VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g90 8/8 api 24-25
  • Te auraa o te mau ohipa e tupu nei i teie nei mahana

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te auraa o te mau ohipa e tupu nei i teie nei mahana
  • A ara mai na! 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau parau apî faufaa roa
  • Fatata roa te opuaraa a te Atua i te tupu
    Eaha te tumu o te oraraa? Nafea outou e ite ai i te reira?
  • Nafea tatou e ite ai e tei roto tatou i ‘te mau mahana hopea’
    Te haapao mau ra anei te Atua ia tatou?
  • Fatata roa te paradaiso!
    E nehenehe oe e riro ei hoa no te Atua!
  • Eaha te auraa?
    E ara!
Ite hau atu â
A ara mai na! 1990
g90 8/8 api 24-25

Te auraa o te mau ohipa e tupu nei i teie nei mahana

A TAIO na i ta outou vea aore ra a tuama na i te afata teata. Eaha ta outou e taio ra, eaha ta outou e faaroo ra aore ra e ite ra? Ohipa taparahi taata, haruraa vahine, raau taero, utuafare fetii amahamaha, faatahuriraa i te faatereraa, orureraa hau, ohipa haama, haavareraa, maˈi (mai te SIDA), aueueraa fenua, oˈe. Tera anaˈe te mau ohipa e tupu nei i te mau mahana atoa. Tera râ, te vai ra te hoê tuhaa faufaa roa i roto i teie mau ohipa o te hunahia nei, aore ra o te ore e haapaohia nei.

I to ˈna raveraa i to ˈna toroa peretiteni o te Fenua Marite no te taime matamua, ua faahiti o Ronald Reagan i te parau no “Aramagedo” i te na ôraa e: “Ua tae roa vau i te aniani ahiri e e ere anei to tatou nei ui o te ite atu i teie mau ohipa atoa i te tupuraa.” Teie râ, ua faaiti rii mai oia i te faufaa o ta ˈna mau parau i te faaiteraa e aita roa ˈtu oia i parau e ‘e tia ia tatou ia faaineine no Aramagedo’.

Teie râ, i roto i te buka Apokalupo, te faahiti ra te Bibilia i te parau no Aramagedo, ma te faataa e e haaputuputuhia “te hui arii o te fenua nei” “i te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra”, “i te hoê vahi, o Aramagedo te iˈoa i te parau Hebera ra”. — Apokalupo 16:14, 16.

Afea taua tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra e tupu ai? E tupu anei teie tamaˈi i to tatou nei tau? Inaha, ua faaite o Ronald Reagan iho i teie nei parau: “Aita vau i ite ahiri e ua taio anei outou i te hoê o taua mau parau tohu ra, tera râ, a tiaturi mai i ta ˈu parau, te faataa mau ra ratou i te anotau o ta tatou e ora nei.”

Te mau parau apî faufaa roa

A hiˈo na i te parau tohu i muri nei i papaihia i roto i te Bibilia: “E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei [o teie nei faanahonahoraa o te mau mea], ia ite mai oe. E riro te taata nei ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, e faaino, e faaroo ore i te metua, e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra, e haavare, e mârô, e faateitei, e te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua, e hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou.” (Timoteo 2, 3:1-5). Ia hiˈo outou, aita anei teie parau tohu e tupu ra?

Hau atu, a faahiti ai oia i te parau no to ˈna taeraa mai i te tau a muri aˈe e no te hopea o te faanahonahoraa o te mau mea, ua faahiti Iesu i te tahi atu parau tohu: “E faaroo outou i te parau tamaˈi, e te aueue roo tamaˈi (...). E tia mai hoi te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia; e oˈe hoi, e te maˈi, e e aueue fenua i tera vahi, i tera vahi. (...) E no te mea e rahi te ino i te tupuraa, e riro te rahi o te taata i te iti te hinaaro.” (Mataio 24:3-12). I reira atoa, aita anei outou e ite ra i te tupuraa o teie parau tohu?

Ia nehenehe ta ˈna mau pǐpǐ e ora ˈtu i te anotau e tupu ai taua mau ohipa ra e taa maitai i te auraa, ua horoa ˈtura o Iesu i teie parabole: “A hiˈo na i te suke e te mau raau atoa; ia hiˈo outou i te oteoraa, te ite noa ra outou e, ua fatata te auhune i reira. Oia atoa teie, ia hiˈo outou i taua mau mea nei [te mau ohipa ta tatou e ite nei] i te tupuraa, ua fatata ïa te basileia o te Atua, ia ite hoi outou.” — Luka 21:29-31.

E rave rahi mau mea e haapapu ra e ua fatata roa te taeraa mai te Basileia o te Atua e te tamaˈi Aramagedo. Inaha, aita roa ˈtu te mau ravea haapurororaa parau apî e faaite nei i teie parau apî faufaa roa, area te mau Ite no Iehova ra, te faaite nei ratou i teie parau na te ao atoa nei. Eita noa ratou e faaite ra e e tamâ te Atua i te fenua nei i te mau huru ino atoa, tera râ, i raro aˈe i te aratairaa a to ˈna Basileia, e faarirohia te palaneta taatoa ei paradaiso, te hoê vahi au mau ia ora.

No nia i teie ohipa, teie te parau tǎpǔ a te Bibilia: “Na te feia piˈo ore hoi e parahi i te fenua, e te feia parau-tia te haapapuhia i reira; e tâpû-ê-hia ra te paieti ore i te fenua nei, e te feia i rave i te hara ra, e taihitumuhia ïa.” I roto i te tahi atu irava, te na ôhia ra e: “Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra. E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” — Maseli 2:21, 22; Salamo 37:11, 29.

Te hinaaro ra anei outou e ite i te mau haapapuraa hau atu â no nia i teie mau parau tohu faahiahia mau o te fatata roa i te tupu? Mai te peu e e, a ani atu ïa i te mau Ite no Iehova. E oaoa roa ratou i te tautururaa ia outou ia taa i te auraa mau o te mau ohipa e tupu ra i teie nei, oia hoi ua fatata roa mai te Basileia o te Atua, e ua fatata roa tatou i te tomo atu i roto i te hoê ao apî e te parau-tia.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 25]

Aua ohipa i Nordhausen: hohoˈa USAF. Tamarii pohe poia: hohoˈa O.M.S. a W. Cutting. Pu hamaniraa tauihaa: hohoˈa O.M.S. a P. Almasy

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono