Te faatereraa taata nei te taime hiˈopoaraa
Tuhaa 2: Mai te mau fetia ra, te hiti nei te mau arii e te aramoina nei
Faatereraa hui arii: Faatereraa e arataihia e te hoê raatira o te hau, mai te hoê arii aore ra te hoê emepera no ǒ mai to ˈna toroa i to ˈna metua ra. Hau arii: Huru faatereraa hui arii e raatirahia e te hoê arii aore ra te hoê arii vahine. Hau emepera: Tuhaa fenua rahi e tahoê ra i te hoê pǔpǔ nunaa, Hau aore ra huiraatira i raro aˈe i te aratairaa o te hoê anaˈe mana faatere, mea pinepine i raro aˈe i te mana o te hoê emepera.
“TEI taua anotau ra to te arii o Sinara to Ameraphela...” I ǒ nei, i te omuaraa o te pene 14 o te buka Genese, a tahi ra te Bibilia e faaohipa ˈi i te parau ra “arii”. Aita tatou i ite mai te peu e, ia au i te parau a te tahi mau taata, teie Ameraphela e faahitihia ra i ǒ nei, o te arii tuiroo no Babulonia ra o Hammourabi. Tera râ, ua papu ia tatou e noa ˈtu e o vai râ teie taata, aita te toroa arii i haamata na roto ia Ameraphela ra. E rave rahi hanere senekele na mua ˈtu, ua riro mau â o Nimeroda ei arii noa ˈtu â ïa e aita o ˈna i mairihia i taua tiaraa nei. Inaha, o ˈna te taata matamua tei riro ei arii i roto i te Aamu. — Genese 10:8-12.
Parau mau, aita e vai ra ia tatou nei te tahi tapao tahito no nia i te arii Nimeroda aore ra te arii Ameraphela. Te na ô ra te Buka parau paari beretane apî e: “O Mebaragesi, arii no Kish, te faatere tahito roa ˈˈe no Mesopotamia te vai ra ta tatou nei te mau papairaa papu”. No Kish mai, te hoê oire pu tahito no Mesopotamia, te parau sumeria i faaohipahia no te hoê faatere, oia hoi te auraa “taata rahi”. Noa ˈtu e mea taa ê rii oia i te tuatapaparaa o te tau a te Bibilia, fatata roa te anotau o te faatereraa a Mebaragesi i te tuea i te area taime e faataahia ra e te Bibilia. Te mea faufaa roa ˈˈe râ, oia hoi te haamau ra oia i te omuaraa o te faatereraa taata nei i roto i te hoê â vahi o te fenua e ta te Bibilia e faataa ra.
Tahoêraa na roto i te tiaraa o te hoê
Te parauhia ra e ua haamata te fetii arii tinito a Shang, aore ra Yin, i roto i te area o te XVIIIraa e te XVIraa o te senekele hou to tatou nei tau, tera râ, e ere te reira i te mea papu maitai. O te faatereraa hui arii râ te huru faatereraa taata tahito roa ˈˈe. Ua parare roa atoa oia.
No roto mai te parau ra “monarque” [na roto i te reo farani] oia hoi “arii”, i te mau parau heleni ra monos (oia hoi hoê) e arkhein (faatere). I roto i te hoê faatereraa hui arii, tei roto ïa te mana teitei roa ˈˈe i te rima o te hoê anaˈe taata o tei noaa atoa ia ˈna i te tiaraa raatira tamau o te Hau. I roto i te hoê faatereraa hui arii taatoa, o te parau a te arii te ture e e nehenehe e parau e ua tahoêhia te taatoaraa i roto i te hoê anaˈe taata oia hoi te arii.
I roto i te roaraa o te tau, ua faarirohia te faatereraa hui arii ei tauturu no te tahoêraa i te mau nunaa. Te faataa ra o John Mundy, orometua haapii i te aamu no te tau Moyen Age [i rotopu i te tau tahito e te mau tau apî], e i taua tau ra i Europa, e titau na te tatararaa politita e “no te mea e na nia ˈtu oia i te mau paeau taa ê, e tano maitai ïa te haamauraahia te faatereraa hui arii i te mau tuhaa fenua rarahi i amahamaha na roto i te mau feiiraa i te pae no te faufaa o te mau fenua.” Mea pinepine teie mau “tuhaa fenua rarahi” i te noaaraa mai na roto i te mau aroraa a te nuu no te mea e mau raatira faehau anaˈe te mau arii. Inaha, mai ta te taata tuatapapa aamu ra o W. Warren i papai, mea pinepine te upootiaraa a te nuu “i te faarirohia ei tapao faufaa roa ˈˈe o te hoê faatereraa arii manuïa”.
No reira, ua aratai te faatereraa hui arii e ia haamauhia te mau puai o te ao nei mai te Hau emperera heleni a Alesanedero Rahi, te Hau emepera roma a Kaisara e, no teie nei roa, te Hau emepera beretane. I te tau i naeahia ˈi i teie Hau hopea nei to ˈna ra faito puai rahi, i te omuaraa o te senekele XX, ua faatere te hoê arii otahi i nia fatata hoê tuhaa i nia i te maha o te huiraatira e te mau fenua o te ao nei.
Hau arii e haapaoraa
E rave rahi mau arii o te tau Tahito o tei parau na e e huru atua to ratou. Te na ô ra te taata tuatapapa aamu ra o George Sabine e: “Mai ia Alesanedero mai â, ua tuu-atoa-hia te mau arii no Heleni i roto i te anairaa atua o te mau oire heleni. Ua riro roa ˈˈera te manaˈo ra e e atua te arii ei tiaturiraa rahi i te pae Hitia o te râ ma, o tei rave-atoa-hia mai e te mau emepera roma.” Te na ô faahou ra teie taata e ua vai noa mai teie tiaturiraa e e atua te arii i Europa “i roto i tera huru aore ra te tahi atu huru e tae roa ˈtu i te tau apî”.
I Marite no ropu e i Marite Apatoa, e faarirohia na te faatereraa a te mau nunaa Aztèque e Inca ei mau faatereraa hui arii moˈa. I Asia, i te matahiti 1946 noa to te emepera no Tapone o Hirohito patoiraa i to ˈna tiaraa ei 124raa o te huaai taata a te ruahine o te mahana o Amaterasu Omikami.
Noa ˈtu e aita te mau arii atoa i faariro ia ratou ei atua, ua faaite râ te rahiraa e o te Atua te tumu o to ratou mana. Inaha, na nia i to ratou tiaraa auvaha hoê roa a te Atua i nia i te fenua nei, ua noaa ïa ia ratou te tahi mana i te pae no te autahuˈaraa. Te faataa ra o John Mundy e “ua parare roa te manaˈo tahito ra e tahoê na i te toroa tahuˈa e te toroa arii na roto i te pae Tooa o te râ atoa, ma te faariro i te tamaiti hui arii ei raatira o ta ˈna Ekalesia e ei tia o te toroa aposetolo.” No roto mai teie manaˈo faaroo “i te apitiraahia te Ekalesia e te Hau a Constantin [i te senekele IV o to tatou nei tau], e te fariiraa te Ekalesia i te manaˈo a Platon i taua anotau atoa ra”. Maoti te haamaitairaa i te pae faaroo e horoahia i te taime e faakoronahia ˈi te arii, e noaa ïa i ta ˈna faatereraa te tahi tiamâraa o tei erehia ia ˈna ahiri e aita taua haamaitairaa nei.
I te matahiti 1173, ua haamata aˈera te arii Henri II no Beretane i te faaohipa i te tiaraa ra “Arii maoti te hinaaro o te Atua”. Ua aratai tia ˈtura te reira i te manaˈo no nia i te mana atua o te mau arii, oia hoi e toroa tupuna atura ïa te mana arii, inaha, e maiti te Atua i ta ˈna arii ia au i te mau tupuna. I te matahiti 1661, ua faaohipa aˈera o Louis XIV, arii no Farani, i teie tiaraa taatoa na roto i te raveraa o ˈna anaˈe iho i te faatereraa i nia i te mau ohipa a te Hau. Ia patoi noa mai te hoê taata, ua riro ïa te reira ei hara i mua i te Atua o ta ˈna e tia ra. “O vau te Hau!”, o ta ˈna ïa i parau.
Ua fa atoa mai teie huru feruriraa i te fenua Ecosia i roto i taua area taime ra. A faatere ai oia ia Ecosia na nia i te tiaraa Jacques VI no Ecosia, hou oia e riro mai ai ei arii Jacques I no Beretane, ua papai aˈera teie arii e: “Te parauhia ra e e mau atua te mau arii (...) no te mea te parahi ra ratou i nia i te terono o TE ATUA i nia i te fenua nei e e tia ˈtu ratou i mua i To ˈna aro no ta ratou huru faatereraa.” Aita e taahia ra i roto i teihea faito taua tiaturiraa nei i te turairaa ia ˈna ia farii e ia hurihia te Bibilia na roto i te reo beretane, tera râ, ua ite tatou i te faahopearaa, oia hoi te Bibilia a te arii Jacques, e faaohipa-rahi-noa-hia nei e te mau porotetani reo beretane i teie mahana.
Te tau o te mau faatereraa hui arii taatoa
Mai te omuaraa mai â o te Moyen Age, ua riro te mau faatereraa hui arii ei huru faatereraa tumu. Ua haamau aˈera te mau arii i te hoê hau ohie roa ia faaohipa na roto i te faatoroaraa i te tahi mau fatu fenua rahi. I to ratou aˈe pae, ua haamau atoa ˈtura teie mau fatu i te hoê faanahoraa i te pae politita e i te pae no te nuu parauhia faanahoraa a te fatu e te tuhaa fenua. E horoa ˈtu ratou i te tahi fenua na te feia e auraro ra ia ratou ma te titau ei faahoˈiraa i te tahi mau ohipa i te pae no te nuu aore ra te tahi atu. Teie râ, a rahi noa ˈi te mana o te mau fatu, rahi atoa ˈtura te basileia i te amahamaha.
Hau atu, ua faaere te faanahoraa a te fatu e te tuhaa fenua i te feia faaapu i to ratou tura e to ratou tiamâraa. Tei raro aˈe hoi ratou i te mana o te mau fatu e maoti ratou e noaa ai te moni a teie mau fatu. I te mea e te erehia ra oia i te haapiiraa e te ite, “mea iti roa te tiamâraa a te tavini ia nehenehe oia e patoi atu i te ture a te fatu, o te parau ïa e taiohia ra i roto i te hoê buka parau paari (Collier’s Encyclopedia). Eita oia e nehenehe e faaipoipo, e vaiiho i te parau tarahu o to ˈna fenua, aore ra e faarue i te fenua o te fatu ma te ore e faatiahia e te fatu”.
Te vai atoa ra te tahi atu mau huru faatereraa i roto i te mau faatereraa hui arii taatoa. E horoa na vetahi mau arii i te mau hopoia a te hau na te tahi mau taata e i muri iho, e tatara ˈtu ai ia au i to ratou hinaaro. E horoa na vetahi i te aratairaa o te mau ohipa a te fenua na te tahi mau faanahoraa huiraatira e faatere na na roto i te mana tutuu e te faaheporaa i te pae totiale. Noa ˈtu e aita hoê o taua mau ravea nei i manuïa, ua tamau noâ vetahi mau papai buka mai te taata Beretane ra o Robert Filmer e te taata Farani ra o Français Bossuet i te senekele XVII i te faaau i te mana taatoa ei huru faatereraa faahiahia roa ˈˈe. Teie râ, ua fatata roa te tau o te mana faatere taatoa i te hope!
E mau “atua” e tiaraa iˈoa noa, aita râ e mana
I pihai iho i te tiaturiraa matauhia e faataa ra e e hopoia noa ta te mau arii i mua i te Atua, ua haamata ê na te hoê huru manaˈo i te parare e titau ra hoi e ia auraro atoa ratou i te mau ture, i te mau peu e i te mana taata nei. I te senekele XVIII, “ua faaohipa te mau arii i te hoê faataaraa parau taa ê i ta te mau arii o te senekele XVII”, o ta te hoê buka faahororaa (The Columbia History of the World) e papai ra, teie râ, te na ô atoa ra teie buka e, “noa ˈtu teie faataaraa parau, e vai noa na ratou ei arii”. No reira ïa, “i to Frédéric le Grand parauraa e ua riro oia mai te ‘tavini matamua a te Hau’ e ua patoi oia i te manaˈo no nia i te mana arii no ǒ mai i te Atua ra, aita roa ˈtu o ˈna e farii ra e vaiiho i te mana”.
Teie râ, i muri aˈe i te Orureraa hau o te matahiti 1688 i te fenua Beretane e te Orureraa hau Farani i tupu i te matahiti 1789, ua hope ïa te anotau o te mana taatoa. I muri iho, ua monohia ˈtura teie mana na roto i te mau faatereraa hui arii tei taotiahia te mana na roto i te mau apooraa iriti ture aore ra haamau i te haapueraa ture, aore ra na apooraa e piti nei. Taa ê atu i te senekele XII i reira “na te hoê arii e faaoti i te huru o te faatereraa ia au maite i ta to ˈna mau taata e farii ra”, o ta te taata tuatapapa aamu ra o W. Warren ïa i papai, i teie mahana, mea iti roa te mana politita a te rahiraa o te mau arii e te mau arii vahine.
Oia mau, te vai ra i roto i te ao nei vetahi mau arii e mana rahi roa to ratou. Tera râ, ua aramoina ê na te mana “no ǒ mai i te Atua ra” o te rahiraa o ratou, e te vai noa nei ia ratou ra te tiaraa mai te hoê taipe o te hoê mana e tahoê ra i te huiraatira i roto i te hoê manaˈo autahoê. Na roto i teie huru faatereraa hui arii, te titauhia ra e tapea noa mai i te auraa autahoê o te hau hoê anaˈe faatere e e tumâ i to ˈna mau vahi au ore na roto i te horoaraa ˈtu i te mana mau i te hoê tino iriti ture.
Mea parare roâ te mau faatereraa hui arii haamau i te haapueraa ture. No reira, i te matahiti 1983, ua faahiti o Krishna Prasad Bhattarai, auvaha no te Apooraa no Népal, te hoê pǔpǔ politita no Népal, i te parau no te faatereraa hui arii ‘mai te hoê paruru i mua i te huenaneraa’, i te na ôraa e ‘mea titauhia te arii no te tapea maite i te autahoêraa o te hau’. I te matahiti 1987, i Farani, a faaineinehia ˈi te oroa no te piti-hanere-raa o te matahiti o te Orureraa hau, 17% o te feia i uiuihia i roto i te hoê titorotororaa o tei farii e ia faahoˈihia te faatereraa hui arii. Ua faaite te hoê melo no te hoê pǔpǔ turu i te hau arii e: “O te Arii te ravea hoê roa no te tahoê i te hoê nunaa tei amahamaha noa na i roto i te roaraa o te tau na roto i te mau feiiraa politita.”
I te matahiti 1987 noâ, teie ta te vea Time i papai: “E titau te hau arii i te taiva-ore-raa peneiaˈe paha no te mea o te mau arii te mau hohoˈa rarahi hopea o to tatou nei totaiete, o ratou te mau taata tei nia ˈˈe i tei matauhia o te nehenehe e faaara i te tiaturiraa ma te tapea noa i to ratou miterio. Ua pohe te Atua, ia ora râ te arii vahine!” Ma te tuatapapa râ i te mau ohipa ma te manaˈo papu, ua parau faahou teie vea e “ua niuhia te mana arii o te arii vahine [no Beretane] i nia iho â râ i to ˈna mana ore rahi”.
Ua faitohia i te faito e aita i tia
Aita te mau faatereraa hui arii taatoa i hopoi mai i te ravea. Inaha, mea papu ore roa ratou. I te hoê taime, e pohe te faatere e e monohia mai oia e te tahi faatere, e i roto i te rahiraa o te tupuraa, e maitihia oia eiaha no to ˈna mau huru morare teitei aore ra no to ˈna aravihi rahi, ia au râ i to ˈna mau tupuna. Eaha te mea e haapapu ra e hoê â to ˈna maitai e to to ˈna metua tane? E ahiri e mea ino to ˈna metua, eaha te mea e faaite ra e mea maitai aˈe te tamaiti?
Hau atu, mai ta Cristiano Grottanelli e haapapu ra, mea pinepine “te maitiraa i te hoê mono arii i te arataihia e te mau ture papu ore, inaha, e tupu ïa te tahi tataˈuraa i rotopu i te feia e titau ra i te terono. No reira, mea pinepine i te itehia i roto i te tau i muri noa ˈˈe i te poheraa o te hoê arii, te mau arepurepuraa (rahi) i te pae totiale, i roto i te auraa mau e i roto atoa i te hoê auraa taipe”.
No reira, e manuïa te hoê faatereraa hui arii taatoa mai te peu e mea aravihi te taata faatere i te hau. E itehia to ˈna aravihi e to ˈna mau vahi maitai i roto i ta ˈna huru faatereraa, tera râ, hoê â huru no to ˈna mau paruparu, to ˈna mau otia e to ˈna ite ore. E hape atoa te feia no roto mai i te fetii hui arii. E faatupu te mau arii iino i te mau faatereraa iino; e noaa paha i te arii maitai i te mau faahopearaa maitatai aˈe, tera râ, o te hoê arii tia roa anaˈe te nehenehe e faatupu i te huru faatereraa e tano ia horoahia ˈtu na te huitaata nei e o ta ˈna hoi e hiaai nei.
E ere atoa te mau faatereraa hui arii haamau i te haapueraa ture, te ravea. I te fenua Beretane, ua rau te huru o te mau arii e te mau arii vahine no Beretane mana ore o tei faatere na i roto i te senekele i mairi aˈenei e o tei peretiteni i te huˈahuˈaraa o te hau emepera rarahi roa ˈˈe e te puai roa ˈˈe i itehia aˈenei i roto i te ao nei.
Te hoê fetia ê atu
Mai te fetia ra te huru, e tia mai e e aramoina ˈtu te mau arii. Te vai nei râ hoê arii taa ê roa. Te parau ra o Iesu Mesia e o ˈna “te tumu e te huaai o Davida, e te fetia poipoi anaana ra”. (Apokalupo 22:16.) Na nia i to ˈna tiaraa huaai no roto mai ia Davida ra, te faaî ra o Iesu i te mau tiaraa e titauhia no te riro ei arii no te Basileia o te Atua. “Te fetia poipoi anaana ra”, o ˈna atoa te “fetia poipoi” e hiti mai e ia ao. — Petero 2, 1:19; Numera 24:17; Salamo 89:34-37.
Ia au i teie mau manaˈo atoa, mea paari anei ia imi i te aratairaa i pihai iho i te mau fetia o te mau faatereraa hui arii taata nei e topa ˈtura? Inaha, te faaitoito maira te paari ia tuu tatou i to tatou tiaturiraa i roto i te Arii i maitihia e te Atua, o Iesu Mesia, “te Arii o te hui arii, e te Fatu o te mau fatu ra; tei ia ˈna anaˈe [ia faaauhia i te mau arii taata nei] te pohe ore”. (Timoteo 1, 6:15, 16.) Ua faatoroa-ê-na-hia oia ei arii itea-ore-hia i nia i te raˈi e fatata roa oia i te faatupu i te hitiraa o te hoê ao apî. E ore roa teie fetia — oia hoi teie arii — tei tia mai e aramoina!
[Hohoˈa i te api 27]
Tei hea ˈtura te ohipa a te hoê arii taata, noa ˈtu e e arii faahiahia roa, ia pohe oia?