Hoê noa tetoni, aita faahou!
UA MOE roa outou i roto i te hoê vahi poiri rii matie, a hahaere noa ˈi outou na roto i te mau ururaau rarahi e tupu teitei ra hau atu i te 40 metera. I nia ˈˈe ia outou, te ite ra outou i te hoê vauvau ora rarahi roa; tei raro aˈe hoi outou i te vahi nohoraa meumeu ruperupe roa ˈˈe o te palaneta nei. Ua faanehenehe-atoa-hia te mau tumu raau, te ofirifiri noa ra te mau raau paiuma e mau hanere metera i te roa na nia i teie mau tumu raau, i te tahi atu mau huru raau o tei mau roa i nia i te mau tumu e te mau amaa. I roto i te maniania ore e te haumǎrû o te mataˈi, te mâˈi noa maira te noanoa o te mau tiare ruperupe o te mau fenua haumi.
Tei roto outou i te ururaau haumi no te pae rua ma. Teie râ, te faufaa o taua ururaau nei, e ere noa ïa to ˈna unauna, to ˈna atoa râ mau vahi rupehu i reira te mau hihi maramarama e fa mai ai na roto mai i te mau amaa o te mau tumu raau. Ua riro atoa te ururaau haumi ei faanahoraa fifi roa ia faataa e te maere mau, i reira to ˈna mau tuhaa taa ê e ohipa ai te tahi i nia i te tahi ma te tano maitai.
Ua rau te huru o te ora i ǒ nei e mea ruperupe maitai te mau mea ora otahi roa i roto i te ao nei. Te faito o te mau ururaau haumi, tei nia noa ïa i te 6% o te mau fenua, tera râ, tei roto ia ratou te afaraa o te mau huru animala e mau huru raau tupu o te palaneta nei. Te faatupu nei ratou fatata hoê tuhaa i nia i te toru o te mau mea ora o te fenua nei. I nia roa ˈtu â i to outou upoo, na roto i te tapoˈi o te mau tumu raau, te ora ra te mau manumanu e te mau manu ěê, te mau urîtaata e te tahi atu mau animala. Aita te rahiraa o teie mau animala e pou mai nei i raro. E maa iho â ta ratou i roto i te mau tumu raau e tei reira atoa to ratou vahi haapuraa, e i to ratou aˈe pae, te faahotu nei ratou i te mau tiare aore ra, i muri aˈe i to ratou amuraa i te mau hotu, e ueue ratou i te mau huero na te mau vahi i reira ratou e titio ai.
I te mau mahana atoa, e topa mai te ûa o te faarari i te ururaau ma te atuatu atoa i te hoê tereraa ora fifi roa ia faataa. E tamâ te pape i te mau rauere e e tahe atu ai na nia i te mau tumu, ma te rave mai i te mau taoˈa tei riro ei maa na te mau épiphytes, oia hoi te mau raau o te tupu i nia i te mau tumu raau. Area teie mau raau ra, e tauturu atu ïa ratou i te mau tumu raau ia huti mai mai roto mai i te reva mataˈi i te taoˈa faufaa roa ˈˈe o ta ratou maa, oia hoi te azote. E rauere to te rahiraa o teie mau raau (épiphytes) o tei riro ei mau hopuna pape iti o te nehenehe hoi e tapea mai e rave rahi mau litera pape, e tautau haere na roto i te reva i reira te mau rana, te mau animala iti (salamandres) e te mau manu e ora ra i nia i te tumu raau e haere mai ai.
E pau oioi noa te mau taoˈa atoa e topa ˈtu i nia i te repo. Te rave amui nei te mau animala, te mau manumanu e te mau bateria i te ohipa no te faaore i te mau paa, te mau tino pohe o te mau animala e te mau rauere pe, ta te repo e momi oioi noa. Ia paraˈu outou i te mau toetoea i raro aˈe i to outou avae, e ite ïa outou i te hoê vauvau fenua huˈa roa mai te rimu ra te huru i hamanihia i te taoˈa uouo ra; o te hoê ïa anairaa aˈa e te mau raau tupu iti mai te tariˈa iore ra. E tauturu teie mau raau tupu iti i te mau aˈa ia haapau oioi noa i te mau taoˈa paia hou te ûa e hopoi ê ai i te reira.
A feruri na râ e te haere ra outou na roto i te ururaau haumi aita i rahi atu i te hoê tahua tueraa popo. I reira iho, moe taue noa ˈˈera teie ururaau, i roto noa i te hoê tetoni! A hiˈo noa ˈtu ai outou ma te mehameha, hoê â huru no te vahi i pihai noa mai; e i muri iho, te toruraa ïa o te vahi, e na reira noa e, i te pae hopea, o outou anaˈe i ropu i te hoê medebara, te hoê fenua e vai ano noa ra, i papaa roa i te veavea o te mahana.
Ia au i te parau a te tahi feia aravihi, te vavahihia nei te mau ururaau haumi o te palaneta nei i teie vitivitiraa. Te manaˈo nei vetahi pae e mea vitiviti roa ˈtu â. Ia au i te vea ra Newsweek, te haamouhia nei te faito e au i te afaraa o Kalifonia i te mau matahiti atoa. Te na ô ra te numera no novema 1989 o te vea ra No te ite aravihi e te haamouhia ra te faito o te fenua Helevetia e te mau Pays-Bas taatoa.
Noa ˈtu eaha te aanoraa o te haamouraa, mea riaria roa te mau vavahiraa e ravehia nei. Te faatupu nei te haamouraa i te ururaau i te mau patoiraa i roto i te ao nei, e hoê iho â râ fenua teie e faahapahia nei.
Te fenua e faahapahia nei: o Beresilia
I te matahiti 1987 ra, ua faaite mai te mau hohoˈa no ǒ mai i te taoˈa peeutari, o te vahi o te Amazone e, te aanoraa o te faaoreraahia te ururaau i roto noa i teie vahi, ua hau atu ïa i ta te tahi mau numera i noaa mai no te taatoaraa o te palaneta. Ua itehia i te po e te tutuihia ra te mau tausani auahi no te faaore i te ururaau. No te meumeu o te auauahi, hoê â to ˈna aano e te fenua Inidia, i opanihia ˈi te mau vahi tauraa manureva. No reira, te faaite ra te hoê maimiraa e, te tǎpǔhia ra te mau tumu raau o te ururaau no Amazonie i te hoê faito e au i to te fenua Beletitia i te mau matahiti atoa.
Ua parau te taata tuatapapa i te mau mea ora no Beresilia ra, o José Lutzenberger i teie ohipa, “te taparahiraa rahi roa ˈˈe mai te tau mai â i fa mai ai te ora”. Na te ao atoa nei, te faateitei nei te feia paruru i te palaneta i to ratou reo ia putapû te manaˈo o te huiraatira no nia i te ati e roohia ra i nia i te mau ururaau haumi. Teie atoa hoi te poroi e itehia ra i nia i te mau piriaro e na roto i te mau hautiraa upaupa rahi: “Ia ora te ururaau haumi!” Taa ê atu i teie mau ravea faahepo, teie te tahi atu â: te moni.
Maoti hoi te hoê tarahu i te tahi atu mau fenua tei hau atu i te hanere miria dala marite, mea titauhia na te fenua Beresilia e horoa e 40% o te faufaa o ta ˈna mau taoˈa e hapono atu i rapae, no te aufau-noa-raa i te moni i titauhia no ta ˈna tarahu. No reira, te titau nei oia i te tauturu e te moni o ta ˈna e tarahu i te mau fenua ěê. I te mea e ua ite ratou i te reira, te haamata nei te mau fare moni i te tapea i te mau raveraa tarahu o te nehenehe e faaohipahia no te mau opuaraa o te faaino i te ururaau. Ua opua atoa te tahi mau nunaa ona i te horoa i te hoê tuhaa o te tarahu beresilia no te paruru i to ratou vahi nohoraa. Ua ani atoa hoi te peretiteni o te fenua Marite, o George Bush, i te fenua Tapone ia ore e horoa tarahu na te fenua Beresilia i te mau tino moni i faataahia no te paturaa i te hoê purumu e na roto atu i te ururaau rahi.
Te hoê fifi no te ao atoa nei
E rave rahi mau taata no Beresilia teie e manaˈo nei e e mau faaheporaa haavare anaˈe teie. Inaha, ehia maororaa to te mau fenua ona haamouraa i ta ratou iho mau ururaau ma te ore roa ˈtu e vaiiho i te hoê noa ˈˈe nunaa ěê ia tapea ia ratou. I teie nei, fatata roa te fenua Marite i te faaore roa i ta ratou mau ururaau haumi hopea, e vai ra i te pae apatoerau-tooa o te râ o te fenua, i te pae miti patitifa. Oia mau, e mau ururaau haumǎrû teie eiaha râ no te pae rua ma, tera râ, i reira atoa, e pohe roa te tahi mau mea ora.
No reira, ua riro te faaoreraahia te mau ururaau ei fifi e tupu ra na te ao atoa nei, eiaha noa râ i te fenua Beresilia. I teie mahana, ua naeahia te itiraa mai te mau ururaau haumi no te pae rua i te hoê faito riaria roa, inaha, tei te fenua Beresilia fatata te afaraa o te mau vahi aita e tumu raau faahou. I Afirika no ropu e i Asia Apatoa-Hitia o te râ, te vai ra na ururaau haumi rarahi e piti e, i reira atoa, te haamou-oioi-hia ra te mau tumu raau.
Te itehia ra te mau faahopearaa o te faaoreraahia te mau ururaau na te ao atoa nei. No te mau mirioni taata, te auraa o teie ohipa o te oˈe ïa, te poiha e te pohe. O outou atoa, te roo-atoa-hia ra outou i teie mau faahopearaa. Inaha, e nehenehe te maa o ta outou e amu ra, te mau raau o ta outou e rave ra, te huru o te ahuaraˈi o te vahi o ta outou e ora ra, e roohia i te fifi e peneiaˈe atoa paha, te oraraa no a muri aˈe o te huitaata nei.
‘Tera râ, o ta outou paha ïa e aniani nei, eaha hoi te faufaaraa o teie mau ururaau i roto i to tatou nei oraraa? Eaha te ohipa e tupu ahiri e, mai ta te tahi feia aravihi e parau ra, e moe ê ratou i roto noa i te tahi tau ahuru matahiti? E ohipa peapea mau anei te reira?’
Hou tatou e tuatapapa ˈi i teie mau uiraa, e tia na mua ˈˈe ia pahono i teie nei uiraa: Eaha te mau tumu e haamouhia ˈi te ururaau haumi no te pae rua ma?
[Hohoˈa fenua/Tapura i te api 20]
Haamouraa o te mau ururaau haumi
Hou te haamouraa o te ururaau
Te huru i teie nei mahana
Te huru i te matahiti 2000 mai te peu e tamau noâ te haamouraa mai teie e ravehia nei i teie nei