Te mau flamands—“Mau manu e ora tapǔpǔ”
Na to tatou taata papai A ara mai na! i Paniora
MÂTAUHIA e te ore atoa râ e taa-maitai-hia te huru, hiˈoraa huru ê e te nehenehe atoa râ, ma te hinaaro rahi e faaatea ia ˈna, ma te ora tapǔpǔ râ hoi—ua riro mau â te flamand (manu mai te otuu ra te huru) ei manu huru ê mau.
Mâtauhia e te rahiraa o te taata, e itehia to ˈna hohoˈa i nia i te tahi mau papairaa tahito no Aiphiti (e taipe no te ǔ uteute), i nia i te mau hohoˈa i penihia i roto i te mau ana, e tae noa ˈtu i te mau ohipa rima î o teie nei tau. Te vai râ i roto i te mau manu mai te otuu ra te huru oia hoi te flamand, te tahi mau mea ta tatou i ore i ite. Mea atea huru ê roa te vahi tei reira ratou i te oraraa, e ua ite-noa-hia mai hoi te rahiraa o ratou i roto i na matahiti e 50 i mairi aˈenei. E i te mea hoi e hoê â hohoˈa to te oni e te ufa, e faaohipa ïa te mau taata tuatapapa i te parau no te mau manu i te tahi taoˈa no te patia ˈtu i roto i taua mau manu ra e taa ˈtu ai ia ratou e ufa anei aore ra e oni.
Na to ˈna mau avae roa e pararai atoa hoi e to ˈna afii roroa—ta ˈna e faaohu e e ofati i raro aˈe i to ˈna pererau mai te huru ra hoi e ua hamanihia i te uaua caoutchouc—e faariro i taua manau ra ei manu huru ê mau ia hiˈo. E, ia haere oia na roto i te mau vahi rii papaˈu aore ra ia patia oia i to ˈna afii i raro aˈe i te pape no te ohi mai i te mau oura rii ta ˈna e amu, mea nehenehe mau â oia, e e hau roa ˈtu â taua nehenehe no ˈna ra ia marere oia.
Mea iti roa te mau mea o te natura e nehenehe e faaauhia i te hoê pǔpǔ flamands e maue ra. E taa maitai te uteute e te ereere o to ratou mau pererau i te tarona aore ra i te uouo o to ratou mau tino.a Mai te huru ra ïa e ehia rahiraa muriadi tahirihiri ua rau huru te peni e fafati amui ra mai te are miti ia marere mǎrû noa te nǎnǎ i roto i te reva.
E ia matara maitai ratou i roto i te reva, e faariro atura ïa to ratou tino nehenehe maitai e to ratou tere au maitai, ia ratou mai te hoê pǔpǔ manu ori no te ao nei.
E ere râ hoi i te mea ohie ia ite i te hoê hohoˈa mai teie te huru. E mau manu e ora tapǔpǔ te mau flamands, tera râ mea au aˈe na ratou e ora ratou ratou noa—e hiˈoraa papu mau ratou no te “mau manu e ora tapǔpǔ.” E ape na ratou i te vahi mea rahi te taata e e pinepine ratou i te amuimui rahi i roto noa i te mau vahi roto avaava aore ra i te mau vahi varivari.
E mau peu faahiahia mau ta ratou
No te ite hau atu no nia i teie mau manu faahiahia mau, ua uiui atu te A ara mai na! ia Manuel Rendón, faatere i te Fuente de Piedra, Vahi faaoraraa animala a te Hau, i Màlaga, i te fenua Paniora.
E mau manu paruparu anei te mau flamands ia hiˈohia to ratou hamaniraa? “Eita. E ora na ratou i roto i te mau roto avaava i nia ˈˈe i te mua Andes eita hoi te tahi noa ˈtu manu e na reira ˈtu. I roto i te mau roto no te fenua Afirika i reira ratou e pinepine ai i te faaea, no te veavea hoi te pape e te ǎhu e nehenehe ïa to outou iri e paapaa, tera râ e paruru te mau iri iri puaa o te mau avae o te mau flamands ia ratou, i te ǎhu.”
Eaha to ratou fifi matamua? “Papu maitai te iteraahia ïa ia ratou i te hoê vahi tano maitai no ratou. Mea hinaaro na ratou i te hoê vahi ia ore ratou ia haapeapeahia, i te mau roto avaava mea papaˈu te pape te vai ra te mau motu rii nainai i reira e nehenehe atu ai ratou e hamani i to ratou mau ofaaraa. E i teie mau tau, mea fifi roa teie mau huru vahi i te itehia. Inaha, i te mau pae Mediteranea hitia o te râ, e piti anaˈe vahi mai te reira te huru e vai ra: hoê i te fenua Paniora e hoê i te fenua Farani.b
“I ǒ nei i Fuente de Piedra, te vai ra to ratou te tahi atu fifi. E marô oioi noa te vahi i reira ratou e ora ˈi no te ǎhu o te mahana i Andalusia—na mua ˈˈe hoi te mau manu apî roa e marere ai.”
Eaha ïa te ohipa e tupu mai ia marô roa te roto? “Te tahi tau matahiti na mua ˈtu, ua faanaho matou i te tahi pape no ratou ia ore te pǔpǔ taatoa ia ore roa. Ua ite aˈera hoi matou e mai te peu e faanahohia e ono tâ i raro i te pape, e navai maitai te reira, te auraa atoa râ, e tia i te mau flamands paari, i te rahiraa o te taime, ia haere e tii i ta ratou maa i roto i te miti ehia hoi kilometera te ateraa i rapae. E horoa rahi atura ïa te mau flamands i to ratou taime no te haere i te mau vahi e maa to reira e hoˈi mai ai, a faarue noa mai ai i te mau manu apî aˈe na te tahi tau manu paari e haapao—e nehenehe e parau e mai te hoê aua tamarii ra ïa te huru teie faanahoraa.
Eaha ˈtu â ta outou i ite mai? Na roto i te tapaoraahia te tahi mau manu, ua hau atu to matou ite no nia i to ratou mau tere. Eita te mau flamands e haere i te hoê fenua taa maitai, e tere râ ratou mai te hoê vahi e maa to reira e tae atu i te tahi vahi e maa to reira, ia au i ta ratou e hinaaro e haere. No reira, e nehenehe atura hoi te hoê manu e haere i te fenua Paniora i te tau veavea e i Afirika Apatoerau i te tau toetoe, area te tahi ra mai te fenua Afirika ˈtu i te fenua Paniora. E riro paha outou i te parau e te tere nei ratou no te faaoaoa ia ratou, tera râ e rahi aˈe to ratou mau tere i te faatuatihia i te imiraa i te maa na ratou i te faaoaoaraa.
“Te vahi papu, mai te peu e tauturu-rii-hia ˈtu ratou e e paruru-atoa-hia, e ruperupe â te mau flamands. Na mua ˈˈe i te mau matahiti 1980, e haere mai na ratou i ǒ nei e ora ˈi e ere râ hoi i te mea pinepine e aita atoa ratou i rahi roa. Ia au i te maa tauturu iti a te taata e te tahi faito pape e au no ratou e ora ˈi ratou i roto i te roto pape e tae noa ˈtu i te taime te manu apî roa e marere ai, ua ite mai matou i te hoê maraaraa rahi i roto i to ratou mau numera. I te matahiti 1988 ra, ua noaahia ia matou hoê ahuru tausani fanauˈa faaamu.
Te hoê ohipa faahiahia mau no te poieteraa
Mea iti roa te taata e moehia ia ratou i te ohipa ta ratou i ite i te mau flamands i te oraraa i te vahi oviri. E maoti to ratou mau vahi atea tano maitai e te pûpûraa te tahi mau taata ia ratou no te haapao i te parau no te faaoraraa i te mau manu, te vai nei â te tahi mau tuhaa tano maitai i roto i teie nei ao i reira e itehia ˈi te mau nǎnǎ rarahi i roto i te mau vahi e au maitai ia ratou.
E riro te fenua nei ei vahi veve aˈe ahiri e aita te mau mea faahiahia o te poieteraa mai teie te huru e faaoaoa na i te mata e e faaanaanatae na i te feruriraa. Papu maitai, e nehenehe e parau e te amui nei teie mau “manu e ora tapǔpǔ” ra, i to ratou reo i te mau “manu pererau” no te arue i te iˈoa o Iehova,—Salamo 148:10, 13.
[Nota i raro i te api]
a E huruhuru tarona to te flamand no Caraïbes (Phoenicopterus ruber ruber), e te flamand rahi roa ˈˈe (Phoenicopterus ruber roseus) mea huru maramarama rii mai to ˈna ǔ, tei te huru te maa ta ˈna e amu.
b Taua mau vahi ra: Fuente de Piedra (Málaga), Paniora, e te Camargue (Bouches-du-Rhône), Farani.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 31]
Mau hohoˈa i nia e i raro: Zoo o la Casa de Campo, i Madrid