VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g93 8/3 api 17-18
  • No te aha hoi teie rahiraa faaararaa hape

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha hoi teie rahiraa faaararaa hape
  • A ara mai na! 1993
  • Papai tei tuea
  • Te mau tohu o te hopea o teie nei ao
    A ara mai na! 1995
  • Te maimiraa i te mau tohu e nehenehe e tiaturihia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Peropheta haavare
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Eaha te papuraa o te mau tohu a te Bibilia?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
Ite hau atu â
A ara mai na! 1993
g93 8/3 api 17-18

No te aha hoi teie rahiraa faaararaa hape

Te hopea o teie nei ao—Fatata roa?

TE FAATIA ra te aamu i te parau no te hoê tamaiti iti e haapao na i te mau mamoe a te mau taata o te hoê oire iti. I te hoê mahana, no te faahuehue rii, ua tuô aˈera oia e “e luko, e luko” e aita hoi e luko. Ua horo maira te mau taata o taua oire iti ra e ta ratou mau tâpû raau no te tairi i te luko, e aita roa ˈˈe hoi e luko. Mea arearea rii atoa, inaha i muri aˈe, ua tuô faahou taua tamaiti iti nei. Ua horo faahou maira te mau taata e ta ratou mau tâpû raau, no te ite atu e e faaararaa hape â teie. I muri aˈe i te reira, ua haere maira iho â te hoê luko, e ua faaara aˈera hoi taua tamaiti iti nei ma te tuô e “e luko! e luko!”, ua faariro aˈera râ te mau taata o taua oire iti ra i ta ˈna tuô ei faaararaa hape. No te pinepine hoi ratou i te haamaauhia.

Te reira atoa te ohipa i farereihia e te feia i faaite i te parau no te hopea o teie nei ao. I roto i te roaraa o te mau senekele mai te tau mai â o Iesu, no te rahi te mau faaararaa i faaitehia e aita i tupu, i ore ai te rahiraa o te taata e tâuˈa faahou i te reira.

Te na ô ra o Gregory I, pâpa mai te matahiti 590 e tae atu i te matahiti 604 o to tatou nei tau, i roto i te hoê rata ta ˈna i papai i te hoê arii no Europa e: “Te hinaaro atoa nei matou e ia ite te Arii e, mai ta matou i haapii mai i roto i te mau parau ra Atua Teitei i roto i te mau Papairaa Moˈa, e te fatata roa maira te hopea o teie nei ao e te fatata maira te Basileia mure ore o te mau Peata.”

I te senekele 16, ua tohu o Martin Luther, tei haamau i te Ekalesia lutero, e ua fatata roa mai te hopea. Ia au i te tahi taata papai buka, te na ô ra oia e: “Ia ˈu nei, te tiaturi nei au e te fatata roa maira te mahana haavaraa.”

No nia i te hoê o te mau pǔpǔ baptistes, teie tei faaitehia: “E tiaturi na te mau Anabaptistes o te senekele ahuru ma ono e e haamata te mileniuma i te matahiti 1533.”

Te parau ra . . . te episekopo no York e e episekopo Matamua atoa hoi no Beretane e . . . ‘Ia papu maitai ia tatou e te fatata roa maira taua haerea mai o te Fatu ra.’”

Te parauhia ra e ua na ô o William Miller, tei haamau atoa i te Ekalesia adevenite e: “Te tiaturi papu nei au e i te area o te 21 no mati 1844, ia au i te taioraa matauhia a te mau ati Iuda, e haere mai te Mesia.”

Te haapapu ra anei te oreraa taua mau huru parau tohu ra i tupu e e mau peropheta haavare te feia i tohu na, e tei roto atoa ratou i te mau taata ta te Deuteronomi 18:20-22 e faaite ra? Teie te taiohia: “Area te peropheta e parau teoteo noa i te parau ma to ˈu ra iˈoa, e ere i ta ˈu i faaue ia ˈna e e parau, e o te parau atoa ma te iˈoa o te mau atua ěê ra, e pohe ïa peropheta. E ia parau noa oe i roto i to oe iho aau e, Eaha matou e ite ai e, e ere ïa parau i te mea parauhia mai e Iehova ra? Ia parau mai te peropheta ma te iˈoa o Iehova ra, e aita o muri aˈe, aore i tupu taua parau ra, o te reira taua mea aore i parauhia mai e Iehova ra.”

Te vai ra vetahi teie e horoa nei i te tahi mau parau tohu huru ê mau no nia i te hopea o teie nei ao no te huti i te manaˈo o te taata e ia apee-mau-hia iho â, tera râ te tiaturi mau ra te tahi pae e e parau mau anaˈe ta ratou mau parau e faaite ra. Te faaite puai nei ratou i te mau parau i niuhia i nia i ta ratou iho tatararaa i te tahi mau irava aore ra i te tahi mau ohipa e tupu. Eita ratou e parau e no ǒ roa mai ta ratou mau parau tohu ia Iehova ra e oia hoi i roto i taua auraa ra ratou e tohu ai na nia i te iˈoa o Iehova. Inaha, i roto i taua mau huru tupuraa ra, ia ore ta ratou mau parau e tupu, eita ïa ratou e hiˈohia ei mau peropheta haavare mai tei faaarahia i roto i te Deuteronomi 18:20-22. Ia au i to ratou huru taata hapa noa, ua hape to ratou tatararaa i te mau mea, aitâ ˈtu.a

Ma te ore roa ˈtu ratou e haaparuparuhia na te mau parau i ore i tupu, ua faaitoitohia vetahi mau taata na te fatata-roa-raa mai te matahiti 2000 e ua faahiti aˈera hoi i te tahi mau parau tohu no nia i te hopea o teie nei ao. Ua nenei te The Wall Street Journal o te 5 no te avaˈe titema 1989, i roto i te hoê tumu parau oia hoi te upoo parau “Fiva o te Mileniuma” e: Ua haaparare te mau peropheta i te parau no te hopea e fatata maira.” I te mea hoi e te te fatata maira te matahiti 2000, e rave rahi mau poro evanelia tei tohu e e haere mai Iesu e e riro te mau matahiti 1990 “ei taime ahoahoraa tei ore i itehia aˈenei i mutaa ihora.” I te taime teie parau e papaihia ˈi, te parau tohu hopea roa, e itehia ïa i Repubilika no Korea, i reira te Ekalesia no te mau Mahana hopea tohuraa mai e i te 28 no atopa, i te hora 12 i te po, e haere mai te Mesia e e rave oia na muri ia ˈna i te feia faaroo ia haere atu oia i nia i te raˈi. Mea rahi atu â mau pǔpǔ o te mau mahana hopea tei faahiti i te mau parau mai teie te huru.

Mea rahi te mau faaararaa hape. Ua riro ratou mai te mau tuô a te tiai mamoe ra e luko, e luko—e pinepine te mau taata i te ore e tâuˈa, e ia tae mai te faaararaa mau, eita atoa ïa e tâuˈahia.

Tera râ, no te aha hoi e itehia ˈi i teie huru i roto i te roaraa o te mau senekele e tae roa mai i to tatou nei tau no nia i te mau faaararaa hape, mai ta Iesu i faaara atea mai? (Mataio 24:36-42: “Area te reira mahana e te reira hora, e ore roa te hoê e ite, e ore hoi te mau melahi o te raˈi, maori râ o tau Metua anaˈe ra. [Mai tei te mahana o Noa ra]; oia atoa te haerea mai o te Tamaiti a te taata nei. . . . E teie nei, e ara, aore hoi outou i ite i te hora e tae mai ai to outou Fatu.”

Aita noa ratou i faauehia e ia vai ara noa e ia vai ineine noa, e tia atoa râ ia ratou ia tiai uˈana. Te na ô ra te Roma 8:19 e: “Te hinaaro rahi o te mau mea hamanihia nei ma te faaoao, te tiai nei ïa i te faaiteraahia mai o te tamarii a te Atua.” E naturaraa no te taata, ia tiaturi uˈana tatou e ia titau tatou i te hoê mea e a tiai uˈana ˈtu ai i te reira, e tupu hoi te hoê tamataraa puai mau i roto ia tatou nei, i te iteraa e te fatata roa maira taua ohipa ra mai te peu iho â râ e, aita te mau haapapuraa e navai ra. I roto i ta tatou tiai-uˈana-raa, e mau faaararaa hape ïa te faaroohia.

Na te aha ˈtura ïa e faataa ê i te faaararaa mau i te faaararaa hape? Ei pahonoraa, a taio i te tumu parau i mua nei.

[Nota i raro i te api]

a Ua faaau mai te mau Ite no Iehova, i roto i to ratou tiai-uˈana-raa i te piti o te haerea mai o Iesu, i te tahi mau taio mahana hape. No te reira vetahi pae i parau ai e e mau peropheta haavare ratou. Tera râ, aita roa ˈˈenei ratou i parau e ua faahiti ratou i taua mau parau tohu ra ‘na nia i te iˈoa o Iehova.’ Aita ratou i parau aˈenei e, ‘e mau parau teie na Iehova.’ Te na ô ra Te Pare Tiairaa, te vea faufaa roa a te mau Ite no Iehova e: “Aita ta matou e ǒ no te tohu.” (Tenuare 1883, api 425) “Eita atoa ta matou mau papai e ore e hape.” (15 no titema 1896, api 306) Ua parau atoa Te Pare Tiairaa e i te mea hoi e ua noaa i vetahi pae te varua o Iehova “e ere ïa te auraa e te feia e tavini nei ei mau Ite no Iehova, ua faauruahia ïa ratou. E ere te auraa e mea faauruahia te mau papai i roto i teie nei vea Te Pare Tiairaa e aita e hape to roto e eita atoa e faahapahia.” (15 no me 1947, api 157) Aita atoa Te Pare Tiairaa e parau ra e mea faauruahia oia i roto i ta ˈna mau parau atoa, e eita atoa ta ˈna mau haapiiraa i te haapiiraa na te taata,” (15 no atete 1950, api 263) “E ere te mau taeae i faaineine i teie nei mau vea i te mau taata hapa ore. E ere ta ratou mau parau i te mea faauruahia, mai ta te aposetolo Paulo e te tahi atu mau taata i papai i te Bibilia. (Timoteo 2, 3:16) E no reira, i te tahi mau taime, mea titauhia, a haere noa ˈi te parau i te maramaramaraa i mua, ia faatitiaifarohia te tahi mau manaˈo. (Mas. 4:18)”—15 no febuare 1981, api 19.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono