VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g93 8/4 api 23-27
  • To ˈu mau feruriraa ei faehau tuatapapa aamu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • To ˈu mau feruriraa ei faehau tuatapapa aamu
  • A ara mai na! 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau uiraa o te tamaˈi faahitihia
  • Te mau tamaˈi e te mau opuaraa o te tamaˈi
  • I te mau motu beretane
  • Tomoraa i Europa
  • Te aroraa no te mau Ardennes
  • Te pure a Patton
  • Haruraa ia Helemani e i muri aˈe i te tamaˈi helemani
  • Te mau ohipa i te Fare vairaa tauihaa tahito faehau
  • Te haatufaaraa e te hepohepo
  • Te hoê eˈa apî o te oraraa
  • Toru o te tuhaa: 1935-1940 Te pohe atura te Totaiete o te mau Nunaa
    A ara mai na! 1987
  • Pae o te tuhaa: 1943-1945 Te hope ra te Piti o te Tamaˈi rahi na roto i te hoê diluvi auahi
    A ara mai na! 1987
  • Maha o te tuhaa: 1940-1943 Te mau nunaa i roto i te ahoaho, e tei mataˈu roa
    A ara mai na! 1987
  • Te tutavaraa no te riro ei “rave ohipa aita e haamaraa”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
Ite hau atu â
A ara mai na! 1993
g93 8/4 api 23-27

To ˈu mau feruriraa ei faehau tuatapapa aamu

O te 25 no atete 1944 te taio mahana. Te vahi: Paris, i Farani. I te mea hoi e te pou maira ta matou jeep i te roaraa o te purumu aano no Champs Élysées, e rave rahi taime ua tia ia pou matou e ia imi i te tahi vahi paruru i raro aˈe i te mau opani no te mau ofai pupuhi a te mau taata pupuhi Nazi na roto i te aroâ.

UA HAAMATA i taua mahana ra te tiamâraa o Paris i te pǔpǔ faehau a Hitler i roto i te pitiraa o te tamaˈi rahi, e tei roto atoa vau i te mau marite matamua tei tomo i roto i te oire. E nuu tane e vahine farani moni tei porote i roto i te mau oire no te farii mai ia matou ei mau taata faatiamâ. Ua taoto matou i te rui i roto i te hoê hotela unauna i taua poipoi noa ra ua faahaerehia matou e te mau raatira teitei helemani ma te rû.

Tei Europa vau ei melo no te aroraa i roto i te aamu tapǔpǔ o tei rave i te hoê ohipa faahiahia a te Hau Amui no te toruraa o te Nuu, faaterehia e te Tenerara Georges S. Patton, Jr.

Te mau uiraa o te tamaˈi faahitihia

Tau mahana na mua ˈˈe te tomoraahia i Paris, ua tere matou i roto i te mau aroâ pirihao o tei tamâhia aita i maoro aˈenei i te mau pereoo auri helemani tutuihia. Ua tapea matou i te hoê vahi haapaarihia i roto i te mau uru raau o tei haamouhia e te mau puai o te Hau Amui. Ua pepe te mau tino o te mau faehau helemani, ua huru ê roa e ua mutumutu. Ua papaihia i nia i to ratou tamau hatua te parau ra, “Tei ia tatou ra te Atua.” Hau atu, i nia i te patu tima ofai i pihai iho noa, ua papai te hoê faehau helemani i te pii ra, “Raatira [Hitler], a tauturu mai ia matou!”

Ua faatupu taua na papai e piti ra i te hoê manaˈo o te ore roa e nehenehe e tumâhia i roto i to ˈu feruriraa. I te hoê pae, ua parau te faatereraa hau helemani e tei ia ratou ra te Atua, tera râ i te tahi pae, ua pii te hoê faehau i te faaora i te führer, Hitler. Ua ite papu ia ˈu e ere teie piiraa no te feia no Helemani noa. E mea matauhia i na toopiti pae i roto i taua aroraa riaria ra. No reira, ua aniani au ia ˈu iho, ‘Te faaô atoa ra anei te Atua i roto i te mau tamaˈi? Tei te hia pae te Atua?’

Te mau tamaˈi e te mau opuaraa o te tamaˈi

Ua fanauhia vau i Butte, Montana, i te matahiti 1917, te matahiti a ô ai te fenua Marite i roto i te tamaˈi rahi matamua. I muri aˈe i to ˈu matararaa mai mai te fare haapiiraa e ere no te huiraatira i te matahiti 1936, ua ô vau i roto i te Haapiiraa tuarua i Stanford i California. Tera râ, ua riro te mau haapiiraa i te omuaraa o te matahiti ei fiuraa ia faaauhia i te mau ohipa aroha mau o te tupu e haaati noa i te fenua. Ua haamou te fenua Tapone i te fenua Tinito, ua haru o Mussolini i te fenua Etiopia, e mea riaria mau te tamaˈi tivila paniora. I roto i taua tamaˈi ra, ua tamata te mau taata i raro aˈe i te faatereraa nazi, te faatereraa a Mussolini, e te faatereraa faufaa i ta ratou mau mauhaa e mau raveraa no te pitiraa o te tamaˈi rahi, area râ aita roa ˈtu te Totaiete o te mau nunaa i ohipa noa ˈˈe.

I muri aˈe i na ono avaˈe tataipiti, ua faarue vau i te haapiiraa, ma te maiti, ia au i te parau faatia a to ˈu metua tane, i te faaohiparaa i te toea moni haaputuhia no ta ˈu haapiiraa ia reva i Europa e i Afirika. Ua haere vau na roto i te Atararitita i te tau auhune i te matahiti 1938 na nia i te hoê pahi helemani, te Deutschland, e ua aparau vau i te hoê taime roa e te taurearea raatira faehau helemani i nia i te pahi i te mau puai haihai o te Helemani a Hitler i mua i te mau hau emepera Beretane e Farani. I Paris ua tauaparau te mau taata i te mau haamǎtaˈuraa hopea a Hitler, te mau faaahaaharaa, e te mau parau tǎpǔ, hau atu ua tamau noa te ora i to ˈna tere. I to ˈu ratereraa i Tangier, i Afirika, ua nehenehe vau e faaroo i taua taime ra i te mau taˈiraa o te aroraa i Paniora e amahamaha ra e te tamaˈi tivila, na roto noa i te area o Gibraltar.

I to ˈu hoˈiraa ˈtu i te Hau Amui i te matahiti 1939, ua manaˈonaˈo noa vau i to tatou nei tau. I muri aˈe to te Tapone aroraa ia Pearl Harbor i te avaˈe titema 1941, ma te turai i te Hau Amui i roto i te pitiraa o te tamaˈi rahi, ua faaô atura vau i roto i te ohipa utaraa faehau ei taata tivila. I te matahiti 1942, i to ˈu vairaa i Alaska, ua faataehia mai ia ˈu ra te hoê titauraa mai te Apooraa o te nuu faehau.

I te mau motu beretane

I muri aˈe i te hoê ratereraa i te fare, ua haapiihia vau i roto i te tau faehau e ua tuuhia vau i te Hau Amui no te hoê matahiti. I reira ua hopoihia ˈtura vau i Beretane, faarue mai ra to matou faautaraa te pae hitia o te râ o te Hau Amui i te tau uaraa tiare o te matahiti 1944. Ua tupu to ˈu tamataraa matamua i te pae apatoerau o te Atararitita i te taime a faatomo ai te pahi hopu helemani i te pahi i pihai iho noa mai i to matou. Ua vahihia to matou pǔpǔ, e ua tere te mau pahi tataitahi o ˈna anaˈe iho mai reira mai e tae atu i Liverpool.

A tiai noa ˈi i te faarevaraa i te haaputuraa taoˈa i Beretane, ua haaputuhia te mau pǔpǔ no te hoê oreroraa na te hoê omonie faehau. Ua haapeapea te reira ia ˈu oia hoi ua turai te mau omonie i te mau taata i roto i te aroraa no te aroraa i te mau melo o ta ratou iho faanahoraa faaroo i te tahi pae ma te parau e tei to ratou pae te Atua. Oia mau, e ore roa e roaa mai i na pae e piti i te tauturu a te Atua.

I te tau uaraa tiare i te matahiti 1944, ua î roa te mau motu beretane i te mau faehau e te haapueraa tauihaa Marite e Beretane. Ua horoa te Tenerara Patton (i raro), matauhia no ta ˈna mau raveraa itoito i roto i te mau mataeinaa no Sicile e Afirika Apatoerau, i te hoê oreroraa parau haihai faaitoito faahiahia o tei haapapu i te mau pǔpǔ eaha ta ratou ohipa i reira—oia hoi no te haapohe te mau enemi atoa i te mauhaa atoa e vai ra hou a noaa ˈi te re. Ua faahohoˈahia o Patton i te hoê taata taputo apî: rahi, e te vai ra ta ˈna mauhaa e te amo ra i te taupoo paari, e ahuhia i te ahu tafetafeta ore—ua anaana to ˈna pereue tamaˈi i te mau fetia e te mau faaneheneheraa. Na ˈna i turai atoa ia vetahi ê ma te puai, ma te oreroraa mai ma te faaino, e te mau faaroo—e ua pure o ˈna na mua ˈˈe i te aroraa.

I roto i ta ˈna “Pure Faehau” i te 1 no tenuare 1944, ua taparu o Patton: “Te Atua o to matou mau metua, o tei aratai na te fenua e te miti ia matou i te re, a tamau noa ta oe aratairaa faaitoito i roto i teie aroraa rahi roa ˈˈe o te mau aroraa. A horoa mai ia matou ra te re, e te Fatu.”

Tomoraa i Europa

I te 6 no tiunu 1944, ua ratere atu te mau puai faaô o te mau hau amui i te aua Beretane na nia i te pahi tamaˈi rahi roa ˈˈe o ta te ao i ore i ite aˈenei, ma te tapae atu i te mau hiti tahatai i Normandie i mua i te aroraa a te nuu faehau helemani. E mea pirihao roa te eˈaturu i te tapaeraa te toruraa o ta matou nuu 30 mahana i muri iho. Ua taoto matou i roto i te mau haapuraa tataitahi i te taime a tupita ˈi te mau manu reva helemani te rahiraa o te fenua.

I te 25 no tiurai, ua faarue mai te mau pahi o te mau hau amui i te eˈaturu, e hoê hebedoma i muri iho ua titauhia te toruraa o to matou nuu ia haere i mua i nia i te fenua tuati beretane. I reira, ua patia matou na te hitia o te râ na roto i te haapuraa o te mau puai helemani e tae atu ai i te anavai Seine i pihai iho ia Paris. I te avaˈe setepa, ua haere te mau pereoo auri e te mau pǔpǔ a Patton i te pae hitia o te râ o Farani, i muri aˈe i te mau nuu faehau faahiahia roa ˈˈe i roto i te aamu apî. Ma te oaoa, ua manaˈo matou e ua fatata roa te hopea o te tamaˈi.

Hau atu, aita taua huru ravea i mou i te taime a faatioi-taue-hia ˈi te rahiraa o te mau haapueraa taoˈa e te mau pǔpǔ i te mau puai Field Marshal Montgomery’s beretane i te otia i te pae apatoerau. Ua faatiahia te hoê aroraa rahi i roto i te mau helemani taahoê i Holane. Tera râ, ua tupu te hoê ati rahi i te taime a tuu mai ai te hoê pǔpǔ o te mau hau amui i te mau pǔpǔ faehau e ua pau roa ˈˈe ra. Ua fifi-roa-hia te toea o te mau nuu o te mau hau amui, e ua pau te aroraa.

Te aroraa no te mau Ardennes

Ua faaohipa o Hitler e ta ˈna mau tenerara i te taime au no te haaputu mai, ma te aniraa i te mau haapueraa apî e ma te tahoêraa ma te huna i te hoê pǔpǔ pereoo auri rahi panzer i pihai iho i te vahi e mea haihai roa te mau puai o te Taiete o te mau nunaa amui. Ua haamata te aroraa Nazi, piihia te Aroraa no te mau Ardennes i te 16 no titema i raro aˈe i te ata meumeu. Ua hinaarohia e faahoro i te hoê pǔpǔ faehau helemani i te vahi atea roa o te Miti no te apatoerau, ma te te mau faehau o te mau fenua amui i te taafa e ma te haru i ta ratou tapearaa pahi no te haapueraa faufaa.

Ua ofati te nuu faehau helemani i te parau faaau e na mua ˈˈe ua haaati oia i te mau puai Marite i Bastogne. Ma te vitiviti ua taui te toruraa o te nuu i raro aˈe i te Tenerara Patton i taua mau faatereraa ra, e i muri aˈe i te hoê taahiraa roa, ua nehenehe matou faatupu ma te papu ore i te mau aroraa puai i te mau pereoo auri panzer. Tera râ, no te meumeu o te mau ata e no te uâ o tei topa fatata roa hoê hebedoma, e ore e nehenehe e faaohipahia te puai o te mataˈi.

Te pure a Patton

I te 22 no titema, ua tupu te hoê ohipa o tei haaputapû roa ia ˈu no nia i te hoê maitiraa i te pae varua. Te mau hebedoma na mua ˈˈe, ua ani o Patton i ta ˈna mau raatira omonie faehau ia faaineine i te hoê pure i roto i te hoê api parau iti o tei faaohipahia i muri iho i te reni paruruhia i Siegfried helemani o tei parare i te pae tooa o te ra o te anavai Rhin. Tera râ, i teie nei ua opere o Patton e 350 000 api parau o te pure i roto noa i te hoê hora, hoê no te faehau tataitahi i roto i te toruraa o te nuu. Ua taparu oia i te Metua ia “tapea i taua mau uâ faito ore ra” e “a horoa mai ia matou ra te mahana maitai no te aroraa” e ia nehenehe te Nuu faehau a te hau amui ia “faaore roa i te haavîraa e te inoraa o to matou mau enemi, e ia haamau i Ta oe ra parau-tia i rotopu i te mau taata e te mau nunaa.”

Ma te faahiahia, i taua po ra ua ateatea taue noa te mau raˈi e ua tamau noa i te ateatea no te mau mahana e pae i muri mai. Ua nehenehe te mau taata aro e tupita, ia aro atu i te roaraa o te mau nuu Nazi, ma te vavahi e te haamou-roa-raa ia ratou. Te auraa o te mouraa ïa o te tupitaraa hopea a Hitler, e ua haamata ta ˈna mau puai hurihia i te haere i muri.

Ua maere roa o Patton. “Te manaˈo nei au e nenei faahou vau e 100 000 o taua mau pure ra,” o ta ˈna ïa i parau. “Tei to tatou pae ra te Fatu, e tia ia faaite tatou Ia ˈna i te mea o ta tatou e hinaaro.” Tera râ, ua aniani noa vau ia ˈu iho. ‘E ateatea anei te mau raˈi i te 23 no titema mai te peu e ua operehia te pure aore ra aita?’ Ua faataa te pu mitoraa meteo e na te mau faaapu i Rusia i hopoi mai te toetoe i te otia e i tamǎrû i te raˈi meumeu.

Haruraa ia Helemani e i muri aˈe i te tamaˈi helemani

Ua faaoti roa te mau aroraa a te mau fenua amui i te tau uaraa tiare i te hau emepera a Hitler, ma te haruraa ˈtu i te 7 no me 1945. I taua mahana ra, tei te oire helemani ïa vau i te mau fenua o Rhénanie i reira to ˈu farereiraa i ta ˈu vahine nehenehe a muri aˈe, Lilly, te hoê taata no te fenua Beletita mai. I te avaˈe novema 1945, ua faatiamâ mai to ˈu nuu ia ˈu e ua apiti atu vau i te tuhaa i te pae o te aamu, te nuu o te Hau Amui no te ohipa i Helemani. I te avaˈe titema, ua faaipoipohia mâua o Lilly na te raatira no Frankfort.

Te hopoia a te tuhaa i te pae o te aamu o te faatiaraa i te aamu o te ohipa. Ua faaohipa oia tau hanere tenerara helemani haruhia i roto i te papairaa i te aamu o te tamaˈi mai te pae Helemani. Ua tamau vau ei raatira no te pueraa parau tuatapapa e pae matahiti i te maoro i Helemani. I reira, ua haere atu matou i te Hau Amui e ta ˈu na tamarii e piti, Gary e o Lizette.

I muri aˈe i te ratereraa i to ˈu mau metua ra, ua tapao vau ia ˈu i te Haapiiraa tuarua no Montana. Ua haapao vau i ta ta ˈu taiete e te nuu faehau i faaore. Tera râ, i te tau uaraa tiare i te matahiti 1954, te faaineine ra vau i te farii i te orometua teitei i roto i te haapiiraa no nia i te animala, ua faaara mai to ˈu na hoa tahito e piti e ua matara te tiaraa o te hoê faatere/taata tapea i te pu fare vairaa o te mau pupuhi faehau e ahi tiri a te Hau Amui i Oklahoma. Ua ani atura vau e ua fariihia, e ua taui matou i te vahi.

Te mau ohipa i te Fare vairaa tauihaa tahito faehau

I teie nei faahou, ua ô vau i roto i te aamu faehau. Ua tomo vau i roto i te tuatapaparaa, te mau taoˈa hamani, te mau faaiteiteraa, te mau ratere, te mau buka, te mau maimiraa i te pae ihipǎpǎ, e te mau oroa faehau e i te pae aamu. Ua faanaho vau i te hoê oroa ootiraa ua apiti mai te pǔpǔ taata horo puaahorofenua i roto i te rururaa avariraa peretiteni i Washington, D.C., i te matahiti 1973. Ua haamau atoa vau i te hoê piha faaiteiteraa reva, faahohoˈaraa i te aamu e te mau peu o te reva a te nunaa e te mau pǔpǔ reva faehau. I te roaraa o te mau matahiti ua rahi noa te fare vairaa tauihaa tahito mai te hoê fare nainai e riro mai ai ei fare faehau rahi roa ˈˈe o te fenua.

I taua taime ra, te paari noa maira ta mâua mau tamarii. I muri aˈe to ta maua tamaiti, Gary, faarueraa i te haapiiraa teitei, ua topa roa o ˈna e aita e aratai. Ua apiti atu o ˈna ei ihitai no te nuu o te moana e ua tavini i roto i te tamaˈi no Vietnam. I muri aˈe i to ˈna ratereraa e piti matahiti te maoro na te mau fenua ěê, ua oaoa roa matou i to ˈna taeraa mai i te fare ma te ora. E mea papu, te haafifi nei te mau tamaˈi i te hau. Maoti te reira, ua tamau noa matou i te riro ei taata hiˈo o te mau nunaa melo o te mau nunaa amui i te aroraa i te tahi area râ te faaino nei te oˈe e te maˈi i to ratou mau taata.

Te haatufaaraa e te hepohepo

I te pae hopea, i muri aˈe e 33 matahiti apitiraa i te nuu faehau, ua faaoti vau e ua tae i te taime e faarue atu. Ua faatupu roa te raatira tenerara e hui mana i te hoê oroa tatararaa taa ê no ˈu, ua tuu te tavana rahi o te hau no Oklahoma i te hoê mahana ma to ˈu nei iˈoa, 20 no tiurai 1979. Ua tae mai te mau rata aˈoraa no to ˈu apitiraa i te mau tuhaa aamu faehau e te mau fare vairaa tauihaa tahito.

E oaoa rahi to ˈu. E hau atu, ia haamanaˈo faahou anaˈe vau i to ˈu oraraa tahito, aita roa ˈtu vau e mauruuru. Maoti i te faaite i te mau huru riaria o te tamaˈi, ua haafaahiahia to ˈu toroa i taua mau faahanahanaraa, ma te haapapu i te mau peu, te mau pereue e te mau fetia, te mau mauhaa e te mau raveraa aravihi, te mau peu moˈa e te mau oroa, te anaana e te hanahana. Ua parau atoa te Tenerara Dwigth D. Eisenhower, te 34raa o te peretiteni hopea o te Hau Amui: “Te natura o te tamaˈi o te auahi, te oˈe e te maˈi . . . Ua au ore roa vau i te tamaˈi. Aita roa ˈtu te tamaˈi i vaiiho noa mai i te hoê ohipa.”

I taua taime ra, ua faaroo vau e ua riro mai te metua vahine o Eisenhower ei hoê o te mau Ite no Iehova—te hoê faaroo o tei haaputapû aˈena ia ˈu na roto i te haapiiraa a ta ˈu vahine i te Bibilia e te mau Ite. Ua riro o ˈna ei Ite bapetizohia i te matahiti 1979, ono avaˈe na mua ˈˈe to ˈu tatararaa. E au e ua taui roa o ˈna. O to ˈna oaoa e te hinaaro i te tufa i ta ˈna i faaroo oia hoi ua haamata ta mâua tamaiti e ta ˈna vahine, Karin i te haapii i te Bibilia, e i roto noa i te hoê matahiti ua riro atoa mai raua ei mau Ite bapetizohia.

Tera râ, ua feaa noa vau. E arai te Atua i teie nei i te mau ohipa taata e faaore i teie nei ao e faaô atu i roto i te hoê ao apî, te hoê ao e aita e tamaˈi faahou e au e mea maere. Hau atu, ua haamata atoa vau i te haapii e te mau Ite, na mua no te imi e mai te peu e aita e mau niu anei ta to ratou mau tiaturiraa faaroo. E to ˈu aravihi e to ˈu ite toroa no te tuatapaparaa, ua manaˈo vau e eita e maoro e ite vau i te mau hape e te mau faahaparaa i roto i ta ratou mau tiaturiraa.

Te hoê eˈa apî o te oraraa

Tera râ, no te mea ua haere noa ta ˈu haapiiraa i mua, oioi roa vau i te iteraa e ua hape vau. Ua paruparu roa to ˈu manaˈo feaa mai te mau poa iˈa o te taa ore i te pae faaroo o tei haamata i te topa mai mai to ˈu mau mata. Ua itehia ia ˈu te reira, oia mau, te vai ra te hoê tumu papu no te tiaturi i te parau tǎpǔ a te Atua no nia i te hoê ao apî parau-tia. (Petero 2, 3:13; Apokalupo 21:3, 4) E auê ia tamǎrûraa ia ite anaˈe e te vai nei te mau ohipa iino e te parau-tia ore i rotopu i te huitaata no te mea o Satani, e ere te Atua Mana Hope, te faatere o teie faanahoraa o te mau mea! (Ioane 14:30; Korinetia 2, 4:4) No reira, aita roa ˈtu te Atua ra o Iehova e apiti i te tahi noa ˈtu pae i roto i te mau tamaˈi a te mau nunaa, hau atu te haapao maira o ˈna i te mau taata.—Ioane 3:16.

I te matahiti 1983, ua bapetizohia vau i te hoê tairururaa a te mau Ite no Iehova i Billings, Montana, na reira ma te faaiteraa i to ˈu pûpûraa ia Iehova. Te tavini nei ta ˈu tamaiti, Gary, e o vau iho ei matahiapo i roto i ta mâua iho mau amuiraa. Ua oaoa roa Lilly e o vau iho i te mea ua tatara o Iehova, na roto i ta ˈna Parau e ta ˈna mau Ite, i to mâua mafatu i te mau parau mau o te Bibilia e te taa nei ia matou e te tapao nei te mau tupuraa ati i teie nei ui. (Mataio 24:3-14; Ioane 1, 2:17)—Faatiahia e Gillett Griswold.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 23]

Te purararaa te mau taata no Paris i te pupuhiraa te mau helemani, avaˈe Atete 1944 (Hohoˈa no te U.S. National Archives)

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 24]

Hohoˈa no te U.S. National Archives

[Hohoˈa i te api 25]

Te mau pereoo auri faainohia e tutuihia a te nuu helemani, Farani, 1944

[Faaiteraa i te tumu]

U.S. Department of Defense

[Hohoˈa i te api 26]

E ta ˈu vahine e ta ˈu tamahine i te matahiti 1947

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono