Te faatereraa taata nei te taime hiˈopoaraa
Tuhaa 1: Hiˈoraa i nia i te mau faatereraa
UA HUTI mau â te mau tauiraa rahi i te pae politita tei tupu i Europa i te matahiti 1989 i te ara-maite-raa o te ao nei i nia i te parau no te faatereraa. Ua faataa te hoê vea e “e haamanaˈohia te matahiti 1989 eiaha mai te matahiti i reira to Europa Hitia o te râ tauiraa, tera râ, mai te matahiti i reira to Europa Hitia o te râ, ia au i tei matauhia na mai 40 matahiti mai â, moe-ê-raa”.
Ua haere roa ˈtu â te hoê melo no roto i te pǔpǔ i haapaohia no te faanaho i te politita a te faatereraa hau marite i te pae no te mau Ohipa a te mau fenua ěê, o Francis Fukuyama, i mua i to ˈna papairaa e: “Te ohipa o ta tatou e ite ra, e ere noa paha te hopea o te mau feiiraa i rotopu i te mau Hau parauhia tamaˈi toetoe, oia hoi te hoperaa te hoê tau taa ê mau i muri aˈe i te tamaˈi, tera râ, te hopea o te Aamu iho, te faahopearaa o te tereraa o te huitaata nei i te pae no te mau manaˈo.”
Noa ˈtu e aita teie manaˈo i fariihia e te taatoaraa, te haamatara maira oia i te tahi mau uiraa faufaa roa. Ei hiˈoraa, eaha te faaotiraa e nehenehe e huti mai ia hiˈohia te mau senekele o te faatereraa taata nei i mairi aˈenei? Ua naeahia anei i te huitaata nei te hoê faito o tei riro ei “hopea o te Aamu iho”? Eaha te huru o te mau faatereraa a muri aˈe, e eaha te mau faahopearaa o teie mau ohipa atoa i nia ia tatou tataitahi?
Eaha te huru o te taata i mua i te mau faatereraa?
Aita te mau mirioni taata e tiaturi faahou ra i te mau tia mana politita. O te ohipa ïa e itehia ra, eiaha noa i Europa, na te mau vahi atoa râ o te ao nei i roto i te mau faito taa ê. E rave anaˈe na i te hiˈoraa o Marite latino.
I te hopea o te matahiti 1988, ua faataa te hoê vea rahi helemani i te huru tupuraa politita o taua fenua ra mai te hoê “haapueraa ofai tahito ra”. I to ˈna faahohonuraa i to ˈna manaˈo, ua parau faahou oia e: “Te topa ˈtura (...) te tabula faanavairaa faufaa a te fenua Raparata. Eita te fenua Beresilia e nehenehe faahou e faaterehia. Ua paruparu roa o Pérou. Te roohia ra te fenua Uruguay i te fifi. Te tamata ra te fenua Equateur i te faito i te hoê huru tupuraa fifi roa. Te tapea noa ra (...) te fenua Colombie e te fenua Venezuela i te hoê faanahoraa manahune papu ore roa. I Mexique, te morohi atura te aueue ore o te hoê pǔpǔ faatere o te faatere ra o ˈna anaˈe iho a 50 matahiti i teie nei (...) i mua te aro o te taatoaraa. Inaha, ua riro mau â te mau matahiti 80 mai ‘na ahuru matahiti i moe ê’.”
I te tahi mau vahi, ua ino roa te roo o te mau tia politita. No reira, i to te mau taata no Auteteria aniraahia ia faanaho e 21 toroa ia au i te mau tiaraa teitei, ua tuuhia te toroa o te taata politita i nia i te 19raa o te tiaraa. I Repubilita tooa o te râ no Helemani, e 62% o te mau taata i uiuihia i roto i te hoê titorotororaa o tei parau e aita ratou e tiaturi ra i te mau tia politita.
Ia au i te orometua haapii ra o Reinhold Bergler, faatere no te Pu maimiraa i te pae no te feruriraa no te fare haapiiraa tuatoru no Bonn, “ua ineine roa te mau taurearea i te huri i te tua i nia i te Hau, i te politita e to ˈna mau tia”. Ua faaite oia e no e 46% o ratou, “e parau haapaoraa ore anaˈe” ta te mau tia politita, e e 44% o ratou teie e manaˈo nei e e feia tia ore roa ratou.
Teie te parau i papaihia i muri aˈe i te hoê titorotororaa i ravehia i te Fenua Marite i roto i te mau matahiti 70: “Ua papu roa i te taata e mea tâuˈa ore roa e ua ino roa atoa te faanahoraa (politita) e no reira, eita ta ˈna e nehenehe e haapao i te mau mea e titauhia ra e te feia maiti.” No reira, ua maraa tamau noa te rahiraa o te mau Marite e manaˈo nei e ‘aita te mau tia politita e haapao maira ia ratou’, mai te 29% i te matahiti 1966 e tae atu i te 58% i roto i te mau matahiti 80. No te haapapu i teie faaotiraa, ua papai te vea helemani ra Stuttgarter Nachrichten e: “Ua rahi roa te mau tia politita teie e haapao nei na mua roa ˈˈe i to ratou mau maitai; e peneiaˈe paha i muri iho, to te feia maiti.”
No reira, te taahia ra ïa e no te aha râ te rahi noa ˈtura te feia o te ore e tâuˈa faahou nei i te politita. I te matahiti 1980, e 53% anaˈe o te mau melo huiraatira marite tei tapao i to ratou iˈoa i nia i te mau tabula maitiraa, o tei haere atu e maiti. O te paeraa ïa o te toparaa tamau i te pae no te feia maiti. I te matahiti 1988, ua topa roa te numera o te feia maiti i nia i te 50%.
Aita te mau tia politita e patoi ra i teie mau ohipa. Ua faˈi te hoê o ratou, tei riro na ei tia mana rahi o te ao nei, i teie parau: “Te vai ra te haavare (...) e te tahi atu â mau mea i roto i te politita.” Ma te faataa i te tumu, ua na ô faahou oia: “Mea na reira hoi e noaa mai ai te hoê toroa e e tapea noa ˈi oe i te reira.” Na Richard Nixon, peretiteni tahito o te Fenua Marite, i faahiti i teie mau parau. Ia hiˈohia te mau ohipa haamâ tei turai ia ˈna ia vaiiho i to ˈna toroa, ua ite iho â ïa oia i te auraa o ta ˈna mau parau.
I mua i te mau paruparu a te politita, te aniani nei te mau taata aau mehara ahiri e e nehenehe e tiaturi e e haamauhia te hoê faatereraa maitai. Inaha, eita anei te ao nei e maitai aˈe ahiri e aita e faatereraa? Tera anei te ravea?
[Tumu parau tarenihia i te api 4]
“Aore e aˈo ra e hiˈa ïa te taata.” — Maseli 11:14.