E nehenehe anei e faaora i te mau ururaau?
I NIA i te motu no Rapa Nui, i Patitifa Apatoa, te tia noa ra te mau upoo ofai rarahi roa i nia i te mau vahi pahee, ma te tiatonu noa to ratou mata i nia i te miti. Ua moe ê te nunaa o tei tarai ia ratou ahia ˈtura senekele i teie nei. I roto i te mau vahi ano noa i te pae Tooa o te râ o te fenua Marite, te vai noa ra te mau toetoea o te mau patu tahito a te tahi nunaa o tei moe ê na hou te taeraa mai o te feia Uouo. I roto i te tahi mau fenua bibilia, e ora na vetahi mau nunaa taata ona ma te ruperupe i mutaa ihora, te toe noa nei râ i teie mahana te mau medebara i puhihia i te mataˈi. No te aha?
I roto i teie na tupuraa e toru nei, mai te mea ra e te hoê o te mau tumu, o te faaoreraahia ïa te mau ururaau. Te manaˈo nei vetahi feia maimi e ua faahepohia te mau nunaa e ora na i reira, ia haere i te vahi ê i muri aˈe i to ratou vavahiraa i te mau ururaau o to ratou vahi. I te mea e aita e tumu raau faahou, aita te fenua i hotu faahou mai, e no reira, ua reva ˈtura te taata. Inaha, te itehia ra i teie mahana e tera atoa te ohipa ta te taata e rave nei i nia i te palaneta atoa nei. E na reira mau anei oia? Eita anei teie huru tupuraa e nehenehe e tauihia?
E rave rahi mau taata teie e tamata nei i te arai i teie fifi. I roto i te Himalaya, ua tarere te tahi mau vahine i nia i te mau tumu raau no te tamata ma te manuïa ore hoi i te tapea i te taata ia tâpû i teie mau tumu raau. I Malaisie, ua tahoê te mau taata e ora ra i roto i te ururaau no te tapea i te feia tâpû tumu raau e ta ratou mau matini.
Te feia matamua e roohia i te fifi, o na 200 mirioni taata ïa e ora ra maoti te ururaau haumi. Te faahepo ra hoi te parareraa o te nunaa taata o teie nei tau i te mau pǔpǔ taata no taua vahi ra, ia faanuu roa ˈtu â i roto i te mau ururaau, e tae roa ˈtu i te taime e farerei ai ratou i te tahi atu feia e haere maira na te tahi atu pae. E rave rahi o taua mau pǔpǔ taata nei tei pohe roa na roto i te mau maˈi i faaôhia mai e te nunaa o teie nei tau o tei afai mai i ta ratou mau peu. Area vetahi ra, aita ˈtu ïa ta ratou e ravea maoti râ te faaauraa i to ratou oraraa i te ao no rapaeau mai, e ihu atu ai i roto i te pǔpǔ feia veve o te mau oire; i te mea e e tuuhia ratou i te hiti, e topa roa ratou i roto i te ohipa ino. Teie râ, te haamata ra te ao nei i te taa i te ati e tupu ra. Te itehia ra hoi te hoê manaˈo uˈana rahi i te pae no te atuaturaa i te natura, i te parareraa na nia i te palaneta atoa nei.
E nehenehe anei ta te feia atuatu i te natura e tapea i te fifi?
“Te vai ra ia tatou nei i te ite e te mau ravea aravihi apî e titauhia no te faaora i te mau ururaau haumi.” Tera te parau omuaraa a te buka ra Ia ora te mau ururaau haumi. Ua haapapuhia te reira na roto i te ohipa i ravehia i roto i te mau aua rarahi o te ao nei. Ei hiˈoraa, te ravehia nei te ohipa tanu-faahou-raa i te tumu raau i roto i te mau ururaau rarahi, i roto i te aua a te hau no Guanacaste (Costa Rica). Ua tanu te mau fenua mai ia Kenya, Inidia, Haïti e te fenua Taina i te mau mirioni tumu raau. Teie râ, mea ê te tanuraa i te tumu raau, e mea ê te faaapî-faahou-raa i te mau ururaau.
I te tahi taime, i te pae no te ravea o te tanu-faahou-raa i te tumu raau, e tanu-noa-hia hoê anaˈe huru tumu raau e faaohipahia no te tahi ohipa ona. Eita roa ˈtu e taeahia te faito o te anairaa o te mau mea ora huru rau e ora ra i roto i te ururaau haumi, te hoê anairaa ta te tahi mau taata e parau nei e eita roa ˈtu e nehenehe e faatupu faahou no te mea e ohipa fifi roa teie. No reira, eita iho â e maerehia ia faateitei te feia atuatu i te natura i te parururaa i te mau ururaau maoti hoi i te faaapî-faahou-raa i te reira.
Teie râ, e ere atoa te parururaa i te ohipa ohie. Eita te hoê ururaau iti haihai e nehenehe e ora. No reira vetahi mau taata paruru i te vahi nohoraa e opua ˈi e faaherehere e 10 aore ra e 20% o te mau ururaau haumi o te palaneta, mai te peu e e hinaarohia e tapea mai i te huru rau o te mau mea ora e vai ra i reira. Inaha, i teie nei tau, e 3% noa o te mau ururaau haumi no Afirika teie e paruruhia nei, e 2% i Asia Apatoa-Hitia o te râ e 1% i Marite Apatoa.
Hau atu, te parau no te parururaa i te tahi mau fenua, tei nia noa ïa i te papie. I te tahi mau taime, eita te faatupuraahia te tahi mau aua rahi e te mau vahi faahereherehia e manuïa no te mea aita teie mau opuaraa i feruri-maitai-hia, aita te pae faufaa moni i haapao-maitai-hia aore ra te eiâ ra vetahi mau faatere haerea tia ore i te moni. Inaha, te ona-atoa-hia ra vetahi mau taata i to ratou horoa-huna-raa i te parau faatia no te faaohipa i te hoê vahi. Mea fifi atoa ia ite mai i te feia rave ohipa. Inaha, i Amazonie, ua horoahia ˈtu na te hoê noa taata tiai te haapaoraa i te hoê tuhaa fenua hoê â faito e te fenua Farani!
Te onoono atoa nei te feia atuatu i te natura e ia haapiihia i te feia faaapu nafea ia faaapu i te fenua ma te ore e haapau roa i to ˈna maitai, ia ore ratou e titauhia ia haere i te vahi ê e ia haamarari i te mau tuhaa ururaau apî. Te vai ra te tahi feia o te tamata nei i te tanu i nia i te hoê â tuhaa fenua i te mau huru raau tupu taa ê, mea maitai roa hoi te reira no te faaiti mai i te mau faainoraa a te mau manumanu ino e tairi nei i te hoê anaˈe huru raau tupu. Area te mau tumu raau hotu ra, e nehenehe ïa ta ratou e tapea i te repo ia topa anaˈe te mau ûa puai. Ua faaohipa faahou te tahi atu mau taata faaapu i te hoê ravea tahito: e ǒ ratou i te tahi mau apoo na te hiti i te mau faaapu iti maa tupu e i reira ratou e rave mai ai i te vari e te mau rimu o ta ratou e apapa i nia i te fenua ei taoˈa haamaitai i te fenua. E nehenehe atoa teie mau apoo e faarirohia ei aua iˈa, o te tahi atu ïa maa. Ua manuïa teie mau ravea i faaohipahia.
Oia mau, e titauhia i te taime no te haapii i teie mau ravea i te feia faaapu, e tae noa ˈtu i te moni e te aravihi. Inaha, mea pinepine hoi te mau fenua no te pae rua ma i te faaruru i te fifi ru aˈe i te pae faanavairaa faufaa ia nehenehe ratou e rave i teie huru ohipa maoro. Noa ˈtu e te vai ra te feia aravihi, eita atoa te fifi e titiaifaro. Mai ta Michael Robinson i papai i roto i te buka ra Ia ora te mau ururaau haumi, “e ere te taa ore aore ra te maamaa o te taata teie e vavahi nei i te mau ururaau haumi, o te veve râ e te nounou moni”.
Te tumu o te fifi
Te veve e te nounou moni. Mai te mea ra e ua mau hohonu roa te aˈa o te ati o te faaore-roa-raahia te ururaau i roto i te totaiete taata nei — inaha, mea hohonu roa ˈtu â teie mau aˈa i to te mau tumu raau no te pae rua ma i roto i te meumeuraa huˈa roa o te repo o te ururaau. E nehenehe anei ta te huitaata nei e “tatara” i te mau aˈa o teie ati?
I te matahiti i mairi aˈenei, ua tupu te hoê apooraa rahi i La Haye, i te mau Pays-Bas, e e 24 nunaa tei amui mai. Ua opuahia te faatupuraa i te hoê taatiraa i parauhia Palaneta o te tuuhia ˈtu i raro aˈe i te faatereraa a te mau Hau amui. Ia au i te Financial Times no Lonedona, e noaa ta te taatiraa Palaneta i “te mau mana faito ore no te haamau e no te rave e ia faaturahia te mau ture no nia i te vahi nohoraa”. Ia faaohipa-maite-hia teie mana, e tia iho â ïa i te mau nunaa ia faarue i te hoê tuhaa o te mana faatere o ta ratou e titau nei, tera râ, te manaˈo nei vetahi pae e, ia tae i te hoê mahana, e faatupuhia iho â teie huru faanahoraa. Oia mau, o te hoê anaˈe taatiraa na te ao atoa nei o te raatirahia e te hoê mana hoê roa, o te nehenehe e faatitiaifaro i te mau fifi o te ao nei.
E manaˈo papu roa teie. Tera râ, o vai ïa faatereraa aore ra taatiraa a te taata nei o te nehenehe e faaore roa i te nounou e te veve? Te vai ra anei hoê o tei rave aˈenei i te reira? Mea pinepine roa hoi te mau faatereraa iho i te niuhia i nia i te nounou e na ratou iho hoi e faaitoito nei i te veve. Ma te papu maitai, mai te peu e na te hoê taatiraa a te taata nei e horoa mai i te ravea no te arai i te faaoreraahia te mau ururaau, aita ïa e tiaturiraa faahou no te mau ururaau; aita atoa hoi no te huitaata nei.
A hiˈo na râ: Ia hiˈohia to ratou huru hamaniraa, aita anei te mau ururaau e haapapu ra e te vai ra te hoê Poiete maramarama rahi? Oia mau! Mai te mau rauere mai e tae roa ˈtu i te mau aˈa, te haapapu maira te mau ururaau haumi e ua riro ratou ei poieteraa na te hoê Taata Hamani aravihi roa.
No reira, e vaiiho anei teie Taata Hamani rahi i te taata ia vavahi i te mau ururaau haumi e ia faaino roa i te fenua nei? Te horoa maira te hoê parau tohu bibilia faahiahia roa i te pahonoraa papu i teie nei uiraa, i te na ôraa e: “I riri na te mau fenua, e ua itea mai to oe riri [to te Atua], e te taime (...) [e haamou ai te Atua i te feia e vavahi nei i te fenua].” — Apokalupo 11:18.
E piti tuhaa faufaa roa i roto i teie parau tohu. A tahi, te faataa nei oia i te anotau i reira te taata e nehenehe ai e vavahi i te fenua atoa nei i roto i te auraa mau. I to teie mau parau papairaahia, fatata e piti tausani matahiti i teie nei, eita ta te taata e nehenehe e vavahi i te fenua mai ta ˈna e ore atoa hoi e nehenehe e haere i nia i te avae. I teie mahana, ua manuïa oia i te raveraa i na ohipa e piti nei. I muri iho, te pahono ra te parau tohu i te uiraa ra, e e haamou roa anei te taata nei i te palaneta; te pahonoraa, eita roa ïa.
Ua hamani te Atua i te taata ia nehenehe oia e atuatu i te fenua nei e e faaapu ia ˈna, eiaha râ ia haamarari roa e aita e mea faahou i nia iho. I te tau o Iseraela tahito, ua horoa oia i te tahi faatureraa no nia i te tâpûraa i te mau tumu raau e ravehia e to ˈna nunaa ia haere o ˈna e haru i te Fenua i tǎpǔhia maira (Deuteronomi 20:19, 20). I teie mahana, te tǎpǔ nei oia e, i roto i te tau e fatata maira, e ora te mau taata atoa ma te au maite e te natura. — Ioane 1, 2:17; Ieremia 10:10-12.
Te horoa mai nei te Bibilia i te hoê tiaturiraa, oia hoi, ia tae i te hoê tau, e faaapu te taata i te fenua nei ia riro roa mai oia ei paradaiso maoti hoi i te faariro ia ˈna ei medebara e ta ratou mau pereoo haamarari fenua, te hoê tau i reira e faaapî faahou oia i te fenua nei maoti hoi i te vavahi ia ˈna, i reira oia e poihere ai ia ˈna ma te paari maoti hoi i te faaino ia ˈna ma te nounou rahi ia noaa mai te taoˈa faufaa ore. E tiaturiraa to te mau ururaau no a muri aˈe. Area te faatereraa ino e vavahi nei i te mau ururaau e te fenua atoa nei ra, aita ïa to ˈna e tiaturiraa.
[Hohoˈa i te api 28]
Peneiaˈe paha na te faaoreraahia te mau ururaau i faatupu i te moe-ê-raa te nunaa taata tahito no Rapa Nui.
[Faaiteraa i te tumu]
H. Armstrong Roberts
[Tumu parau tarenihia i te api 30]
Te haaviiviiraa o te palaneta
“No te ino o te haamouraa o te vahi nohoraa, e ite-roa-hia mai te reira i teie nei mai te reva teitei mai”, o ta te Toronto Star ïa e papai ra. Ia au i te mau hohoˈa i patahia e te feia haere na roto i te reva teitei, “te tapoˈihia ra te palaneta nei i te repo puehu a aano noa ˈi te mau medebara, te moe ê atura te mau roto rahi e te faaino nei te haaviiviiraa i te ahuaraˈi”. I roto i te mau tumu e faataahia ra no te faahapa i te ohipa a te taata, te faahiti ra te vea i te veavea no roto mai i te mau pu hamaniraa auri, te rupehu o te mau oire rarahi e te auauahi no roto mai i te paapaaraa te mau ururaau. Ia au i te manaˈo o Dick Underwood, taata aˈo i te Pu marite i te pae no te reva teitei, ua riro te parare-oioi-raa o te mau medebara ei “haamǎtaˈuraa matamua”, no te mea e riro paha e aita e ravea no te tapea i teie ati. Ma te faaite i to ˈna peapea, ua parau oia e: “E palaneta nainai te fenua, tera râ, tera anaˈe te palaneta e vai ra ia tatou nei.”