Te upaupa ta te Atua e au
Ua faataahia te upaupa mai “te ohipa natura e te tahito roa ˈˈe o te mau ohipa aravihi atoa.” Mai te paraparau, e ô faahiahia te reira o te faataa ê i te taata i te mau animala. E haaputapû te upaupa i te mau manaˈo horuhoru. E nehenehe te upaupa e faanavenave i te tariˈa, e mau noa i roto i te feruriraa e, hau atu â, e faaoaoa i te Atua.
MAI ta te Bibilia e faaite ra, e nunaa faataˈi upaupa te mau ati Iseraela. Ua riro te upaupa “ei ohipa aravihi faufaa roa i te mau tau Bibilia i tahito ra,” ta te Unger’s Bible Dictionary ïa e parau ra. Ei tuhaa o te oraraa o te mau mahana atoa, e ite-atoa-hia te himene e te faataˈiraa upaupa i roto i ta ratou haamoriraa. O te reo râ o te taata tei faaohipa-roa ˈˈe-hia.
Ua maiti o Davida i te tahi mau tia no roto i te ati Levi “no te himene” i roto i te sekene, hou te hiero i patuhia e ta ˈna tamaiti ra o Solomona a avarihia ˈi. (Paraleipomeno 1, 6:31, 32) I to te afata o te faufaa, o te faahohoˈa ra i te vairaa mai o Iehova, taeraa mai i Ierusalema, ua faanaho Davida i te tahi pae ati Levi “ia parau, ia haamaitai, e ia arue . . . ia Iehova.” Ua apiti ratou i to ratou reo arueraa ‘i te kinura e te nabala, te sumebalo e te pu.’ Ua “maitihia” teie mau tane “i faaitehia te iˈoa ei haamaitai ia Iehova, e tia hoi to ˈna aroha i te vai-maite-raa.”—Paraleipomeno 1, 16:4-6, 41; 25:1.
E itehia te faahoˈiraa himene ra “E tia hoi to [Iehova] aroha i te vai-maite-raa” e rave rahi taime i roto i te mau Salamo, te buka Bibilia i taai-roa ˈˈe-hia i te upaupa. Ei hiˈoraa, tei te pae hopea te reira o na irava taitahi e 26 o te Salamo 136. “No to ˈna poto, e tano maitai te reira ia himenehia e te hoê nunaa,” o ta te hoê ïa aivanaa Bibilia e tapao ra. “E nehenehe te taata atoa i faaroo i te reira, e haamanaˈo atu.”
Te faaite ra te mau tapaopaoraa o te mau salamo e ua faaohipa-rahi-hia te mau mauhaa upaupa. Te faahiti ra te Salamo 150 i te pu, te kinura, te tophe, te ogeba, e te sumebalo, apitihia mai e te mau upaupa niuniu. Te mea râ i titau-rahi-hia, o te reo ïa o te taata. Te faaue ra te irava 6 e: “O tei huti i te aho ra ia haamaitai anaˈe ïa ia Iehova. Halelu Ia!”
I te mea e e faaite te upaupa i to tatou mau manaˈo hohonu, i te mau tau Bibilia, ua horoa mai te mau manaˈo oto i te mau himene otoraa e te mau huru himene haumani. Ua taotiahia râ teie huru himene i te haapueraa himene a to Iseraela. “No te hoê himene otoraa, mea au aˈe te huru himene haumani i te taˈi o te upaupa aore ra i te tauiuiraa i te reo e te aravihi o te oreroraa parau noa,” ta te buka ite rahi Bibilia ra Étude perspicace des Écritures ïa e tapao ra.a
Ua himene Iesu e ta ˈna mau aposetolo haapao maitai i te mau arueraa ia Iehova i te po hou te poheraa o Iesu, papu maitai ma te himene i te mau parau o te mau Salamo Hallel. (Salamo 113-118) Ua haapaari mau ïa te reira i te mau pǐpǐ a Iesu no te faaruru i te pohe o to ratou Fatu! Hau atu i te reira, ua puai atu â paha ta ratou faaotiraa eiaha e taiva ei tavini o te Fatu e Arii o te ao taatoa, o Iehova, a himene ai ratou e pae taime i te faahoˈiraa himene “e tia hoi to ˈna aroha i te vai-maite-raa.”—Salamo 118:1-4, 29.
Ua himene te mau Kerisetiano matamua no Ephesia e no Kolosa i te mau “salamo, e te [mau arueraa]” (i te auraa mau, “mau himene”). I te reira, ua amui mai ratou i te “sire a te [v]arua” i himenehia na i roto i to ratou aau. (Ephesia 5:19; MN; Kolosa 3:16) Na roto i te himene e te parau, ua faaohipa atoa ratou i to ratou vaha ma te tano no te arue. Aita anei Iesu i parau e “no te î o te aau hoi i parau ai te vaha”?—Mataio 12:34.
Mau upaupa ta te Atua e ore e au
E ere pauroa te upaupa i faahitihia i roto i te Bibilia ta te Atua i au. A hiˈo na i te ohipa i tupu i te mouˈa Sinai, i reira te horoaraahia te Ture ia Mose, oia atoa na Ture ahuru. I to Mose pouraa mai i raro i te mouˈa, eaha ta ˈna i faaroo? “E ere . . . i te reo umere tamaˈi,” “e ere hoi i te auê pau, e reo upaupa râ.” E upaupa tera i taaihia i te haamoriraa idolo, te hoê peu tei faatupu i te au ore o te Atua e te pohe o na feia faataˈi upaupa fatata e 3 000.—Exodo 32:18, 25-28.
Noa ˈtu e ua ite te taata i te fatu, i te hauti, e te fanaˈo i te mau huru upaupa atoa, e ere ïa te auraa e e au pauroa te Atua i te reira. No te aha e ore ai? Te faataa ra te aposetolo Kerisetiano o Paulo e: “Ua rave paatoa hoi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra.” (Roma 3:23) Mea pinepine te mau peu faaroo etene no te tupu-maitai-raa, te haapiiraa o te pohe-ore-raa o te nephe, e te haamoriraa ia Maria ei “metua vahine o te Atua” i te ravehia ei tumu parau o te mau upaupa fatuhia. Teie râ, eita teie mau tiaturiraa e mau peu e faahanahana i te Atua o te parau mau, no te mea aita roa ˈtu e tuati ra i tei faaitehia i roto i ta ˈna Parau i faauruahia, te Bibilia.—Deuteronomi 18:10-12; Ezekiela 18:4; Luka 1:35, 38.
Te maitiraa i te upaupa ma te paari
Mea fifi roa ia maiti i te upaupa e vai ra. Ua opuahia te mau tapoˈi o te mau pehe paari no te turai i te feia aimamau ia hoo mai i te mau huru pehe atoa. Ia hinaaro râ te taata haamori i te Atua e faaoaoa Ia ˈna, e ara oia e e maiti oia ma te paari no te ape i te upaupa himene aore ra hautihia i niuhia i nia i te mau tiaturiraa a te haapaoraa hape aore ra o te tuu i te tapao i nia i te peu morare tia ore e te peu demoni.
Te faˈi ra o Albert, tei tavini na ei mitionare Kerisetiano i Afirika, e aita rea to ˈna e taime no te hauti i te piana i ǒ. Ua faaroo noa râ oia i taua noâ maa pehe rii ra ta ˈna i hopoi na muri ia ˈna. Ua hoˈi oia i to ˈna fenua aiˈa, e i teie nei, te tavini ra o Albert i te mau amuiraa Kerisetiano ei tiaau ratere. Mea iti to ˈna taime no te faaroo i te upaupa. “Ta ˈu rohipehe au roa ˈˈe, o Beethoven,” ta ˈna ïa e parau ra. “I te roaraa o te mau matahiti, ua haapue au i te pehe o ta ˈna mau symphonie, concertos, sonate, e himene e maha reo.” Ua faaoaoa rahi te faarooraa i te reira ia ˈna. Parau mau, te taata ta ˈna iho huru upaupa e au, ei Kerisetiano râ, e haamanaˈo tatou i te aˈoraa a Paulo: “Te amu ra e te inu ra hoi, e te mau mea atoa ta outou e rave na, e rave ïa ma te haamaitai i te Atua.”—Korinetia 1, 10:31.
Te upaupa e te pûpûraa ia ˈna iho
Te mea matamua ta Susie i au roa ˈˈe, o te upaupa ïa. “Ua haamata vau i te hauti i te piana i te 6raa o to ˈu matahiti, i te violon i te 10raa, e i te pae hopea i te kinura i te 12raa,” ta ˈna ïa e faataa ra. I muri aˈe, ua haere Susie i te Royal College of Music i Lonedona, i Beretane, e haapii i te kinura. Ua haapii oia e maha matahiti i te maoro e te hoê Paniora hauti kinura tuiroo e hoê matahiti hau i te Conservatoire no Paris, e ua noaa ia ˈna te hoê parau tuite hanahana no te upaupa e te mau parau tuite atoa no te hautiraa kinura e no te haapii i te piana.
Ua apiti atu Susie i te hoê amuiraa Ite no Iehova i Lonedona. I reira, ua itea mai ia ˈna te anaanatae e te here mau i roto i te mau hoa Ite. Ua turai mǎrû noa to ˈna here no Iehova e to ˈna itoito no ta ˈna taviniraa ia ˈna ia imi i te ravea no te tavini ia ˈna. Ua aratai te reira i te pûpûraa ia ˈna iho e i te bapetizoraa. “Te raveraa i te upaupa ei toroa, e huru oraraa pûpûhia ïa, no reira, e ere te hoê oraraa pûpûhia i te mea apî no ˈu,” ta Susie ïa e parau ra. Ua iti mai to ˈna taime no te mau po himeneraa a rave ai oia i te taviniraa Kerisetiano oia te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua ei auraroraa i te mau faaueraa a Iesu.—Mataio 24:14; Mareko 13:10.
I teie nei e mea iti te taime ta ˈna e horoa no te upaupa, eaha to ˈna manaˈo? “I te tahi mau taime, e ite rii au i te inoino e aita i rahi aˈe to ˈu taime no te hauti,” ta ˈna ïa e faˈi ra, “te hauti noa ra râ vau i ta ˈu mau mauhaa upaupa e mea au roa na ˈu e faaroo i te upaupa. E ô te upaupa no ǒ ia Iehova. Te oaoa hau atu nei au i te reira i teie nei e ua tuu vau i ta ˈna taviniraa na mua i roto i to ˈu oraraa.”—Mataio 6:33.
Te upaupa o te arue i te Atua
E arue tamau o Albert e o Susie e oia atoa fatata e ono mirioni Ite no Iehova ê atu i te Atua ra o Iehova ma te upaupa. I roto i te mau putuputuraa Kerisetiano e faatupuhia i roto i te Piha a te Basileia i roto i na fenua e 234, e haamata e e faaoti ratou i ta ratou mau putuputuraa, i te mau vahi e nehenehe, na roto i te himeneraa na Iehova. Na roto anei i te nota majeure aore ra te nota mineure, e faatae te mau himene navenave i te mau pehepehe niuhia i nia i te mau Papai ei arueraa i te Atua ra o Iehova.
E faateitei pauroa te feia e putuputu ra i to ratou reo no te himene ma te mahanahana e e Atua haapao maitai o Iehova (Himene 44). E himene ratou i te hoê himene arueraa ia Iehova (Himene 190). E faˈi ta ratou mau himene i te mau oaoaraa e te mau hopoia a te huitaeae Kerisetiano, te oraraa Kerisetiano e te mau huru maitatai Kerisetiano. No te faaoaoa ˈtu â ia ratou, e rau te huru o te mau upaupa ta te mau Ite no Iehova no Asia, Auteralia, Europa, e Marite Apatoerau e Apatoa i faaohipa no te fatu i te mau himene.b
“E himene ia Iehova i te himene apî; e himene ia Iehova, e te mau fenua atoa nei. E himene ia Iehova, e haamaitai i to ˈna iˈoa,” o te mau parau omuaraa ïa teie o te hoê himene rahi hanahana fatuhia i te tau o te papai salamo. “E faaite i te ora na ˈna eiaha ei mahana tuua. E faaite i to ˈna hanahana i roto i te mau etene; e ta ˈna ra mau ohipa taa ê i roto i te taata atoa ra.” (Salamo 96:1-3) O ta te mau Ite no Iehova ïa no to outou vahi e rave ra, e te titau nei ratou ia outou e apiti mai i roto i te himeneraa i teie arueraa. E manavahia outou i roto i ta ratou mau Piha a te Basileia, i reira outou e haapii ai nafea ia arue ia Iehova ma te upaupa ta ˈna e au.
[Nota i raro i te api]
a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
b Te vai ra teie mau himene i roto i te buka himene ra E haamaitai ia Iehova na roto i te himene, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Hohoˈa i te api 28]
Te himeneraa i te mau arueraa ia Iehova