Haavahia na roto i to ratou iho vaha
NA NIA i to ratou tiaraa auvaha o te taatoaraa o te mau Ekalesia no Europa e parau nei e e no roto ratou i te kerisetianoraa, ua haaputuputu e 638 tia i te avae me i mairi aˈe nei i Bâle (fenua Helevetia) i te Haaputuputuraa eukumene no Europa Hau e Parau-tia. Maoti e 94,5% o te mau maitiraa farii maitai, e nehenehe te parau hopea o ta ratou i faaoti e faarirohia ei faaauraa parau a te amuiraa faaroo kerisetiano i Europa. E vaiiho anaˈe i teie parau ia pahono i te tahi mau uiraa te tia ia uihia. (E tano te mau numera i tapaohia i te mau tuhaa taa ê o teie parau.)
Te haamori ra anei teie mau Ekalesia i te Atua mau hoê roa ra, o Iehova? Te turu ra anei ratou i te autahoêraa mau kerisetiano?
“No ǒ mai to tatou ora i te Atua Poiete ra, te Atua toru tahi — oia hoi te Metua, te Tamaiti e te Varua-Moˈa — o tei farii na roto i to ˈna aroha, i te faaite mai ia ˈna na roto ia Iesu Mesia. Taa ê atu i to tatou mau taa-ê-raa i te pae faaroo e vai noa ra, hoê â to tatou faaroo.” (21)
“Na roto i to tatou bapetizo e na roto i te pahonoraa o to tatou faaroo i te Parau a te Atua, ua riro ê na tatou ei hoê i roto i te Mesia, noa ˈtu e aitâ tatou i riro atura ei hoê i roto ia tatou iho. Te tutava nei tatou i te faaruru i te mau taa-ê-raa e vai noa nei â i roto i te haapiiraa e te faaohiparaa, ia taeahia ia tatou i teie vai-hoê-raa.” (39)
“Aitâ tatou i arai atura i te mau amahamaharaa e vai ra i rotopu i te mau Ekalesia e mea pinepine tatou i te faaohiparaa i te mana haavî no te turu i te mau amui-tahi-raa haavare mai te au-ore-raa i te nunaa taata ê, te hiˈoraa pae tahi i rotopu i te tane e te vahine e te here aiˈa.” (43)
Ua haapao anei ratou i ta ratou mau parau oia hoi te peeraa ˈtu i te mau taahiraa avae o te Arii no te hau?
“Ei kerisetiano, te tiaturi nei tatou e e horoahia mai te hau mau ia pee tatou i te Mesia, noa ˈtu e, mea pinepine, te patoi nei tatou i te pee ia ˈna e tae roa ˈtu i te hopea. To ˈna oreraa e faaohipa i te haavîraa uˈana, no roto mai ïa i teie aroha o te haere roa ˈtu e farerei i te enemi no te taui ia ˈna e no te arai i te feii e te haavîraa uˈana atoa. Ua ineine noa teie aroha i te faaoromai i te mauiui ma te itoito. E faaite oia i te huru tia ore o te haavîraa uˈana, e faahapa oia i te feia atoa o te faaohipa i te reira e e aratai tia ˈtu oia i te enemi i te hau.” (32)
“Ua faatupu matou i te mau tamaˈi e aita matou i faaohipa i te mau ravea atoa no te turu i te faahauraa e te arairaa; ua farii ohie noa hoi matou e mea pinepine atoa hoi matou i te tururaa i te tamaˈi.” (43)
“Ua tapao mau â te mau amahamaharaa e te mau aroraa faaroo i te aamu o Europa. E rave rahi mau tamaˈi, e mau tamaˈi faaroo ïa. E rave rahi mirioni mau tane e mau vahine tei hamani-ino-hia e tei taparahihia no to ratou faaroo.” (48)
Ua pee anei ratou i te hiˈoraa o Iesu na roto i te faahitiraa i te parau mau, i te imiraa i te parau-tia e te faaturaraa i te ora e tae noa ˈtu te poieteraa a te Atua?
“Aita te mau Ekalesia e te mau kerisetiano i faaî i ta ratou hopoia e rave rahi taime e aita atoa ratou i ora noa ia au maite i te titauraa a te Atua, e i te tahi taime, aita atoa hoi ratou i ite e nafea ia faaite i te parau mau a Iesu Mesia. (...) Mea maoro aita matou i ite i te mau faahopearaa e te mau titauraa a te Evanelia no nia i te parau-tia, te hau e te parururaa i te poieteraa.” (42)
“Aita matou i faaite i te here o te Atua no ta ˈna mau mea atoa tataitahi i poiete e aita matou i rave i te hoê huru oraraa o te faaite ra e no roto atoa matou i te poieteraa a te Atua.” (43)
Ua ite anei ratou i te tumu o te mau fifi o te ao nei?
“Eaha te mau tumu hohonu o te mau haamǎtaˈuraa e vai ra i nia ia tatou nei? (...) Tei roto ïa i te mafatu o te taata nei, i roto i te mau haerea e te mau huru feruriraa o te taata nei te tia ia maimi [i te reira].” (18, 19)
“Ua ô atu tatou i roto i te hoê marei no te mea ua faarue tatou i te eˈa ta te Atua i faaite mai.” (41)
Ia farii ratou i teie mau parau, te faarue ra anei ratou i te faatereraa a te taata nei i nia i te taata nei no te tuu i to ratou tiaturi i roto i te Basileia o te Atua i haamauhia ra?
“E toru tatararaa faufaa roa te tia ia tapea mai i to tatou ara-maite-raa: te haamaitairaa o te mau auraa i rotopu i te pae Hitia o te râ e te pae Tooa o te râ i roto i te faanahoraa o te CSCE [Apooraa no nia i te parururaa e te tahoêraa i Europa], te mau tauiraa demotaratia i te fenua Rusia e i roto i te tahi atu mau fenua no Europa no te pae Hitia o te râ, te faanahoraa no te au-maite-raa i Europa Tooa o te râ (Faaauraa hoê roa no Europa o te mana i te omuaraa o te matahiti 1993).” (51)
“E tia i te faanahoraa na te ao atoa nei a te mau Hau amui ia haamaitaihia. Ua haapapu te mau Hau amui e e nehenehe ta ratou e horoa i to ˈna tauturu no te faatitiaifaro i te mau fifi o te mau fenua, no te turu i te mau tutavaraa e ravehia nei e te mau fenua e rave rahi no te haere i mua, no te haapao i te mau fifi o te vahi nohoraa. No reira, e tia i te mau hau faatere o te ao nei ia faarahi i ta ratou turu i te mau Hau amui e ia faaite roa mai na roto i te mau ohipa papu.” (83)
Te vai ra anei te hoê tapao e faaite ra e e faarue teie mau Ekalesia i roto i te hoê tau fatata roa i ta ratou huru raveraa i te pae no te faaôraa ˈtu ia ratou i roto i te mau ohipa a te hau?
“Hau atu â, e riro te matahiti 1992 ei 500raa o te matahiti no te omuaraa o te hoê anotau faaaanoraa i Europa i nia ˈtu i te tahi mau nunaa. E tia te reira ia turai ia tatou ia ohipa no te haamau i te mau auraa tia e te hau i rotopu i te mau fenua no Europa ma e i rotopu ia Europa e te tahi atu mau fenua o te ao nei, i te pae Hitia o te râ iho â râ, te vai ra hoi ta Europa i te tahi hopoia i mua i teie fenua i roto i te aamu. Te ani atu nei matou i ta matou mau Ekalesia ia turu i te aroraa a te mau nunaa no Marite latino, no Afirika e no Asia ia noaa ia ratou i te parau-tia i te pae totiale, te tura o te taata e te parururaa i te vahi nohoraa.” (84n)
Maoti teihea faaueraa tumu bibilia e nehenehe ai e haava i te mau haapaoraa o tei faatupu i teie parau hopea?
Te taiohia ra i roto i te Mataio 12:37 e: “E tiahia hoi oe i ta oe parau, e e faahapahia oe i ta oe parau.” (Hiˈo atoa Luka 19:22). Eaha te nehenehe e parau no nia i te mau Ekalesia no Europa a te amuiraa faaroo kerisetiano? Ua tiahia anei ratou i ta ratou parau, aore ra ua faahapa anei to ratou vaha ia ratou iho? Ia hiˈohia te mau parau i nia ˈtu, e feaa anei to tatou manaˈo?
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 16]
Swiss National Tourist Office