VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g90 8/8 api 5-7
  • Mea titau-mau-hia anei te mau faatereraa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mea titau-mau-hia anei te mau faatereraa?
  • A ara mai na! 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No hea mai te faatereraa taata nei
  • Mai te mea ra e hoê â huru, mea taa ê roa râ
  • Te mau faatereraa: E mea faufaa anei?
    A ara mai na! 1985
  • Te faatereraa taata nei—Te taime hiˈopoaraa no te aha?
    A ara mai na! 1990
  • Tuhaa 10: Auê hoi e, teie te faatereraa tia roa!
    A ara mai na! 1990
  • Eaha te Faatereraa arii a te Atua?
    Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
A ara mai na! 1990
g90 8/8 api 5-7

Te faatereraa taata nei te taime hiˈopoaraa

Mea titau-mau-hia anei te mau faatereraa?

TE PATOIRAA I TE MANA: Aore roa e mana politita, oia hoi te hoê totaiete aita ta ˈna e faatereraa e te titau ra to ˈna mau melo i te tiamâraa taatoa no te taata tataitahi.

UA PARAU te philosopho heleni ra o Aristote e ia au i to ratou iho huru, mea papu ore anaˈe e e huru taui haere noa to te mau huru faatereraa atoa a te taata nei. Ia au i te hoê taata papai buka, ua parau oia e “e ino roa te papuraa o te hoê faatereraa na roto i te mana faaino o te taime”.

No reira, eita iho â e maerehia ia titau te tahi mau taata e ia faaore-roa-hia te mana faatere aore ra ia iti roa te mana o te faatereraa. Teie râ, ua riro teie patoiraa i te mana ei tupuraa no te ohipa e parauhia ra ‘anarchie’ [na roto i te reo farani] no roto mai i te parau heleni oia hoi te auraa “aita e raatira”.

Ua faaohipahia teie parau ra “anarchie”, oia hoi patoiraa i te mana, i te matahiti 1840, 150 matahiti i teie nei, na Proudhon, te hoê taata papai no nia i te politita farani. Tera râ, na te taata Beretane ra o Gerrard Winstanley i tatara i te manaˈo o te patoiraa i te mana e piti senekele na mua ˈtu. Te faataa ra te Buka parau paari apî beretane e “ua haamau o Winstanley i te mea o te riro mai a muri aˈe ei mau faaueraa tumu faufaa roa ˈˈe o te manaˈo politita e opua ra e faaore i te mana: oia hoi, e faaino te mana; eita te faturaa e tuea e te tiamâraa; ua riro te mana e te faturaa ei tumu no te ohipa iino; te hoê oraraa tiamâ e te oaoa e nehenehe noa ïa e noaa i roto i te hoê totaiete aita e raatira, i reira e tufahia ˈi te ohipa e te faahoturaa, e i reira te mau ohipa a te taata tataitahi e faaterehia ˈi eiaha na roto i te mau ture i faahepohia na te feia i nia ˈtu, na roto râ i te haava manaˈo”.

Teie râ, aita anei te ohipa i tupu aˈenei e haapii maira e mea titauhia i roto i te mau huru pǔpǔ atoa, te hoê faanahoraa i reira oia e ora ˈi? “Mai te tau tahito roa mai â, ta te World Book Encyclopedia e faaite ra, ua rave te mana faatere i te hoê parahiraa faufaa roa i roto i te mau huru totaiete atoa. (...) I roto i te mau huru pǔpǔ atoa, te hoê utuafare aore ra te hoê nunaa, e haamauhia te mau ture i te pae no te haerea no te faatere i te oraraa o to ˈna mau melo.” Nafea hoi e naeahia ˈi te mau tapao o ta ˈna i haamau no te maitai o te taatoaraa ahiri e aita teie mau ture?

No reira, te manaˈo nei te rahiraa o te taata e mea tano iho â ia tapea te tahi mau faanahoraa i te tiaraa no te faaohipa i te mana e no te rave i te mau faaotiraa no te maitai o te pǔpǔ taata. Mai te peu e aita e faatereraa, e nehenehe ïa te taata tataitahi e pee i to ˈna iho haava manaˈo, mai ta Winstanley i faaitoito na. E haapaarihia anei te autahoêraa? Aore ra e riro paha te taata tataitahi i te haafaufaa i to ˈna iho mau maitai, ma te ore roa ˈtu e tâuˈa i te mau tiaraa faufaa atoa hoi a vetahi ê?

Aita te patoiraa i te mana i haamaitai noa ˈˈe i te oraraa o te huitaata nei. Aita atoa te feia faahuehue o te senekele XX teie e imi nei i te ravea no te faaaueue i te totaiete, no te faaino i te mea o ta ratou e manaˈo nei e mea ino roa no ratou iho, i manuïa.

Ei haapoto-noa-raa, mai te peu e aore e faatereraa, te tatarahia ra ïa te uputa no te arepurepu. No reira, te uiraa ra, e ere ïa te faaotiraa mai te peu e e tia anei ia haamau i te hoê faatereraa aore ra eita, tera râ, te iteraa mai i te huru faatereraa o te manuïa.

No hea mai te faatereraa taata nei

I te omuaraa, i to ˈna tuuraahia i roto i te ǒ i Edene ra, hau atu i te 6000 matahiti i teie nei, tei raro aˈe te taata i te faatereraa a te Atua. Ua faaite te Poiete ma te maramarama maitai e mea hinaaro na te huitaata nei i ta ˈna tauturu e ta ˈna aratairaa, ia au i teie faaueraa tumu i faahitihia i muri aˈe i roto i te Bibilia: “E ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” (Ieremia 10:23). Ua faahiti-atoa-hia teie manaˈo i roto i teie maseli tinito: “Aore te tauturu o te raˈi ra, eita ïa te taata e haere i mua.”

Aita râ na taata matamua i haapao i teie manaˈo. Ua maiti aˈera o Adamu raua o Eva e haere ‘ma te ore e tauturuhia e te raˈi ra’, e no reira, ua tia ˈtura ia raua ia faarue i te Paradaiso ta te Atua i horoa mai no raua. I muri iho, a rahi noa ˈi te utuafare fetii taata nei, ua itehia ˈtura e mea titauhia ia haamau i te mau ture no te faatupu i te hau e te nahonaho maitai. I te mea e ua faaruehia te faatereraa a te Atua, na te faatereraa taata nei ïa, no te mea hoi e mea titauhia, i mono mai ia ˈna. — Genese 3:1-5.

Mai te mea ra e hoê â huru, mea taa ê roa râ

Ia hiˈohia teie haamataraa, mai te mea ra e eita te ohipa e manuïa, e mai taua taime mai â ra, ua rau te huru o te mau faatereraa taata nei. Noa ˈtu e e mau faatereraa ohie roa aore ra fifi roa ia faataa, te vai ra i rotopu i teie mau faatereraa atoa te tahi mau vahi e tuea noa te tahi e te tahi. Teie te tahi:

Te haapao nei te mau faatereraa i te mau mea e hinaarohia ra e to ratou mau taata. Ia ore te hoê faatereraa e na reira, e erehia ïa o ˈna i to ˈna tiamâraa.

Te haamau nei te mau faatereraa i te mau ture i te pae morare, e ia ore noa ˈtu e haapaohia, e roohia ïa i te mau faautuaraa. Te vai ra i roto i teie mau haapueraa ture, te mau faaueraa e te mau ture, e tae noa ˈtu te mau peu i haamauhia i roto i te roaraa o te mau senekele. Te auraro nei te rahiraa o te mau melo huiraatira i teie nei haapueraa ture no te mea te taa ra ia ratou e e parau papu teie, no te mea te haapao ra ratou i ta ratou hopoia, no te rave mai te tahi pae, aore ra, no te hoê tumu ohie roa ˈtu â, oia hoi te mǎtaˈu e ia roohia ratou i te faautuaraa.

Te haapao nei te mau faatereraa i te tuhaa no te haamauraa i te ture, no te faaohiparaa i teie mau ture e no te parururaa i te pae no te haavaraa na roto i te arai o te mau faanahoraa i faaineinehia no te reira. Te haamauhia nei te mau ture, te faaohipahia ra te haavaraa, te ravehia nei te tahi mau ravea politita.

Te atuatu nei te mau faatereraa i te mau taairaa fatata roa i te pae faanavairaa faufaa e te ao o te tapihooraa tauihaa.

Te faaau pinepine nei te mau faatereraa i te ohipa e te hoê haapaoraa, na roto i te mau auraa piri roa aore ra aita. Te horoa nei teie tahoêraa i te tahi tiamâraa i to ratou mana — ‘te haamaitairaa o te raˈi’ — e ahiri e aita ra, e erehia ïa ratou i teie tiamâraa.

Papu maitai, te vai atoa ra te mau taa-ê-raa i rotopu i te mau faatereraa. E rave rahi mau ravea ta te feia tuatapapa i te ohipa politita e rave nei no te tatuhaa i teie mau taa-ê-raa. “Ei hiˈoraa, o ta te Buka parau paari apî beretane ïa e parau ra, te faataa-ê-raa matauhia i niuhia i nia i te rahiraa o te feia faatere: hoê anaˈe (faatereraa arii aore ra faatereraa haavî), te tahi feia (faatereraa hui mana aore ra faatereraa a te feia teitei), te nahoa taata (hau manahune).”

I te tahi taime, e tatuhaahia te mau faatereraa ia au i ta ratou mau faanahoraa e faatere ra (apooraa iriti ture, apooraa a te mau faatere hau), ta ratou faanahoraa i te pae faanavairaa faufaa, te mau faaueraa tumu o ta ratou mana politita (ia au i te peu tumu, aore ra te mana taa ê o te hoê taata), aore ra ta ratou huru faaohiparaa i te mana ma te maitai aore ra ma te tia ore. “Mai te peu e aita hoê o taua mau tatararaa nei e tahoê ra i te mau huru hiˈoraa atoa, o te parau ïa e taiohia ra i roto i te buka parau paari i faahitihia ˈtu na, e faufaa iho â to ratou paatoa.”

Teie râ, noa ˈtu eaha te ravea tatuhaaraa e faaohipahia, e tia ia tapea noa mai i roto i to tatou feruriraa e no taua mau faatereraa taata atoa ra, ua tae mai te hora no te hiˈopoaraa. E e faatupu teie hiˈopoaraa i te mau faahopearaa rahi mau i nia ia tatou tataitahi.

[Tumu parau tarenihia i te api 6]

No nia i te mau mana faatere a te hau e vai ra, teie ta te aposetolo Paulo i papai: “Ia auraro maite te taata atoa i te feia mana toroa ra.” (Roma 13:1, 7). No reira, te taata e parau ra e e kerisetiano oia e e hinaaro ra e pee maite i te haerea e faaitoitohia ra i roto i te Bibilia, e auraro ïa oia i te mau ture atoa o te fenua i reira oia e faaea ˈi ia ore anaˈe teie mau ture e patoi i te ture a te Atua, tei riro hoi ei mana teitei roa ˈˈe.

[Hohoˈa i te api 7]

Mea titauhia te hoê faatereraa — mai te mau mutoi atoa hoi i nia i te purumu — no te ape i te arepurepuraa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono