VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g93 8/2 api 27-29
  • Te faanahoraa i te oraraa utuafare—Te manaˈo kerisetiano

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te faanahoraa i te oraraa utuafare—Te manaˈo kerisetiano
  • A ara mai na! 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E hopoia no ǒ mai i te Atua ra
  • Te faataimeraa i te fanau
  • Na vai e faaoti i te rahi o te utuafare?
    A ara mai na! 1996
  • E te mau metua, a haapii i ta outou tamarii ia here ia Iehova!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
  • “E tuhaa te mau tamarii no ǒ mai ia Iehova ra”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
  • Te fanauraa i te tamarii i te tau hopea: e hopoia teimaha mau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
Ite hau atu â
A ara mai na! 1993
g93 8/2 api 27-29

Te faanahoraa i te oraraa utuafare—Te manaˈo kerisetiano

I TE Apooraa matamua i tupu no nia i te Huiraatira o te Ao nei, i te matahiti 1974 ra, 140 nunaa tei farerei no te faaoti e e “tiamâraa e e hopoia [na te mau taata] no te opua e no te haamau i te numera e te area tau e fanau ai ratou i te tamarii e tei ia ratou atoa hoi i te tiamâraa no te haamaramaramaraa, no te haapiiraa, e te mau ravea e na reira ˈi ratou.”

E rave rahi teie e faariro nei i taua faaotiraa ra ei faaotiraa maitai. Parau mau, ua parau atu te Atua ia Adamu raua o Eva, e i muri aˈe i te utuafare o Noa, e “fanau e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei,” aita râ hoi teie faaueraa i horoahia mai i te mau kerisetiano. (Genese 1:28; 9:1) Aita atoa te mau Papai e faaitoito ra i te feia faaipoipo kerisetiano ia fanau i te tamarii e aita atoa hoi e parau ra e eiaha e fanau i te tamarii. Na te feia faaipoipo iho e opua e fanau anei ratou i te tamarii aore ra eita e, mai te peu e e opua ratou e fanau i te tamarii, ehia ïa rahiraa ta ratou e hinaaro e afea ratou e fanau ai.

E hopoia no ǒ mai i te Atua ra

Ua tapao mai anei outou e te parau ra te Apooraa no nia i te Huiraatira o te Ao nei e na te feia faaipoipo te “hopoia i te pae no te numera e no te faaarearaa i te matahiti i rotopu i ta ratou mau tamarii? Ua tano maite teie faaueraa tumu i te pae no te hopoia e te Bibilia. Te farii nei te mau metua kerisetiano e i te mea hoi e ua riro te mau tamarii ei ô no ǒ mai i te Atua ra, e riro iho â ïa taua ô nei ei hopoia rahi mau.

Te vahi matamua roa, te vai ra te hopoia no te haapaoraa i te tamarii i te pae materia. Te na ô ra te Bibilia e: “O te taata hoi aore i hamani maitai i to ˈna ihora, e rahi atu â i to ˈna ihora utuafare, ua faarue ïa oia i te parau, e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata mau ore ra.”—Timoteo 1, 5:8.

Te titauhia ra hau atu i te taata e utuafare to ˈna, i te tuu-noa-raa mai i te maa i nia i te amuraa mai e i te aufauraa i te mau parau haamâuˈaraa, noa ˈtu â ïa e ohipa rahi mau teie. E haapao maite te feia faaipoipo kerisetiano, i roto i ta ratou huru faanahoraa i to ratou mau utuafare, i te maitairaa o te metua vahine, i te pae no to ˈna mau manaˈo hohonu, no te feruriraa, e i to ˈna maitairaa i te pae varua. E titau rahi hoi te haapaoraa i te hoê tamarii, i te taime, e mai te peu e fanauhia mai tera aiû i muri aˈe i tera aiû ra, e pinepine ïa te mau metua vahine i te haapae roa ia ratou eiaha noa i te pae no te tamǎrûraa ia ratou, i te pae no te faafaaearaa, i te pae no to ratou tupuraa, e i te apitiraa ˈtu i roto i te mau ohipa kerisetiano, i roto atoa râ i to ratou maitairaa i te pae tino e i te pae varua.

E haapao atoa te mau metua kerisetiano i ite maitai i ta ratou mau hopoia, i te mau hinaaro o ta ratou mau tamarii. Te na ô ra te The State of the World’s Population 1991 e: “Te mau tamarii i fanauhia i roto i te mau utuafare mea rahi roa te tamarii, e riro ïa ratou i te tataˈu i te pae no te maa, no te ahu e no te here o to ratou mau metua, e to ratou mau taeae e mau tuahine. E ohie roa atoa hoi ratou i te roohia i te maˈi. Mai te peu e ora mai taua mau tamarii ra i to ratou mau matahiti tamarii-rii-raa ra, e riro ïa to ratou tupuraa i te pae tino e i te pae feruriraa i te fifi roa. E iti roa mai te mau tiaturiraa o teie mau tamarii i roto i to ratou oraraa taata paari.” Papu maitai, e ere teie te huru tupuraa itehia i roto i te mau utuafare rarahi atoa, o te hoê râ teie mea e tia i te feia faaipoipo kerisetiano ia haapao maitai, ia faanaho ratou i te parau no te rahiraa tamarii ta ratou e manaˈo ra e fanau mai.

O Emeka, te hoê kerisetiano e haapii na i te parau no te ture i Nigeria, ua oti oia i te faaipoipohia hoê matahiti te maoro e aita roa ˈtu o ˈna e rû ra i te riro mai ei metua tane no te hoê utuafare rahi roa. “Ua tauaparau mâua ta ˈu vahine no nia i te rahiraa tamarii ta mâua e hinaaro. Ua manaˈo mâua e fanau e pae, ua opua râ hoi mâua e fanau e toru. E i muri aˈe, ua faaoti aˈera mâua e mea maitai aˈe e piti. Mea fifi roa ia rave i te tamarii ia au i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. E hopoia rahi mau hoi te reira.”

Ua opua vetahi feia faaipoipo kerisetiano e ore roa ˈtu e fanau i te tamarii no te horoa i to ratou taime i roto i te taviniraa i te Atua. Te na ô ra te hoê mitionare i Afirika i faaoti e ta ˈna tane eiaha e fanau i te tamarii: “Aita vau e manaˈo ra e ua erehia vau i te tahi mea i te oreraa vau e fanau i te tamarii. Noa ˈtu â ïa e aita mâua ta ˈu tane e fanaˈo ra i te mau oaoaraa e fanaˈohia nei e te mau metua, ua î roa to mâua nei oraraa i te tahi atu mau oaoaraa. Na roto i te haereraa ˈtu e tauturu i te tahi pae ia haapii i te parau mau o te Bibilia, ua noaa mai ia mâua i te mau tamarii i te pae varua i roto e rave rahi mau vahi o te ao nei. Mea here roa na mâua ia ratou, e mea here atoa hoi na ratou ia mâua. Te vai ra te hoê taairaa taa ê mau i rotopu ia matou. Ua tano maitai atura hoi te aposetolo Paulo i te faaauraa ia ˈna i te hoê metua vahine no to ˈna here hohonu i te feia ta ˈna i tauturu i te pae varua.”—Tesalonia 1, 2:7, 8.

Te faataimeraa i te fanau

Te opani ra anei te Bibilia i te parau no te faaitiraa i te fanau? Aita roa ˈtu. Na na taata faaipoipo e maiti. Mai te peu e e opua raua e faaiti mai i te fanau, tei ia raua ïa i te maitiraa i te mau ravea parururaa. Tera râ, na te faatura i te moˈaraa o te ora e aratai i te ravea no te faaitiraa i te fanau e maitihia e na taata faaipoipo. I te mea hoi e te faaite ra te Bibilia e e haamata te ora o te hoê taata i to ˈna iho â hamaniraahia ra, eita ïa te mau kerisetiano e faaohipa i te mau ravea parururaa e riro i te haamarua i te tamarii, aore ra i te haapohe i te ora o te tamarii e tupu ra.—Salamo 139:16; a faaau e te Exodo 21:22, 23; Ieremia 1:5.

No reira e mau faaotiraa taa ê ta te feia faaipoipo e maiti mai te peu e e tia ia ravehia i te tahi faanahoraa i roto i te utuafare. E riro paha vetahi i te taotia i te numera o te mau tamarii ta ratou e hinaaro. Area te tahi pae ra, ma te faaohipa i te tahi mau huru ravea parururaa, e riro paha ïa ratou i te opua eiaha roa ˈtu e fanau. E rave rahi mau ravea parururaa no te faataimeraa i te fanau e vai ra, ma to ratou atoa râ hoi mau faahopearaa maitai e mau faahopearaa iino. Na roto i te opuaraa ratou eaha te ravea maitai roa ˈˈe no ratou, e haamanaˈo ïa te feia faaipoipo e te vai ra te tahi mau ravea parururaa no te faataimeraa i te fanau e ere atoa i te mea maitai aˈe i te tahi. E tia atoa ia ratou ia titau i te tahi mau haamaramaramaraa no nia i te mau faahopearaa e nehenehe e itehia. Te vai ra ta te mau taote e te mau fare maˈi mau ravea no te faataimeraa i te fanau e no te tauturu i te feia faaipoipo ia maiti i te ravea parururaa e tano maitai ia ratou.

Te faaotiraa e ravehia e na taata faaipoipo i te fanauraa e rave rahi mau tamarii, te faaitiraa i te fanau, aore ra te ore-roa-raa e fanau, e ohipa ïa na raua. E opuaraa faufaa roa atoa. E tia hoi i te feia faaipoipo ia feruri maitai i taua parau nei i roto i te pure.

[Tumu parau tarenihia i te api 28, 29]

Mau ravea parururaa no te faataimeraa i te fanau mâtauhia

Te faaoreraa i te faahotu

I roto i te mau tane: E tâpûhia te pute hua e te mau farii tei reira te pape o te tane i te vairaa.

I roto i te mau vahine: E taamuhia aore ra e tâpûhia te mau tiupi o te vahine ia ore te huero ia ô atu i roto i te vairaa tamarii.

Te mau faahopearaa maitai: I roto i te mau ravea faataimeraa atoa i te fanau, te faaoreraa i te faahotu te mea maitai roa ˈˈe.

Te mau faahopearaa ino: E nehenehe e vai tamau noa. I roto i te mau tane mai roto atoa i te mau vahine, na te mau tâpûraa e faahoˈi mai i te hotu, eita râ te reira i te mea papu.a

Te mau huero no te faataimeraa i te fanau

E mau huero teie e tano na mua ˈˈe te vahine e faatupu ai aore ra e e faarue ai i to ˈna mau huero. E ohipa ratou i roto i te mau oromona o te hoê vahine e ohie roa to ˈna tamarii i te noaa, ia ore te huero ia ora mai.b

Te mau faahopearaa maitai: Mea maitai roa no te ore e hapû.

Te mau faahopearaa ino: No te feia i raro mari i te 40 matahiti, mea iti aˈe te mau faahopearaa ino i nia i te oraora-maitai-raa o te feia aita e puhipuhi ra i te avaava.

Te uaua iti menemene e tapoˈi i te arapoa vairaa tamarii e te raau parai

E taoˈa iti uaua menemene teie e hutihia i nia i te arapoa o te vairaa tamarii. I muri aˈe te raau no te haapohe i te huero otane e paraihia ˈtu ai i roto i te auˈa, e tuuhia ˈtu taua auˈa nei i roto i te melo taatiraa o te vahine no te tapiri atu na te hiti i te arapoa vairaa tamarii.

Te mau faahopearaa maitai: Mea au maitai no te faataime i te fanau ia faaohipa-maitai-hia.

Te mau faahopearaa ino: E tia ia faaohipahia i te mau taime atoa na taata e taati ai. E titauhia te aravihi no te tuu maitai i teie ravea parururaa, e tuuhia hou aˈe e taati atu ai e e vaiiho-noa-hia e ono e tae atu e vau hora i muri iho.

Te tapoˈi o te arapoa vairaa tamarii

Te hoê teie uaua mai te auˈa ra te huru, nainai aˈe i te taoˈa iti uaua menemene. E mai taua taoˈa iti nei ra, e tuuhia ˈtu oia i nia i te arapoa vairaa tamarii, mea maitai aˈe râ hoi e eita e titau rahi i te raau no te tupohe i te huero otane.

Te mau faahopearaa maitai: Hoê â tapoˈi e te uaua iti menemene, e e nehenehe e vai noa i te vahi i tuuhia ˈtu, e 48 hora te maoro. Eita e titauhia ia parai-noa-hia te raau i te mau taime atoa te tane e te vahine e taati ai.

Te mau faahopearaa ino: Mea fifi aˈe ia tuu atu i te uaua iti menemene, e te tuuraa i nia i te arapoa vairaa tamarii, e tia ïa ia hiˈopoa-faahou-hia na mua ˈˈe e i muri aˈe i te mau taime taatiraa. E nehenehe te tahi mau fifi i te pae no te vairaa tamarii e tupu mai. E tuuhia ˈtu taua tapoˈi nei i roto anaˈe i te mau vahine.

Te ravea parururaa parauhia éponge

Te hoê teie ravea parururaa e éponge polyuréthanne to roto e tuuhia ˈtu i roto i te melo taatiraa o te vahine no te tapoˈi roa i te arapoa vairaa tamarii, e inaha riro atura ei paruru i te huero o te tane. E tatarahia ia oti i te faaohipahia.

Te mau faahopearaa maitai: E nehenehe teie ravea parauhia éponge e vaiiho-noa-hia e 24 hora te maoro e e faufaa-noa-hia i roto i taua area taime ra noa ˈtu ehia rahiraa taime taatiraa e ravehia.

Te mau fahopearaa ino: Te faaitehia ra e ua roohia vetahi i te tomea aore ra i te maero.

Te ravea e faaohipahia i roto i te vairaa tamarii

Parau-atoa-hia e taura rii auri aore ra plastique e tuuhia ˈtu i roto i te vairaa tamarii. Noa ˈtu â ïa e aita e papu-maitai-hia ra ta ˈna huru faaohiparaa i teie nei, te manaˈo nei te mau taote e e turai oia i te hotu na roto e rave rahi mau ravea. Eita e ore te hoê o taua mau ravea ra te oreraa ïa te huero e hotu mai ia taamuhia ˈtu oia i nia i te vairaa tamarii.

Te mau faahopearaa maitai: Te hoê teie ravea e nehenehe e tiaturihia no te faataimeraa i te fanau.

Te mau faahopearaa ino: I te tahi mau taime, e nehenehe e itehia te mauiui, e ta ˈna huru ohiparaa i te tahi taime e tuati noa ïa i te haamaruaraa tamarii.c

Te mau ravea parururaa i te tane

Te hoê ravea parururaa e tuuhia ˈtu i nia i te melo taatiraa o te tane ia ore te huero ia ô atu i roto i te melo taatiraa o te vahine.

Te mau faahopearaa maitai: Te hoê ravea faataimeraa i te fanau papu maitai. E faaiti mai oia i te horoa ˈtu i te mau maˈi e itehia maoti te taatiraa, mai te SIDA.

Te mau faahopearaa ino: Eita te tahi pae e au no te mea ia faaohipahia te reira, mea titauhia hoi ia ore e taati.

Te iritiraa

Te iritiraa i te melo taatiraa o te tane mai roto mai i te melo taatiraa o te vahine na mua noa ˈˈe oia e hîhî ai.

Te mau faahopearaa maitai: Aita e haamâuˈaraa, faaineineraa, aore tamauraa i te tahi ravea parururaa.

Te mau faahopearaa ino: Eita e mâha i te pae taatiraa, e titau hoi te reira i te haavîraa ia ˈna iho, e e ere roa ˈtu i te mea papu.

Te ravea faataimeraa i te taati

Eita te mau tane e te mau vahine e taati i te mau mahana poheraa o te vahine i te taime oia e hotu rahi ai.

Te mau faahopearaa maitai: Mea papu, aita e mau faahopearaa mauiui, aita e ohipa e titauhia i te taime taatiraa.

Te mau faahopearaa ino: E ere teie ravea i te ravea faahiahia roa no te paruru i te hapû. Mai te peu râ eita iho â te tane e te vahine e hinaaro i te tamarii e ia faaohipa maitai raua i te mau faaueraa e titauhia ra e taua ravea nei, e nehenehe ïa e manuïa.

Te tuuraa i te mau oromona

Te ravea apî i te pae no te faataimeraa i te fanau, e tuuhia ˈtu ïa te tahi mau mea rii haihai roa i nia i te iri rima o te vahine. Hau atu i te pae matahiti, e tamau noa te reira i te faarue i te tahi maa faito oromona nainai roa i roto i te toto. I roto i taua area taime ra, eita ïa oia e hapû.

Te mau faahopearaa maitai: Mea papu roa. E nehenehe e fanau faahou ia tatarahia te mau oromona.

Te mau faahopearaa ino: Mea haihai roa. Hoê â e te mau huero e faaohipahia no te faataime i te fanau. Ia faaohipahia te mau ravea i tuuhia ˈtu i roto, e nehenehe te hapû e ore, inaha e tupohe oia i te huero hotu.d

[Nota i raro i te api]

a E itehia te hoê tuatapaparaa no nia i te faaoreraa i te faahotu e tano i te mau faaueraa tumu kerisetiano, i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no me 1985, api 31.

b E itehia te tahi tuatapaparaa manaˈo e faataa mai e nafea te mau huero raau ia faaitaime i te fanau, i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no tiunu, 1989, api 29.

c Te tuatapaparaa manaˈo e faataa ra e nafea râ te ravea e faaohipahia i roto i te vairaa tamarii ia tuati e te mau faaueraa tumu kerisetiano, tei roto ïa i Te Pare Tiairaa o te 15 no me, 1979 api 30, 31.

d E itehia te tahi tuatapaparaa manaˈo e faataa mai e nafea te mau huero raau ia faaitaime i te fanau, i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no tiunu, 1989, api 29.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono