Te faatereraa taata nei te taime hiˈopoaraa
Te faatereraa taata nei—Te taime hiˈopoaraa no te aha?
Te oaoa nei o “A ara mai na!” i te faaiteraa ˈtu e e neneihia te tahi mau tumu parau no nia i te parau ra “Te faatereraa taata nei — Te taime hiˈopoaraa”.
IA HIˈOHIA te tuhaa o te politita, ua faaohipa mau â te mau faatereraa i te hoê mana i nia i te aamu o te ao nei e tae noa ˈtu i nia i te oraraa o te taata tataitahi. Te reo o ta outou e paraparau ra, to outou huru oraraa, te toroa o ta outou e rave ra, te faanahoraa totiale o ta outou e fanaˈo ra e peneiaˈe atoa paha te haapaoraa o ta outou e faaohipa ra, ua faahepohia mai ïa i roto i te tahi tuhaa ia au i te tereraa o te politita.
I te mea e mea titauhia iho â te faatereraa, o vai i rotopu ia tatou o te ore e hiaai nei e ora i raro aˈe i te hoê huru faatereraa o te haamâha i to tatou mau hinaaro? Tera râ, eaha te huru faatereraa maitatai roa ˈˈe? E nehenehe anei ta tatou e maiti i roto i teie nei tuhaa?
Te oaoa nei o A ara mai na! i te faaiteraa ˈtu e e neneihia te tahi mau tumu parau no nia i te parau ra “Te faatereraa taata nei — Te taime hiˈopoaraa”. E tuatapapa teie mau tumu parau, e tae roa ˈtu i te avae titema 1990, i te aamu o te mau faatereraa hui arii, te mau faatereraa hui mana, te mau faatereraa a te feia teitei e te mau faatereraa a te feia moni. E tatara atoa teie mau tumu parau i te parau no te mau faatereraa manahune e te mau hau repubilita huru rau atoa. E hiˈopoa atoa ratou i te mau faatereraa i reira aita e otia to te mana o te taata faatere, te mau faatereraa haavî e te mau faatereraa e faaohipa i te hoê mana taatoa, mai te fascisme (faanahoraa politita i haamauhia e Mussolini i Italia) e te faatereraa nazi i roto i te Piti o te Tamaˈi rahi. Eita atoa e moehia te socialisme e te communisme.
Mea fifi roa ia faataa i te mau aveia atoa o te faatereraa taata nei e mea arepurepu roa atoa, e no reira, eita ïa e nehenehe e faataa i te mau mea atoa e nehenehe e faataahia no nia i te mau faatereraa. Inaha, eita hoi teie mau tumu parau e titau ra e tatara i te mau tuhaa haihai atoa o te politita. Eita atoa ratou e faateitei i te faatereraa taata nei, aore ra te hoê huru faatereraa taa ê. Ia faaau-anaˈe-hia te mau huru faatereraa, e ere ïa no te faateitei hoê i nia i te tahi. Inaha, e pee maite o A ara mai na! i to ˈna haerea, i faataahia i te api 5 o teie nei vea, oia hoi: “Te faahohonu nei [o A ara mai na!] e te haamaramarama nei i te mau ohipa e tupu nei, ma te tapea maite râ i to ˈna tiaraa pae tahi ore i te pae politita.”
E pahono te mau tumu parau e neneihia i raro aˈe i te upoo parau ra “Te faatereraa taata nei — Te taime hiˈopoaraa” i teie hinaaro e “faahohonu” roa i te mau parau. E “haamaramarama” ratou i te auraa mau o te mau ohipa, e faaite maira e te roohia ra te faatereraa taata nei i te fifi.
Te faahiti ra te hoê buka (The Columbia History of the World) i te parau no teie fifi i te na ôraa e: “Ia hiˈo tatou i te huru e farereihia nei e te mau faatereraa, te haapaoraa, te morare, te mau auraa i te pae totiale, te huru paraparauraa, te mau peu paari e teie tuhaa faufaa roa o te ora o te nunaa oia hoi te tiaturiraa a te mau nahoa, e nehenehe tatou e huti mai i te hoê faaotiraa e tano no te hoê area taime no nia i te faufaaraa o to tatou nei anotau. O te mana faatere te parau matamua i nia i te tabula e te tuhaa matamua faufaa roa ˈˈe. (...) Te ture, te Hau e rave nei e ia faaturahia oia, e te feia mana toroa e tamau noa nei i te tiaturi i teie nau tuhaa, te haafaufaa-ore-hia nei ratou. (...) Ua taa ê roa te huru feruriraa o teie nei tau e to te senekele i mairi aˈenei. (...) I roto e rave rahi mau vahi o te ao nei, e navai noa te hoê parau ia tomohia i roto i te hoê fare hau, ia tâpûhia i te hoê oreroraa parau huiraatira, ia vavahihia te hoê fare haapiiraa tuatoru aore ra ia topitahia te hoê fare tia no te hoê hau. (...) Te vai ra i roto i te hiaai rahi no te tiamâraa taatoa, te mau huero o te haavîraa uˈana. (...) Inaha, te manaˈo otahi roa e titauhia ra i te pae politita e i te pae totiale, te manaˈo faaitoito otahi roa no teie nei tau, o te faataa-ê-raa ïa i te pae politita, e te reira, noa ˈtu eaha te mau toetoea o te mau haapiiraa philosopho tahito aˈe o ta ˈna e huna ra. Noa ˈtu e aitâ i tae atura i te hopea, ua haamata ê na râ te ino-roa-raa.”
Fatata roa anei te “ino-roa-raa” i te aratai tia ˈtu i te taata i te “hopea”, e mai te peu e e, eaha ïa te mau faahopearaa no te ao nei? Inaha, mai te peu e e haavahia te faatereraa taata nei, e ere noa ïa na te mau taata, e hiˈopoa nei i ta ratou mau faatereraa mai te mau tausani matahiti mai â e o te tamau noa nei i te ite i to ratou manuïa ore. I teie nei râ taime, na te Poiete o te ao taatoa nei e titau ra e ia faaafarohia te mau ohipa. Ia hiˈopoahia te faatereraa taata nei i roto i te roaraa o te mau senekele, e nehenehe anei e vaiiho noa ia ˈna? Aore ra ia faitohia oia i nia i te faito a te Atua, e tia anei ia tumâhia? Mai te peu e e, eaha ïa te faatereraa e mono mai ia ˈna?
E faarahi atu â te mau tumu parau “Te faatereraa taata nei — Te taime hiˈopoaraa” i to outou ite no nia i te mau faatereraa. E rahi atoa to outou tiaturi no te mea e faaite mai ratou e te vai ra te mau tumu papu e nehenehe ai tatou e tiaturi. Fatata roa te hoê faatereraa maitatai aˈe i te faatitiaifaro i te mau ohipa, e te mea oaoa roa ˈˈe, oia hoi e nehenehe outou e tiaturi e ora i raro aˈe i ta ˈna aratairaa!
[Hohoˈa i te api 9]
Ia faitohia oia i nia i te faito o te haavaraa a te Atua, e haava-maitai-hia anei te faatereraa taata nei?
[Faaiteraa i te tumu]
Hohoˈa a te O.M.S./PAHO na J. Vizcarra