VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g93 8/3 api 12-13
  • Te mau metua vahine mono—No te mau kerisetiano anei?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau metua vahine mono—No te mau kerisetiano anei?
  • A ara mai na! 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha mau na te metua vahine mono?
  • Te mau fifi o te mau metua vahine mono
  • Te faahanahana ra anei te parau no te mau metua vahine mono i te faaipoiporaa?
  • Te mau tamarii — e hopoia e e haamauruuru atoa
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
  • E nafea te oraraa e taui ai ia tamariihia orua?
    E nehenehe to utuafare e oaoa
  • Ia ite outou i te oaoa i roto i to outou faaipoiporaa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te faaipoiporaa?
    Te pahono ra te Bibilia
A ara mai na! 1993
g93 8/3 api 12-13

Ia au i te Bibilia . . .

Te mau metua vahine mono—No te mau kerisetiano anei?

AITA te rohipehe roma ra o Horace i ite noa ˈˈe i te parau no nia i te mau metua vahine mono ia ˈna i papai e: “Aita e parau e tia ia parauhia no nia i te hoê taata e fanauhia mai noa ˈtu aita i itehia o vai ma to ˈna mau metua, oi riro noa ˈi oia ei taata maitai.” Ua papaihia hoi te tahi manaˈo na te tahi taata papai buka farani no te senekele 17 ra e na ô ra e “Faufaa ore te mahana fanauraa aita anaˈe e haerea maitai,” na mua roa ˈˈe te parau no nia i te fanauraa mono e riro mai ai ei huru tupuraa fifi roa e fariihia e te ture. Tera râ, mai ta te vahine ra o Mary Thom e faataa ra i roto i te vea Ms, na roto i te mau ravea apî i te pae no te fanauraa, e tia hoi “te mau tereraa no te faahotu i te huero, oia hoi te farii i reira e vaiihohia te mau feto e riro mai ei aiû, e te haapao aiû atoa hoi ia fanauhia mai oia”, ia tufahia i rotopu e piti aore ra e toru “metua vahine.” Ua riro roa ˈtura ïa na parau toopiti no nia i te “haerea maitai” e i te parau “aita e parau” ei nau parau fifi roa e te taa ore atoa ia faataa.

Ua parare roa hoi te parau no te faaohiparaa i te mau metua vahine mono i roto i te ao taatoa nei, i te ropuraa o te mau matahiti 1970, ma te faatupu atoa i te mau fifi i te pae totiare, i te pae morare, e i te pae no te ture tei ore aˈenei i itehia na mua ˈtu. Ua oaoa roa te tahi mau tane e mau vahine eita ta ratou tamarii e noaa, i teie ravea fanauraa matau-ore-hia. I te tahi aˈe pae, te rave nei te mau taote, te mau paruru, te feia iriti ture, i te mau tutavaraa e itehia nei i te pae no te parareraa te parau no te hotu maoti te mau ravea apî, no te faatupu i te mau aratairaa e titauhia ra i te pae morare.

Eaha mau na te metua vahine mono?

Te metua vahine mono aore ra i faaauhia ˈtu i te parau, o te hoê ïa vahine i tuuhia ˈtu i roto ia ˈna i te huero, e na ˈna atura hoi e amo i te tamarii no te tahi atu vahine. E tupu te reira ia tuuhia ˈtu te pape o te tane no roto mai i na taata i faaau i te parau e o ˈna. No reira, te metua vahine mono o te metua vahine ïa e na roto mai ia ˈna taua aiû ra. Te auraa ra, ua tahoêhia te huero o te vahine e te pape o te tane i rapaeau mai i te opu i roto i te hoê ravea matauhia i te parau faahoturaa in-vitro (farii-tamataraa), e te feto e noaa mai, e tuuhia ˈtu ïa i roto i te vairaa tamarii o te metua vahine mono i reira oia e paari ai.

No te aha hoi te parau no te mau metua vahine mono i rahi roa ˈi? No te hoê ïa mea, inaha ua noaa i te pae no te ite aravihi, i te tahi mau ravea no te tauturu i te mau vahine ia noaa atoa ta ratou mau tamarii. Te hinaaro puai nei te mau tane e te mau vahine i te hoê tamarii, no te mea eita ta ratou e nehenehe e fanau, no te tahi mau fifi to ratou, aore ra no te iti te mau aiû oraora maitai e horoa-faaamu-hia ra. No reira, e tarahu ïa ratou i te tahi atu tino, ia noaa ta ratou aiû. I te mea hoi e e mau tino moni rarahi te titauhia, ua faataahia ˈtura ïa te parau no te mau metua vahine mono na roto i te tahi mau parau au ore, mai te “faatîtîraa opua-ore-hia aore ra faatîtîraa” aore ra “te apoo imiraa faufaa i roto i te hotu o te taata veve.”

I te mau Hau Amui no Marite, ua faaoti te Haavaraa Teitei e mai teie te huru te faataaraahia te parau no te feia moni e imi ra i te moni i nia i te tua o te mau taata veve i roto i te tuhaa no te mau metua vahine mono i te na ôraa e: “Te vai ra, ei haapoto-noa-raa, te mau faufaa ta te totaiete e faariro ra ei mau mea faufaa rahi mau, i te haapapuraa mai i te maitairaa mai te peu e nehenehe ta ˈna e hoo mai, e riro ei ohipa, ei here, aore ra ei oraraa.” Ua faaoti te Haavaraa Teitei no Farani e te hamani ino nei te parau no te mau metua vahine mono i te tino o te hoê vahine e eita “hoi te tino o te taata e tia ia tarahuhia, e ia hoohia ˈtu.”

Te mau fifi o te mau metua vahine mono

E rave rahi mau fifi ta te parau no te mau metua vahine mono, e faatupu. O te hoê teie o te mau aroraa au ore roa ˈˈe i te pae no te ture ia hinaaro te vahine e fanau mai i te aiû, e tapea i taua aiû ra na ˈna. No vai teie aiû, no te vahine i fanau mai i taua aiû ra aore ra no te vahine no ˈna te huero? No reira, e riro te fanauraa o te hoê tamarii, o tei matauhia hoi ei taime oaoaraa, i te tahi taime, i te aratai i mua i te ture. Te tahi atu fifi: Inaha, te ite nei vetahi mau vahine o tei farii i te tiaraa metua vahine mono, i to ratou mau manaˈo i te tauiraa a tupu noa ˈi te aiû e ia fanauhia te aiû i tuuhia i roto i te parau faaau. E rahi noa ˈtu te parau faaau i faaauhia tau avaˈe na mua ˈtu, i te riro ei parau fifi roa ia farii. E tupu te hoê taairaa puai mau i rotopu i te metua vahine e te aiû i roto ia ˈna. Te faataa ra te hoê metua vahine mono, tei ore i atuatu i taua taairaa ra, i to ˈna mau manaˈo no nia i te taime oia e horoa ˈtu ai i te aiû: “Mai te huru râ ïa e e taata tei pohe. Te autâ ra to ˈu tino i ta ˈu tamahine.”

No reira, eaha ïa te maororaa o te mau faahopearaa o teie huru fanauraa i nia i te tahi atu mau tamarii mono, i nia i te utuafare e farii i te aiû, e i nia i te aiû iho? Aore ra eaha ïa te ohipa e tupu ia itehia te tahi hape i nia i te aiû e fanauhia mai e te hoê metua vahine mono, i to ˈna fanauraahia ra? E tia anei i te metua tane ia rave i te aiû? Mai te peu e eita, na vai e aufau i te mau haamâuˈaraa no teie tamarii? E te tahi atoa uiraa faufaa roa, eaha te manaˈo o te Atua i te parau no te mau metua vahine mono?

Te faahanahana ra anei te parau no te mau metua vahine mono i te faaipoiporaa?

Te parau ra te Parau a te Atua e mea moˈa na te Atua te faaipoiporaa. Ei hiˈoraa, te na ô ra te Hebera 13:4 e: “Ia haamaitaihia te faaipoipo i te taata atoa ra, e te viivii ore hoi te roi, e haava hoi te Atua i te poreneia e te faaturi.”a Te titau ra te Atua i te mau kerisetiano ia faahanahana ratou i te faaipoiporaa e ia tamau noa ratou i te na reira. Na te aha e faaino i te faaipoiporaa? Na te poreneia ïa, o te ore e faahanahana i te faaipoiporaa na mua ˈˈe, e te faaturi o te ore roa ˈtu e faahanahana i te faaipoiporaa i muri aˈe.

Te faahanahana ra anei te parau no te mau metua vahine mono i te faaipoiporaa e e te haamaitai ra anei i te roi o te faaipoiporaa? Papu maitai e, aita. E titau te parau no te mau metua vahine mono, ia tuuhia ˈtu i roto i te vahine i te pape o te tahi atu tane e horoa ra. E nehenehe te manaˈo o te Bibilia e itehia i roto i te Levitiko 18:20 e na ô ra: “Eiaha atoa oe e rave i te vahine na vetahi ê, a haaviivii ai oe ia oe iho ia ˈna.” Aita e niu bibilia e haapapu ra i te taa-ê-raa i rotopu i te faahoturaa na roto i te taatiraa i te pae tino e na roto i te tuuraa ˈtu i te huero i roto i te hoê vahine. No reira, noa ˈtu eaha te huru tupuraa, ua tupu te poreneia e te faaturi, mai te peu na te hoê tane e ere na te tane faaipoipo iho a taua vahine ra i rave e ia hotu mai oia.

Eaha ˈtura ïa no te taime te aiû e tupu ai i roto i te opu o te metua vahine mono? E faaino atoa te reira i te roi o te faaipoiporaa. Parau mau, no roto mai te huero e faahotuhia mai i te taatiraahia te tane i ta ˈna vahine, e tuuhia ˈtu râ i muri iho i roto i te opu o te tahi atu vahine e, oia hoi, o te faahapû ia ˈna. E ere taua hapûraa nei i te faahopearaa o te mau taairaa i rotopu i te metua vahine mono e ta ˈna iho tane. No reira, te faaohipahia ˈtura ïa to ˈna mau melo taatiraa na te tahi atu taata e ere ta ˈna iho tane. Eita roa ˈtu te reira e tano i te mau faaueraa tumu a te Bibilia e titau ra ia amo te hoê vahine i te hoê tamarii no ta ˈna iho tane. (A faaau e te Deuteronomi 23:2.) Eita roa ˈtu e tia i te hoê tane e ere i te tane a te metua vahine mono iho, ia faaohipa i to ˈna mau melo taatiraa. E faaohiparaa tia ore teie i te roi faaipoiporaa. No reira, eita ˈtura ïa te parau no te mau metua vahine mono e tano no te mau kerisetiano.

[Nota i raro i te api]

a Te faaite ra te New Testament Word Studies e “te roi o te faaipoiporaa” o te Hebera 13:4, te auraa ra e ere noa ïa te huru o te faaohipa-atoa-raa râ o te faaipoiporaa te ore e tia ia faainohia.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 12]

Hohoˈa peni a Mary Cassat, The Metropolitan Museum of Art, Gift of Mrs. Ralph J. Hines, 1960. (60 181)

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono