VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g92 8/5 api 23-25
  • Te mau manu unauna o te Roto Bogoria

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau manu unauna o te Roto Bogoria
  • A ara mai na! 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau oriraa a te manu
  • Te manu unauna hopea
  • Roto Victoria—Te tairoto rahi no Afirika
    A ara mai na! 1998
  • Te peeraa i nia mai tei nia i te pererau o te aeto
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Te mau flamands—“Mau manu e ora tapǔpǔ”
    A ara mai na! 1993
  • Te Peho rahi no Rift
    A ara mai na! 1997
A ara mai na! 1992
g92 8/5 api 23-25

Te mau manu unauna o te Roto Bogoria

Na te papai vea a A ara mai na! i Kenya

PARURUHIA i roto i te hoê vahi haehaa e te ǒaǒa, ua haaatihia te Roto Bogoria e te mau mato teitei. Te parau nei vetahi ia ˈna te roto nehenehe roa ˈˈe no Kenya, e i to matou tootoru pouraa ˈtu na nia i to matou pereoo, ua taa ˈtura ia matou e no te aha. Mea matie anapanapa to ˈna peni, no te mau remu e rave rahi e tupu ra i roto. Mea hotu roa teie mau raau nainai no te rahi o te mahana e te veavea o te mau puna pape veavea e rave rahi e pihaa ra i reira. Ua riro te Roto Bogoria ei vahi faaamuraa rahi no te mau ahuru rahiraa manu flamingo tarona amu remu o te faaunauna ra ia ˈna.

O te mau manu matamua râ te mau flamingo i rotopu i te mau manu unauna atoa ta Paul, ta ˈna vahine o Paula, e o vau iho nei e mataitai i roto i teie tere puhaparaa ta matou. Ua faahoro mǎrû noa ˈtura matou na te pae pape ofaifai e te veavea i te pae tooa o te râ. E haapihaa mai te mau au pape veavea i ta ratou huˈa pape uouo. I nia noa ˈtu, ma te apaˈe i nia i te hoê mato e pipiha ra na roto mai i te pape i pihai iho i te pae pape, te tau noa ra te tahi atu manu e fanaˈo atoa ra i teie vahi remu: te aeto amu iˈa no Afirika.

“Aita e iˈa i roto i teie pape roto maramara,” o ta Paulo ïa i faaite mai. “No te aha ïa teie mau aeto e haere mai ai i ǒ nei?” o ta ˈna ïa i ani mai. Ua maurere maira te pahonoraa—te tahi atu aeto amu iˈa e faauta ra i te hoê flamingo i roto i to ˈna mau maiuu oi maitai! Te taa ra ïa ia ˈu i teie nei e no te aha teie mau manu tarona unauna e faaatea ê mai ai i teie mau aeto haharu!

Mea ohie roa ia itea ˈtu i te hoê aeto amu iˈa. E motu maitai te uouo o to ˈna upoo, to ˈna tua, to ˈna ouma, e to ˈna aero e te peni paahonu o to ˈna opu e te erere o to ˈna mau pererau. Ia faaea oia i te mau pape roto maramara iˈa ore, e amu noa ïa teie aeto i te mau flamingos, e taparahi hoi tau aeto hoê manu i te piti aore ra te toru mahana atoa. I roto râ i te mau pape roto toetoe, ua tano roa ïa te iˈoa o te aeto amu iˈa. A feruri na e te hahaere ra outou na te hiti o te hoê roto pape toetoe no Afirika a topa mai ai te iˈa no ta outou tamaaraa na nia mai i te raˈi i mua ia outou! Eita e nehenehe? Oia. Inaha, mea heehee roa te mau mauiui o teie manu taiˈa upoo uouo e e topa ta ˈna iˈa i haru mai—mea oaoa roa ïa na te feia e ora ra i reira!

Teie râ, ua riro te aeto amu iˈa ei manu aravihi mau, o te rere ma te rave i te mau faaohuraa maere mau. E nehenehe e piti aeto e rere e 60 metera te teitei e a haru taue ai i to te tahi e to te tahi mauiui. Ma te faaetaeta i to raua pererau, e faatopa mai raua ma te faaohu noa e tae roa i te faito e 9 metera i nia ˈˈe i te pape! Ma te matara ˈtu i teie taviriviriraa, e rere faahou raua i nia, ma te faaû atu i te mau pape pihaa mahanahana.

Te mau oriraa a te manu

E paiuma teitei te purumu reporepo e te ofaifai na te hiti apatoa o te roto e mea fifi roa ˈtura ia faahoro. A paiuma ˈi matou i te tuhaa hopea, ua mahemo atura matou i te mau manu rore upoo korona o te amu mǎrû noa ra i te mau manumanu i roto i te mau aihere teitei. Ua tae i te ahiahi, e ua oaoa roa matou i te iteraa ˈtu e ua tapae matou—Vahi puhaparaa o te Suke. Tei te hiti roa oia i te pae apatoa-hitia o te râ o te roto, e ua riro oia ei vahi haumǎrû no te feia ratere o tei rohirohi roa.

I muri aˈe i te hoê po faafaaearaa, ua parahi aˈera matou i te poipoi na te hiti i te hoê auahi, no te inu i ta matou taofe veavea. Ua fa taue maira oia! Hoê noa metera i nia ˈˈe i to matou upoo, te rere ra te hoê manu oni parauhia ‘manu paradaiso haru rao’ ma te hamani i to ˈna ofaaraa i roto i te hoê tumu raau aita i hau atu i te hoê metera i to matou vahi puhaparaa. Ua tuô ihora o Paula e: “Auê to ˈna aero roa uouo i te nehenehe e!” Mea roa mau â. Te roa o te hoê manu oni ia ore e taiohia to ˈna aero, e 18 e tae atu i te 19 noa ïa tenetimetera. Teie râ, ia taiohia na huruhuru manu e piti o to ˈna aero, e naea-roa-hia oia e 40 tenetimetera te roa. Noa ˈtu e mea nainai oia, e manu taputô teie manu paradaiso haru rao. Ia haafatata noa ˈtu te mau manu haharu rarahi aˈe ia ˈna i ta ˈna ofaaraa, eita te manu oni e haamarirau i te aro atu ia ratou!

“Mea fifi roa ia pata i te hoê hohoˈa o teie manu,” o ta Paul ïa i parau ma te faaineine i ta ˈna pata hohoˈa. Ma te ore e faaea maoro i te hoê vahi, e rave teie manu hamani ofaaraa rave ohipa i te mau tere pinepine no te haere atu i te hoê puaverevere tei î roa i te rauere i nia roa i te hoê tumu raau. Eaha ta ˈna e imi ra? Te haaputu ra oia i te mau taoˈa piripiri no te hamani i to ˈna ofaaraa. Ma te paimi haere i te mau vahi maitatai roa ˈˈe o te puaverevere, e rere na mua oia i te hoê vahi, e i muri iho, i te tahi atu vahi, ma te rave i te mau hautiutiraa vitiviti i tera e tera pae o te faaohu haere i to ˈna aero nehenehe mau ra. Ua oaoa roa matou i te mataitairaa ˈtu i teie ori faaiteite! Ia itehia mai ia ˈna te mau taoˈa maitihia, e hoˈi atu oia i te vahi o ta ˈna ofaaraa, a hautiuti noa ˈi to ˈna aero nehenehe na muri ia ˈna mai te hoê are ra te huru.

I muri aˈe i taua poipoi ra, ua ite atura matou i te tahi atu nau manu rore upoo korona. Ua opua raua e haere e imi i te maa i roto i te vahi aihere i mua i to matou vahi puhaparaa, i rotopu i te roto e te ururaau suke. Ei hoê o te mau manu roroa roa ˈˈe no Afirika Hitia o te râ, te tia noa ra te manu upoo korona fatata hoê metera i nia i to ˈna nau avae ereere e au i te rore ra. Ua anoihia te peni o to ˈna mau huruhuru i te uouo, te uteute pao, te ereere, e te ohinahina. Mea nehenehe roa ra te vahi i nia ˈtu i te aˈi. Te vai ra na te hiti o to ratou upoo ereere manina te tahi mau iri uouo e te uteute—te tahi menemeneraa iri. E te korona ïa? O te hoê ïa pupa huruhuru manu rearea e te taratara e au i te korona. Eita e maerehia i te mea e ua maitihia o ˈna ei manu faataipe i te hau no Uganda i pihai iho mai!

“Ua ite ê na anei oe i te hoê manu rore upoo korona i te oriraa?” O Paul ïa i pii mai ia ˈu mai te hoê vahi atea ˈtu. Ua fariu atura vau i nia ia ˈna. “A hiˈo na!” o ta ˈna ïa i parau mǎrû mai a haafatata ˈtu ai mâua i pihai iho i te mau manu. Te hiˈo ra te mau manu rore te tahi e te tahi, ma te tairiiri e te piˈo i to ratou upoo nehenehe mai te mea ra e te rave ra ratou i te hoê oroa arii huru ê. Ma te hohora i to raua nau pererau e te faatoro i nia ˈˈe i to raua tua, hau atu i te hoê metera te aano, e ori e e faaohu raua ma te ieie tau minuti te maoro.

“E ori apitiraa anei teie?” o ta ˈu ïa i ani mǎrû atu.

“Eita, e na reira ratou i te mau taime atoa,” o ta ˈna ïa i pahono mai. “I Kenya tooa o te râ, ua ite ê na vau i te hoê pǔpǔ e hoê hanere tiahapa manu i te oriraa.”

I te tau apitiraa, e rave te oni i te hoê faaiteiteraa rahi. (Nafea hoi oia ia haamaere i te ufa ahiri e e ori noa oia mai ta ˈna i matau i te mau mahana atoa?) Ma te tia to ˈna utu i nia i te turi e ma te piˈo i mua, hoê noa pererau i nia, e afai oia i to ˈna upoo i muri ma te teoteo e, ma te faatoro i to ˈna utu i nia, e faaoto oia i te tuô haruru o te apitiraa. Mea maere mau ia hiˈo atu!

Te manu unauna hopea

Ma te ore e ru, ua faanaho aˈera matou i ta matou mau tauihaa no te faaineine i te faareva, ma te ore e ite e te tiai maira te tahi atu manu unauna ia matou. Ma te hitimahuta, ua rere maira te hoê manu huru ê roa. O te manu paradaiso oni whydah ïa. Te faaiteite ra oia i to ˈna aero e 28 tenetimetera te roa, o ta ˈna e hohora iho â râ no te tau apitiraa. Te vai ra i nia i to ˈna aero te tahi oruraa, e au atura to ˈna hohoˈa i te hoê ahu mea aano i muri. I te mea e te vai ra to teie manu taua huru ‘faaaifaito’ teiaha ra, eita e maerehia i te mea e, noa ˈtu e e rere oia ia au i te hoê aveia afaro, e otuetue noa oia i te haere. E au oia i te hoê manureva o te otuitui noa! Tera râ, e tano maitai to ˈna tauraa i nia i te fenua, ma te faatopa mai mai nia mai i te raˈi.

Ua poto roa to matou tere no te ite i te mau mea atoa o teie vahi. Teie râ, ua rahi atu to matou mauruuru no te Poiete e te tiai ru ra tatou i te tau i reira te mau mea ora atoa o te fenua e ora ˈi ma te hau i roto i te aifaito tia roa o te natura na te fenua atoa nei—Hosea 2:18.

[Hohoˈa fenua i te api 23]

(Hiˈo i te papai)

KENYA

Roto Bogoria

Nairobi

[Hohoˈa i te api 24]

Manu rore poo korona

Manu flamingo

Manu paradaiso whydah

Aeto amu iˈa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono