VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g90 8/10 api 14-16
  • Tuhaa 5: Te mana otia ore haamaitairaa aore ra ati?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Tuhaa 5: Te mana otia ore haamaitairaa aore ra ati?
  • A ara mai na! 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua rau te huru
  • Te maimiraa i te mana taatoa
  • Te faahopearaa o te ‘totaiete paeau rahi’?
  • Te haruraa mai i te tahi atu mau Hau?
  • Tei roto anei te ravea i te faatahuriraa i te mau faatereraa haavî?
  • Tuhaa 2: Mai te mau fetia ra, te hiti nei te mau arii e te aramoina nei
    A ara mai na! 1990
  • Te mau faatereraa: E mea faufaa anei?
    A ara mai na! 1985
  • Tuhaa 8: Te anoiraa politita o te auri e te repo araea haumi
    A ara mai na! 1990
  • Mea titau-mau-hia anei te mau faatereraa?
    A ara mai na! 1990
Ite hau atu â
A ara mai na! 1990
g90 8/10 api 14-16

Te faatereraa taata nei te taime hiˈopoaraa

Tuhaa 5: Te mana otia ore haamaitairaa aore ra ati?

Hau mana hoê: Faatereraa tei roto te mana i te rima o te hoê faatere e faaohipa ra i te hoê mana otia ore. Mana haavî: Faaohiparaa i te mana faatere ma te ore e fariihia mai e te feia e faaterehia ra; mea mǎrû aˈe i te faatereraa mana taatoa. Mana hau aˈe: Faatereraa e arataihia e te hoê faatere e faaohipa ra i te hoê mana taatoa tei ore i taotiahia e te ture aore ra e te hoê faanahoraa haamanahia. Mana taatoa: Tahoêraa o te mau mana atoa i roto i te rima o te hoê pǔpǔ tei ia ˈna ra te mana otia ore; e faahepo-roa-hia te huiraatira ia auraro taatoa i te mana a te Hau.

I te mea e te tamata ra ratou i te faatere i te mau mea atoa e i te haavî i te tiamâraa o te taata tataitahi, e faatupu iho â te mau faatereraa haavî i te manaˈo ra “faateimaha”, “hamani ino” aore ra “faahepo”. E manaˈo here aiˈa puai mau to ratou, e no reira, te haapao nei ratou i te taatoaraa o te mau tuhaa o te faatereraa, na roto i te hiˈopoa-etaeta-raa i te huiraatira e te opaniraa i te mau ohipa atoa o te ore roa ˈtu e tuea ra e te mau faufaa a te hau, noa ˈtu e e ere i te ohipa ino. Teie râ hoi, te itehia ra e e rave rahi mau hau haavî o tei faatere i roto i te roaraa o te Aamu.

Ua rau te huru

Ia au i te buka World Book Encyclopedia, “fatata roa te faatereraa a te mau arii rusia i te riro ei faatereraa mana hoê”. E ere râ hoê â huru no te mau faatereraa haavî atoa; ua rau te huru faaohiparaa i te mana haavî. Oia atoa, aita te taatoaraa o te mau hau haavî e faaohipa ra i te mana hoê, oia hoi e faaterehia e te hoê anaˈe taata, te hoê anei arii rusia aore ra te hoê upoo faatere mana hau aˈe. Te arataihia ra vetahi e te hoê pǔpǔ taata, mai te hoê apooraa faehau, aore ra te hoê pǔpǔ iti feia teitei aore ra feia moni roa.

E nehenehe atoa te mau hau manahune e faaohipa i te hoê huru faatereraa haavî. Noa ˈtu te huru rau o te mau pǔpǔ politita, te faanahoraahia te mau maitiraa, te mau piha haavaraa e te faanahoraa o te hoê pǔpǔ iriti ture (ei hiˈoraa te hoê apooraa), o ta ratou e faatiatia nei, ua riro mau â ratou ei faatereraa haavî mai te peu e tei raro aˈe teie mau faanahoraa i te faaueraa a te hau. Aita paha te reira i hinaarohia i te omuaraa ra. Inaha, e riro paha e, i te taime tamaˈi aore ra no te tahi mau arepurepuraa i roto i te fenua, e tia ia horoa i te tahi mana taa ê na te hau, e ia hope anaˈe te tau fifi, eita ïa teie mana e faahoˈihia.

I roto i te mau faito taa ê, ua riro atoa te mau faatereraa hui arii ei mea haavî roa. Teie râ, ua monohia te rahiraa o te mau faatereraa hui arii taatoa e te mau faatereraa hui arii aifaito noa. I to tatou nei tau, te taotia nei te mau apooraa iriti ture e tae noa ˈtu te mau haapueraa ture i te mana hui arii, e oia atoa te faaohiparaa i te mana haavî. Inaha, te fanaˈo nei te melo huiraatira i te hoê tiamâraa tataitahi rahi aˈe i roto i te mau faatereraa hui arii aifaito noa no teie nei mahana ia faaauhia i te mau faatereraa hui arii taatoa no mutaa ihora.

Inaha, i te tau o to ratou hanahana ra, e mana taotiahia to te mau faatereraa hui arii taatoa. Ia au i te parau a Orest Ranum, orometua haapii i te Aamu, “aita i noaa i te rahiraa o te mau arii i te ieie e te puai mai to Hitler, to Mussolini aore ra to Staline, e titauhia no te tapea i to ratou mau taata i raro aˈe i te hoê faatîtîraa taatoa aore ra no te faahaehaa roa i te mau opu taata aore ra te pǔpǔ e huru oraraa taa ê to ratou”. Oia mau, mea faufaa roa ia faataa ahiri e te vai ra — aore ra aita e vai ra — te mau huru maitatai aore ra te mau faaueraa tumu morare teitei i roto i te hoê arii. Noa ˈtu râ eaha te huru, ia au i te parau a Ranum Tane, “aita hoê faatereraa hui arii taatoa o tei taeahia i te faito o te amui-taatoa-raahia te mau ohipa i te pae no te ihotumu e te pae faanavairaa faufaa e itehia ra i roto i te faatereraa mana taatoa no teie nei tau”.

Te maimiraa i te mana taatoa

I roto i te mau matahiti 20 e 30, ua fa taue maira i Italia, i te fenua Rusia e i Helemani, te hoê huru faatereraa haavî apî; e no to ˈna huru apî, ua imihia ˈtura te hoê iˈoa e tano. I roto i taua mau fenua ra, ua tapeahia ˈtura te mau ravea haapurororaa parau apî i raro aˈe i te mana a te Hau, e aita te mau mutoi i riro faahou ei tavini no te maitai o te huiraatira maoti râ ei mauhaa a te pǔpǔ politita faatere. Ua faaohipahia ˈtura te haaparareraa parau, te opaniraa, te amuiraa, te hiˈopoaraa a te mutoi huna e tae noa ˈtu te puai, ei mau ravea no te haavî i te patoiraa. Ua faahepohia ˈtura te huiraatira ia pee i te aratairaa politita e totiale a te faatereraa. Ua riro hoi te mau huru patoiraa atoa ei ohipa taiva. Ua manaˈohia ˈtura e te faataa maitai ra te parau ra “totalitarisme” (mana taatoa) i teie huru Hau o te haapao i ta ˈna mau tapao ma te haavî i te huiraatira taatoa i raro aˈe i to ˈna mana.

Teie te parau e taiohia ra i roto i te vea helemani ra Informationen zur politischen Bildung (Haamaramaramaraa no te faanahoraa politita): “Taa ê atu i te hoê faatereraa haavî, eita noa te Hau e titau ra i te mana taatoa, e haru noa mai i te mau toroa faufaa roa o te mana. Eita atoa oia e farii i te horoa na te mau melo huiraatira i te hoê tiamâraa iti haihai, ma te faahepo e ia auraro ratou e ia turu mai ratou i te tatararaa a te hau ma te itoito e i te mau taime atoa. Ua aratai teie mau titauraa atoa i te Hau mana taatoa ia faaô atoa ia ˈna i roto i te mau tuhaa o te oraraa i reira eita e tia i te Hau ia faaô atu ia ˈna, mai te utuafare fetii, te haapaoraa e te taime vata. Ia naeahia te mea o ta ˈna e hinaaro ra, te titauhia ra te Hau haavî ia haamau i te hoê faanahoraa no te hiˈopoa i te mau taata tataitahi i te mau taime atoa.”

Oia mau, no te Hau e ta ˈna mau faufaa, mea aravihi roa te hoê faatereraa mana taatoa. Tera râ, ia au i te papai vea ra o Charles Krauthammer, eita ta ˈna e nehenehe e vai maoro mai i nia i to ˈna tiaraa teitei, no te mea mea rahi roa te mau ohipa te tia ia ˈna ia hiˈopoa. “I roto i te mau area taime poto, e nehenehe e tapea, e oia atoa e taparahi i te taata, o ta ˈna ïa e faataa ra, tera râ, i muri aˈe i te hoê area taime, e pau te mau ofai pupuhi, te mau fare tapearaa, te puai e tae noa ˈtu te feia e hamani-ino-hia. (...) E vai maoro te mana taatoa mai te peu noa e e tamau noa te orureraa hau, e eita hoi te reira e nehenehe e tupu. E tia atoa hoi i te faatereraa faateimaha ia faafaaea rii i te tahi taime.”

Te faahopearaa o te ‘totaiete paeau rahi’?

Ua rau te huru o te mau tatararaa i horoahia no te faataa i te tumu no te aha te mana haavî, e to ˈna iho â râ huru etaeta roa ˈˈe e te aravihi roa ˈˈe, oia hoi te mana taatoa, i ite-papu-hia ˈi i te senekele XX. Ia au i te buka The World Book Encyclopedia, “ua riro na tuhaa matamua e piti i nia i te toru o te senekele XX, ei area taime tauiraa rahi, peneiaˈe paha te mau tauiraa oioi roa ˈˈe e te rahi roa ˈˈe o te Aamu taatoa”. Eita e ore e e taairaa fatata roa to teie ohipa e te parareraa rahi o te mana haavî o tei fafati mai i nia i to tatou nei anotau.

Maoti te mau ohipa i tupu i te tau apî mai te maraa-taue-raa te huiraatira, te parareraa te mau oire e te haereraa i mua i te pae no te mau ravea aravihi, i fa mai ai te tupuraa i parauhia te totaiete paeau rahi. E tano teie parau no te hoê totaiete hamani tauihaa te vai ra ta ˈna mau faanahoraa rahi, tei amuihia i roto i te hoê pu, tei riro ei ohipa na te hau o te ore e tâuˈa i te huru o te taata, te hoê totaiete i reira ua riro te mau auraa i rotopu i te mau taata ei ohipa morohi oioi noa e te papu ore. I te mea e ua moe roa ratou i roto i te nahoa rahi taata, te imi noa nei te feia e faaea hoê noa ra e no hea mai ratou e ia ora e te tahi atu pueraa taata.

I roto i teihea faito to te totaiete paeau rahi faaitoitoraa i te maraaraa o te hau mana taatoa? Te feaa nei te manaˈo. Ua faataa te vahine tuatapapa politita helemani ra o Hannah Arendt, tei pohe i teie nei, e e mana puai mau to te totaiete paeau rahi. I roto i ta ˈna buka Te mau tumu o te hau mana taatoa, te faaite ra oia e aita te hau mana taatoa i niuhia i nia i te mau pǔpǔ taata, i nia râ i te mau nahoa rahi taata, “e no to ratou numera, te tâuˈa ore aore ra te amuiraa o teie na huru toopiti nei, aita ratou e faaô atu nei i roto i te mau taatiraa no te maitai o te huiraatira, i roto i te mau pǔpǔ politita, te mau apooraa oire, te mau taatiraa, e tae noa ˈtu i roto i te mau tahoêraa”.

I rotopu i te tahi atu mau tumu o te faraa mai te hau mana taatoa, te faahiti ra teie vahine: te titauraa e faahaeahaa i te tahi atu mau Hau, te au-ore-raa i te mau ati Iuda e te ore-roa-raa te manaˈo tumu no te hoê Hau-nunaa.

Te haruraa mai i te tahi atu mau Hau?

I te hopearaa o te senekele XIX, ua itehia te fa-faahou-raa mai te titauraa i te mau fenua aihuaraau. Te faataa ra te taata tuatapapa i te pae faanavairaa faufaa ra o John Hobson i te tau parauhia i teie mahana te haruraa Hau apî i rotopu i na matahiti 1884 e 1914. Oia hoi te auraa, ua faaohipa te mau faatereraa hui arii aore ra te mau hau manahune i to ratou puai ma te haavî no te faarahi i ta ratou hau emepera — ma te haru-roa-raa i te fenua, aore ra na roto i te haapaoraa i te mau ohipa i te pae politita e i te pae faanavairaa faufaa o te mau fenua. No John Hobson, ua pahono te haruraa i te mau hau i te hoê titauraa i te pae faanavairaa faufaa. Inaha, mea anaanatae aˈe na teie huru titauraa i te fenua aihuaraau apî i te haereraa i mua i te pae faanavairaa faufaa e te matararaa te mau matete apî no te mau taoˈa a te hau-metua maoti hoi i te noaaraa mai i te mana politita.

Aita ˈtu ohipa i reira te papuraahia teie huru raveraa maoti râ i roto i te ohipa tei parauhia te tataˈuraa no Afirika. I te omuaraa o te mau matahiti 1880, ua fatu ê na te fenua Beretane, te fenua Farani e te fenua Potiti e rave rahi mau fenua aihuaraau i Afirika. Teie râ, i to te fenua Beletita e te fenua Helemani haamataraa i te faahinaaro atoa i teie mau vahi, ua ru atura te mau nunaa. Taa ê atu ia Etiopia e o Libéria, ua vî atura te fenua Afirika taatoa i raro aˈe i te faatereraa a to Europa ma. Aita te feia Ereere no Afirika i nehenehe e tapea i te feia haru fenua “kerisetiano” uouo ia faaere ia ratou i to ratou mau fenua.

Ua riro atoa mai nei te mau Hau-Amui no Marite i to ratou aˈe pae ei nunaa puai haru fenua. I te hopearaa o te senekele XIX, ua riro aˈera ratou ei fatu no te mau fenua Alaska, Hawaii, te mau motu Philipino, Guam, Samoa e te tahi atu mau motu no Patitifa, e tae noa ˈtu ia Porto Rico e te tahi atu mau motu no Antilles. Teie te parau anaanatae roa a Henry Graff, orometua haapii i te aamu i te Fare haapiiraa tuatoru Columbia: “Hoê mana to te ohipa a te mau mitionare kerisetiano e to te feia haapao i te ohipa faatianiani i roto i te ohipa haru fenua no teie nei tau.” Teie râ, ahiri e ua faaite teie mau mitionare a te amuiraa faaroo kerisetiano i te hoê haerea e au i to te mau kerisetiano mau, eita roa ˈtu ïa ratou e faaô atu i roto i te mau ohipa politita — i roto i te tataˈuraa i Afirika aore ra i roto i te tahi atu mau ohipa haruraa fenua aihuaraau —, ia au i teie mau parau a Iesu: “E ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao.” — Ioane 17:16; Iakobo 4:4.

Te parauhia ra e ua hope teie anotau haruraa fenua i te matahiti 1914 ra, area to ˈna manaˈo haavî ra, ua ora mai ïa oia. Ua ite-papu-hia teie manaˈo i roto ia Cecil Rhodes, faatere hau matamua i roto i te mau matahiti 1890 ra o te vahi i riro i teie nei ei tuhaa no Afirika Apatoa. “Tei te mau vahi atoa te parareraa”, o ta ˈna ïa i faaite. Ua hinaaro mau â hoi oia e faaaano i te Hau emepera beretane, e ua faatiatia oia i te hoê mahana i te na ôraa e: “E haru vau i te palaneta taatoa ahiri e ravea ta ˈu.” Hoê â huru miimii, oia hoi teie hinaaro e haamâha i to ratou iho mau maitai, o te turai nei i teie mahana i te tahi mau Hau ia faaohipa i te mana rahi roa ˈˈe i nia i te politita e te pae faanavairaa faufaa o te tahi atu mau fenua. Inaha, te faahapahia ra te fenua Tapone, o tei ore i manuïa i te upootia na roto i te mauhaa, i te tahi taime i to ˈna hinaaroraa e “haru” i te fenua maoti te ravea o te faanavairaa faufaa.

Tei roto anei te ravea i te faatahuriraa i te mau faatereraa haavî?

Te hoê mana otia ore i roto i te rima o te feia nounou taoˈa e te aroha ore, o te hoê ïa ati ino mau, eiaha râ te hoê haamaitairaa. No reira, e parau mau atura ïa ta te arii Solomona o tei parau e: “E inaha, te roimata o te feia i hamani-ino-hia! aita râ o ratou e haamahanahana: e te mana hoi tei te paeau hamani ino ra, aita râ o ratou e haamahanahana.” — Koheleta 4:1.

I raro aˈe i te mau faatereraa haavî, te tahe rahi nei hoi ‘te roimata o te feia i hamani-ino-hia’. I te matahiti 1987, ua papai o Mikhaïl Gorbatchev i roto i ta ˈna buka Perestroïka e: “E nehenehe e faaore, e faahepo, e faaino, e ofati aore ra e vavahi, tera râ, i roto noa i te hoê area taime taotiahia.” Oia mau, noa ˈtu e “tei te paeau hamani ino ra” te puai, ua ofati te mau nunaa i te mana a te mau faatereraa haavî e rave rahi taime i roto i te Aamu. Ua riro te fenua Roumania ei hiˈoraa i te avae titema i mairi aˈenei, na roto i te faatahuriraahia o Nicolae Ceausescu e to ˈna mau puai paruru (oia hoi te Securitate) i roto i te toto.

Oia mau, e nehenehe te faatahuriraahia te hoê faatereraa haavî e haamaitai i te mau ohipa. Tera râ, mai ta te hoê parau paari no Birmanie e faataa ra, “e itehia te faufaa o te faatere tahito ia fa anaˈe mai te faatere apî”. Nafea hoi e itehia ˈi e eita te hoê faatere ino roa ˈtu â e mono mai i te hoê faatere ino?

No te faahiti noa i te hoê hiˈoraa, a hiˈo na i te ohipa i tupu i roto i te hoê fenua no Marite latino i reira ua faatahurihia te hoê faatereraa haavî. Ua tuu atura te huiraatira i to ˈna tiaturiraa i roto i te feia faatere apî. Tera râ, eaha te ohipa i noaa mai? Ma te faataa i te ohipa i tupu hoê ahuru matahiti i muri iho, ua faaite te hoê vea e “ua rahi roa ˈtura” te veve. No te maraaraa oioi o te hoo, “aita e faufaa faahou” to te moni o taua fenua ra. Ua faaite atoa hoi teie vea ma te peapea i te paruparu o te mau pu rapaauraa taata e ua faahiti atoa i te mau taata pohe e rahi noa ˈtura no te ereraa i te pae no te maa. I roto i te roaraa o te tau, ua faaerehia ˈtura te hau faatere i to ˈna mana.

E ere anei i te mea papu e aita roa ˈtu te mau huru faatereraa taata atoa i manuïa? Teie râ, te tamau noa nei te mau taata i te maimi i te hoê faatereraa faahiahia roa ˈˈe. I roto i te hoê tumu parau i mua nei, e hiˈopoa tatou e piti hiˈoraa papu maitai no nia i te manuïa ore e nehenehe e noaa mai na roto i teie titauraa mai te peu e e topa te mau nunaa taatoa i roto i te ahoaho rahi e aita roa ˈtu e “haamahanahana”.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono