Te uiui nei te mau taurearea . . .
Nafea vau ia vaiiho i te pehe i nia i to ˈna parahiraa?
“IA MANAˈO vau, e tuhaa te pehe no roto roa mai ia tatou,” ta te hoê ïa potii o Jackie te iˈoa i parau, “no te mea e nehenehe o ˈna e faaite mai eaha to outou huru. E tuhaa rahi mau â te pehe i roto i to outou oraraa, i to outou apîraa ra.”
Parau mau ta Jackie. A manaˈo noa ˈi te feia apî e mea anaanatae taa ê mau na ratou i te pehe, e itehia ïa te tahi huru taa ê i roto ia tatou paatoa i te pae no te anaanataeraa i te pehe e te au-maite-raa. E te faaroo-noa-raa ˈtu outou i te taˈi navenave mau o te hoê himene manu aore ra te taˈi mǎrû o te mau are miti, outou e ite ai e e ǒ mau â te pehe no roto mai i te here o to tatou Poiete oaoa mau ra. (Timoteo 1, 1:11; Iakobo 1:17) E ǒ râ hoi teie o te ore e faaohipa-maitai-hia ra. Inaha hoi, ia ore te pehe e vaiihohia i nia i to ˈna parahiraa mau, e nehenehe ïa oia e rahi aˈe i te haamauiui ia outou, i te haamaitai.
Ua riro anei au ei tîtî na te pehe?
E nehenehe te pehe au mau e faaoraora ia tatou, e haamaitai. Tera râ, ia rahi roa outou i te faaohipa i te hoê taoˈa maitai, e riro ïa te reira i muri aˈe i te faaino ia outou. Teie ta te hoê maseli paari mau e faaara maira ia tatou: “Ua itea anei te meli ia oe? o te paia nei â te paia ia amu, o te î noa hoi to opu, o te ruai hoi i rapae.” Ua ite-maitai-hia te mau huru maitai o te meli. Tera râ, e ere i te mea maitai ia amu hua i te meli” e nehenehe hoi to outou opu e inoino i te reira. (Maseli 25:16) Ua ite-maitai-hia te mau huru faaora o te meli. Ia “amu faarahi râ outou i te meli, e ere ïa i te mea maitai” e nehenehe hoi to outou opu e inoino. (Maseli 25:27) Eaha ïa te tapao e tapea mai? E nehenehe te mau mea maitatai e faaoaoa ia ravehia ma te au.
Te faatere rahi nei te pehe i te oraraa o te tahi mau taurearea. Ei hiˈoraa, te parau ra te tahi vahine apî o Jodie te iˈoa e i to ˈna vai-taurearea-raa ra, “e faaroo noa oia i te pehe pauroa te taime.” Te tamata ra anei outou i te faaîî i to outou taime vata na roto i te faarooraa i te pehe? No reira o ta outou e parau ra e mea anaanatae mau na outou i te pehe, e nehenehe ïa e riro ei faatîtîraa na te pehe.
Te haamanaˈo ra te hoê taurearea o Steve te iˈoa e: “E haere na vau i te haapiiraa e te tahi mau tamarii e faaroo na i te pehe i roto i te piha haapiiraa.” Te farii ra râ oia e: “E faaino mau â te walkman e te taoˈa ta outou e tuu i roto i to ratou mau tariˈa no te faaroo, i ta ratou mau ohipa haapiiraa. Inaha, te hauti atoa ra anei outou i te pehe a rave noa ˈi outou i ta outou ohipa i te fare? E eaha ˈtura ïa no te mau taime e vaiihohia i te hiti no te tuatapapa i te Bibilia aore ra no te faaineine i te mau putuputuraa kerisetiano? E faaroo-noa-hia anei te taˈi o ta outou himene au roa ˈˈe i muri mai?
A hiˈo atoa na i te haamâuˈaraa e pau ia titau outou i te mau pehe hopea roa. Ehia ïa moni ta outou e haamâuˈa i nia i te mau pehe, te mau ripene i haruharuhia, aore ra i nia i te mau CD? Eita anei te tahi tuhaa o taua moni nei e nehenehe e faaohipa-maitai-hia aˈe?
Eaha ˈtura ïa no te mau auraa i roto i te utuafare fetii iho? Tei roto atoa anei outou i te mau tauaparauraa fetii, te reira atoa anei outou i te taime tamaaraa—aore ra e faaea noa anei outou i roto i to outou piha no te faaroo i te pehe? Te faaara maira te Bibilia e: “O tei faataa ê ia ˈna ihora, te imi ra ïa i to ˈna ihora hinaaro; e mârô oia i te imi i te mau paari atoa ra.”—Maseli 18:1.
A taui i ta outou mau peu faarooraa i te pehe
Mai te peu e e rave rahi te pehe i te taime i roto i to outou iho oraraa, mea maitai ïa ia haapao maitai outou i te mau parau o te Ephesia 5:15, 16 e na ô ra e: “E tena na, e ara ia tia to outou haerea, eiaha mai ta te ite ore ra, mai ta te feia ite râ, ma te faaherehere maite i te taime, no te mea e anotau ino teie.” Te auraa ra ia haamau ïa outou iho i te tahi mau otia e ia faaau maite outou i te taime i te pae no te faarooraa i te pehe. (A faaau e te Timoteo 1, 3:2.) Ei hiˈoraa, e riro paha outou i te faaore i te peu ra oia hoi, te tuuraa i te pehe i to outou iho â tapaeraa ˈtu i te fare. Ia haapii na outou nafea ia fanaˈo i te tahi mau taime aita e maniania.
E i te pae hopea, e riro hoi te na reiraraa outou i te tauturu ia outou i roto i te mau tapao e noaa mai ia outou i te fare haapiiraa. Mea maitai roa te mau taime aita e maniania no te haapii. I teie nei, e riro paha outou i te manaˈo e ia tuu outou i te pehe, e riro ïa te reira i te tauturu e i te tamǎrû ia outou. No reira, no te aha ïa outou e ore ai e tamata i te haapii ma te ore e tuu i te pehe, e hiˈo atu ai e eaha te maororaa ta outou e nehenehe e haapii? “E riro paha outou i te rave i ta outou mau ohipa haapiiraa [ma te tuu i te pehe],” ta te taurearea ra ïa o Steve e parau ra, “e rahi atu râ outou i te fanaˈo i ta outou haapiiraa ia tupohehia te pehe.”
E riro atoa paha outou i te hinaaro e hoo mai i te taime no te taio e te tuatapapa i te Bibilia e i te mau buka i niuhia i nia i te Bibilia. Ua faaatea atoa mai o Iesu Mesia iho i roto i te “hoê vahi moemoe” no te pure e te feruri hohonu. (Mareko 1:35) Mea maniania ore atoa anei e te hau te vahi i reira outou e haapii ai? Mai te peu e eita, e tia paha ïa ia outou ia haapaari atu â i to outou tupuraa i te pae varua.
Ia haapii na outou i te manaˈo ia outou iho
Peneiaˈe te tuhaa faufaa roa ˈˈe, o te huru pehe ïa ta outou e faaroo. Teie te manaˈo o Steve: “No te aha hoi te mau taˈiraa maitai roa e apeehia ˈi e te mau parau riaria roa ˈˈe?” I te mau tau bibilia, te vai ra te mau himene e haafaufaa na i te inu-hua-raa i te ava e i te peu taiata. (Salamo 69:12; Isaia 23:15, 16) Oia atoa i teie mahana, te hoê tuhaa rahi roa ˈˈe o te mau pehe tuiroo teie e haafaufaa nei i te faaohipa-hua-raa i te raau taero, i te taatiraa na mua ˈˈe i te faaipoiporaa, e te haavîraa uˈana.a
Eita e ore te mau hoa i te faahepo ia outou ia faaroo i te mau pehe mai te reira te huru. Te vai atoa ra te faaheporaa a te mau matete iho o te pehe. Ma te tauturu a te radio e a te afata teata, ua riro mai te pehe rock ei imiraa moni puai mau ehia rahiraa milia dala marite. Te faanaho nei te mau taata aravihi i roto i te matete rahi roa ˈˈe—e te faatere atoa nei hoi—i to outou mau hinaaro i te pae no te pehe.
Tera râ, ia vaiiho outou i to outou mau hoa aore ra i te mau mau ravea haapurororaa e haaparareraa parau ia aratai ia outou i te pae no te mau mea o ta outou e faaroo, e erehia ïa outou i to outou mana i te pae no te maitiraa. E riro mai hoi outou ei tîtî aita e feruriraa. (Roma 6:16) Te rû maira te Bibilia ia tatou ia manaˈo tatou ia tatou iho. Te na ô maira hoi oia ia tatou e “ia itea ia outou i te mea e au i te Fatu ra.” (Ephesia 5:10) Papu maitai eita iho â ïa tatou e tiai e ia heheu hohonu te amuiraa kerisetiano ehia rahiraa tausani himene i te mau matahiti atoa e ia horoa mai i te hoê tabura no nia i te mau pehe e fariihia aore ra eita. Eita, e tia râ ia outou ia haamataro e “ite ai to [outou] aau i te maitai e te ino.”—Hebera 5:14.
Nafea ïa outou e nehenehe ai e na reira? E hiˈopoa anaˈe na i te mau manaˈo i muri nei:
A hiˈo maitai i te puohu: E pinepine, te hiˈo-noa-raa ˈtu i te puohu aore ra i te pehe tuiroo roa ˈˈe, ua navai noa ïa i reira. E riro atoa te faataaraa parau no nia i te taatiraa, te haavîraa uˈana, aore ra i te mau hohoˈa tahutahu ei faaararaa. E riro paha e mea maitai te pehe i roto mai. Mai te peu e nehenehe, a taio i te mau parau i nia i te api matamua.
A hiˈo maitai eaha to ˈna mau paraparau: ‘A hiˈo maitai i te mau parau’ o te hoê himene na roto i te haapao-maitai-raa ˈtu i te mau upoo parau e te mau pehepehe. (Ioba 12:11) Eaha ta ratou e parau ra? Te hinaaro mau ra anei outou e faaroo aore ra e na nia iho noa i te faahiti i taua mau manaˈo ra? Ua tano anei teie mau manaˈo i ta outou mau mea faufaa roa ˈˈe e ua tano atoa anei e te mau faaueraa tumu kerisetiano?—Ephesia 5:3-5.
A tapao mai i te faahopearaa: Eaha mau na to ˈna faahopearaa i nia ia outou? Te faahepohepo ra anei te pehe ia outou aore ra te faahuru ê rahi ra anei ia outou? Te huru ê ra anei outou i muri aˈe outou e faaroo ai i taua pehe ra? Te ô atoa ra anei te mau parau au ore e faaohipahia i roto i te pehe, i roto i ta outou tauaparauraa?—Korinetia 1, 15:33.
A haapao i to vetahi ê manaˈo: Eaha te manaˈo o to outou mau metua i ta outou pehe? A ani atu i to ratou manaˈo. A feruri atoa i nia i te manaˈo o to outou mau hoa kerisetiano i ta outou pehe. Te turori ra anei te manaˈo o vetahi o ratou i ta outou pehe?—Roma 15:1, 2.
A faaaano ia outou i te pae no te faarooraa i te pehe
E riro paha e te hinaaro ra outou e ia ravehia te tahi mau tauiraa i te pae no te mau pehe o ta outou e faaroo. Inaha, i te taime outou e au maitai ai i te hoê huru pehe, e nehenehe te reira e taui a muri aˈe. Teie ta te hoê taata hauti upaupa i parau: “Aitâ te mau taurearea i faaroo aˈenei i te tahi atu pehe maoti râ teie e hoo-rahi-hia nei na te mau taata aravihi i nia i te matete.” Eaha ïa te ravea? Eiaha e taotia ia outou i nia i te hoê noa huru pehe. A tamata i te faaaano i te parau no te pehe o ta outou e faaroo.
Papu maitai, te hinaaro noa râ outou e maiti. Tera râ ia au i te aorai o te folk, te jazz, e oia hoi o te mau upaupa parauhia upaupa classique, mea rahi roa te pehe o ta outou e nehenehe e haapii i te haafaahiahia. Inaha, eita e ore te faahiahia na outou i te mau pehe mai teie te huru ma te ore râ hoi outou e ite. Ei hiˈoraa, eita e ore te upaupa parauhia classique, i te faatupu i te hoê huru taa ê mau i nia i te mau hohoˈa e te mau hauti i roto i te afata teata. A manaˈo na i te faahiahia rahi o taua pehe ra ia faaroo maitai outou ma te ore outou e haapeapeahia mai.
Ua haamata vetahi mau taurearea kerisetiano i te faaau maitai i ta ratou mau pehe na roto i te faarooraa i te mau Pehe o te Basileia i faatupuhia e te Watch Tower Society. E itehia i roto i taua mau pehe nei, matauhia e te mau Ite no Iehova, i te mau huru taˈiraa atoa. Te vai ra te mau huru pehe maitai taa ê mau ta te mau hoa e nehenehe e faaau mai. “Ua parau mai te hoê hoa ia ˈu e ia faaroo i te hoê pǔpǔ faaoto upaupa—mai ia Beethoven e tia ˈi,” ta Michelle ïa e parau ra. Ua farii râ oia e e “mea riri roa na ˈu i te reira.”
Te tahi atu ravea no te faaaano atu â i te mau mea ta outou e faaroo, te haapiiraa ïa outou iho i te hauti i te hoê upaupa. Eita noa te reira e riro ei tamataraa e ei faaoaoaraa ia outou, e nehenehe atoa râ e tuu ia outou i mua i te tahi atu mau huru pehe taa ê aˈe i te rock. “Mea anaanatae mau â ia hauti i te upaupa,” ta Jackie ïa e parau ra, “no te mea te vai ra ta outou te hoê ǒ e te faaohipa ra hoi outou i taua ǒ ra.” Na roto maa tutavaraa iti, e nehenehe outou e faaanaanatae maitai i te tahi pae.
Ua riro mau â te pehe ei ǒ no ô mai i te Atua ra, e e tia ia outou ia aupuru maitai i te reira eiaha e faaohipa hape noa ˈtu. Te farii ra te tahi potii e: “Te vai ra ta ˈu pehe o ta ˈu i ite e e tia ia ˈu ia ore e faaroo. No te au hoi to ˈna taˈi.” A manaˈo na râ i te mauiui, ta teie nei potii i faatupu i nia i to ˈna feruriraa e i to ˈna mafatu na roto i te faarooraa i te mea ino! A ape i taua herepata nei. Eiaha e vaiiho i te pehe ia haaviivii ia outou aore ra ia aratai i to outou oraraa. A tapea i te mau faaueraa tumu teitei kerisetiano i roto i ta outou mau pehe e faaroo. A pure e ia aratai mai te Atua ia outou e ia tauturu atoa mai hoi oia ia outou i te maitiraa i ta outou mau pehe. A paimi i te mau hoa hoê â manaˈo to ratou e to outou.—Roma 12:1, 12.
E nehenehe te pehe e tauturu ia outou, e tamǎrû ia outou. E nehenehe oia e tauturu mai ia outou, ia vai noa mai o outou anaˈe iho. Ia faaea râ oia, e vai noa mai to outou mau fifi. E eita te mau himene e mono i te mau hoa mau. No reira, eiaha e vaiiho i te pehe ia riro mai ei taoˈa faufaa roa ˈˈe i roto i to outou oraraa. Ia oaoa na outou i te reira, e ia vaiiho atoa râ outou ia ˈna i nia i to ˈna parahiraa mau.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te mau A ara mai na! o te 8 e te 22 no febuare 1993.
[Hohoˈa i te api 16]
Te ô atoa ra anei te pehe i roto i ta outou mau ohipa haapiiraa?