tei roto mau â taua mau oire ra i te hepohepo rahi. Mea fifi roa hoi no ratou, e tae noa ˈtu no te mau faanahoraa politita ta ratou e tia ra, ia ora mai. Te topa huˈahuˈa nei te mau niu aueue noa a te faatereraa taata. Eiaha râ, to te mau “oire niu mau ra, o te Atua te faaau e te faatia ra.”—Hebera 11:10.

Te mairi ra te Bibilia i taua oire ra te Ierusalema i te raˈi ra. (Hebera 12:22) No reira ma te tano maitai, o Ierusalema ïa te oire pu i te fenua nei no Iseraela tahito, te nunaa iho o te Atua. E niu mau râ hoi to Ierusalema i te raˈi, oia te pu o te faanahonahoraa rahi a te Atua, no te mea o te Atua mure ore iho to ˈna Faatia. Te na ô ra te parau tohu i roto i te Salamo 46:5 e: “O te Atua tei roto ia ˈna ra, e ore ïa e aueue.”

Te haere atura te faatereraa a te taata i to ˈna hopea. I te mea hoi e “tei te Atua te hau i te mau fenua atoa nei,” te fatata ˈtura ïa te faatereraa a te taata i to ˈna hopea. Ma te faˈi i teie nei parau mau, e rave rahi milioni taata “no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa” teie e auraro nei ma te ru e te paari, i te faatereraa a te Atua.—Salamo 47:8; Apokalupo 7:9, 10.

Ia haamanaˈo na outou e, e teitei aˈe o Ierusalema i te vahi mouˈa ra no Kathmandu, inaha tei te raˈi roa oia. E te “pape ora, mai te terehe ra te ateate,” e tahe na roto i te Ierusalema apî e pape viivii ore ïa e te maitai aˈe i te Pape no Potomac i Washington aore ra i te Pape no Moscou e tahe ra na te hiti i te Kremlin. (Apokalupo 22:1, 2) Maoti hoi i te faatupu i te mau manaˈo hotu ore e te otahi roa, e ravea o Ierusalema apî o ta te Atua e faaohipa no ‘te haamâha i te hiaai o te mau mea ora atoa nei.’—Salamo 145:16.

Mea faahiahia mau â ia ite e noa ˈtu te mau fifi rarahi i roto i teie ao e horomii nei i te mau oire, e ere pauroa te mau oire aita to ratou e tiaturiraa—mauruuru “te oire niu mau ra”!—Last of the series on cities.

[Nota i raro i te api]

a O Managua, Nicaragua, e farii ïa i te hoê taata nicaragua i nia i te ono, e o Dakar, Sénégal, hoê taata no Sénégal i nia i te maha.

[Hohoˈa i te api 26]

Te Fare Uouo, Washington, D.C.

[Hohoˈa i te api 27]

Fare pure rahi o Basil Peata i te Place Rouge, i Moscou, Rusia

[Hohoˈa i te api 28]

Hiero Hindou, i Kathmandu, Népal

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono