Na vai e haapohe nei i te ururaau haumi?
MEA pinepine e o te feia veve te faahapahia. Mai te mau senekele mai â to te feia faaapu no te mau fenua no te pae rua ma faaohiparaa i te ravea o te vaereraa i te fenua. E haamarari ratou i te hoê tuhaa o te ururaau e e tutui atu ai i te auahi na mua ˈˈe aore ra i muri aˈe i to ratou ueueraa i te huero. E haamaitai te mau rehu i te repo ia hotu maitai te mau faaapu.
Ua faaite mai teie ravea faaapuraa mea maoro i teie nei, i te hoê huru maere mau o te mau ururaau haumi, oia hoi fatata e 95% o teie mau ururaau o te tupu ra i nia i te mau repo veve roa. E faaohipa-oioi-noa-hia te mau taoˈa paia e no reira, e vai noa ïa te rahiraa i nia i te mau tumu raau e te tahi atu mau raau, i nia roa, e inaha, eita ratou e pau na roto i te taheraa te repo i te ûa. No reira, ua tano maitai te ururaau e to ˈna ra vahi. Tera râ, aita te mau taata faaapu e afaro ra i te reira.
Te fifi o te feia veve
Tera râ hoi, e oioi noa te mau ûa i te hopoi ê atu i te mau taoˈa haamaitai i te fenua e vai ra i roto i te rehu o te auahi i tutuihia. E aita e maoro roa, e fifi roa te ohipa faaapu, mai ta teie taata faaapu no Bolivie veve roa e parau ra: “I te matahiti matamua, ua haamarari au i te fenua e ua tutui au i te mau tumu raau i te auahi. Ua tupu maitai te to papaa i roto i te rehu e mea maitai roa teie to. Ua manaˈo atura matou pauroa e auê hoi e, ua upootia matou. (...) Mai reira mai râ, ua ino roa ïa. Te mârô roa ˈtura te repo e aita ˈtu mea e tupu maori râ te mau aihere ino. (...) Area te mau manumanu ra, aitâ vau i ite aˈenei i teie mau huru atoa. (...) Ua ino roa te mau mea atoa.”
I mutaa ihora, e navai noa ia haamarari te taata faaapu i te mau vaehaa apî o te ururaau, ma te vaiiho noa i te mau vahi tei pau ma te faaapu ore. Ia tupu faahou mai te mau tumu raau i reira, e nehenehe ïa teie mau vahi e haamarari-faahou-hia. Oia mau, e titau teie ravea e ia vai teie mau vahi i ropu i te ururaau tumu, ia nehenehe te mau manumanu iti, te mau manu e te tahi atu mau animala e haaparare i te mau huero e e faahotu i te mau tumu raau apî. Hau atu, e titau teie tereraa i rotopu i te faaapu e te ururaau i te taime.
Ua haafifi roa ˈtu â te maraa-taue-raa o te huiraatira i te mau ohipa. No te rahi o te feia faaapu, ua potohia mai te mau tau faaapu-ore-raa i te fenua. Mea pinepine te feia faaapu o te ore e faaea i te hoê noa vahi, i te faaapu i te mau vahi o ta ratou i haamarari te tahi tau matahiti haapao pau roa te repo, e i muri iho, e haere roa ˈtu â ratou i roto i te ururaau, ma te tanina i te hoê tuhaa rarahi roa.
Te tahi atu tumu fifi roa: no fatata e piti tuhaa i nia i te toru o te feia no te mau fenua e haere ra i mua i te pae faanavairaa, o te raau anaˈe ta ratou e nehenehe e faaohipa no te tunu i te maa e no te haamahanahana ia ratou. No reira, hau atu i te hoê miria taata teie e tâpû rahi nei i te vahie e inaha, eita te ururaau e nehenehe e faaapîhia.
Te mau tumu hohonu roa ˈtu â
Mea ohie roa ia faahapa i te feia veve. Teie râ, mai ta te feia tuatapapa i te mau mea ora o James Nations raua o Daniel Komer e parau ra, mai te huru ra ïa e “te parihia ra te mau faehau i to ratou faatupuraa i te tamaˈi”, ma te parau faahou mai e “e mau pere anaˈe ratou o te hautihia no te turu i te hoê huru faanahoraa. No te taa i te tiaraa o te feia faaapu i roto i te fifi o te faaoreraa i te mau tumu raau, e tia na mua ia ani e no te aha râ teie mau utuafare fetii e haere mai ai e faaea i roto i te ururaau. Mea ohie roa te pahonoraa: no te mea aita ˈtu fenua no ratou”.
I roto i te hoê fenua no te pae rua, te fatuhia ra te tahi tau 72% o te mau fenua na e 2% noa o te feia fatu fenua, area ra, e 83% o te mau utuafare faaapu, eita ïa ta ratou e nehenehe e ora e te faufaa o to ratou fenua, mai te peu noa ˈtu e e fenua to ratou. Te itehia ra teie huru tupuraa i roto i te mau faito taa ê na te mau vahi atoa o te fenua nei. Te faahereherehia nei te mau tuhaa fenua rahi e fatuhia ra e te tahi mau taata, eiaha no te faatupu i te maa no te faaamu i te nunaa o te fenua iho, tera râ, no te faaapu i te maa e haponohia ˈtu i roto i te mau fenua ona o te mau vahi haumǎrû.
E nehenehe te pu maona o te raau e faahapa-atoa-hia. A tahi, te faaino nei oia i te ururaau, e oia atoa, te haaparuparu nei oia i te ururaau i mua i te auahi — e te mau taata. I to ˈna tâpûraa i te mau purumu e te mau pereoo haamarari fenua na roto i te ururaau rahi no te faaohie i te utaraa i te mau raau, ua faaohie atoa te ohipa faanavairaa faufaa o te raau i te haereraa mai te mau pǔpǔ taata faaapu e ratere haere.
Hau atu, ia ore anaˈe te ohipa faaapu e manuïa, e mea pinepine hoi te reira i te tupu, e hoo mai te feia faaamu animala i te mau fenua o ta ratou e faariro ei vahi faaamuraa i ta ratou mau nǎnǎ. O te mea ïa e itehia ra i te fenua Marite latino. Te faataehia ˈtu nei te rahiraa o te mau puaatoro e faaamuhia ra i reira i te mau fenua ona. I roto i te hoê hiˈoraa au noa, mea rahi aˈe te iˈo puaatoro e amuhia ra e te hoê piafare i te fenua Marite i te matahiti hoê, ia faaauhia i ta te hoê taata e ora ra i Marite no ropu e amu ra.
I te pae hopea, o te mau nunaa ona teie e rave nei e ia vavahihia te ururaau haumi no te pae rua no te haamâha i to ratou nounou rahi. Inaha, te mau raau ěê, te mau maa hotu e te iˈo puaatoro o ta ratou e oaoa nei i te faahaere mai no ǒ mai i te mau fenua no te pae rua ma, e titau hoi teie mau mea atoa e ia monohia aore ra ia haamouhia te ururaau. I te fenua Pérou, no te haamâha i te mau titauraa o te mau hooraa raau faataero cocaïne i Marite e i Europa ma, ua vavahi-roa-hia te mau hanere tausani ta o te ururaau haumi ma no te faatupu i te coca inaha, e ohipa ona mau teie.
Te hoê numeraa hape
E rave rahi mau hau faatere teie e faaitoito nei i te haamouraa o te ururaau na roto i te raveraa ia ore te feia faaamu animala, te mau pu raveraa ohipa o te ururaau e te feia faaapu e hoo nei i te maa i rapae, e aufau i te tute. I roto i te tahi mau fenua, e nehenehe te hoê taata faaapu e fatu i te hoê tuhaa fenua mai te peu e e “haafaufaa” oia i teie vahi na roto i te faaoreraa i te mau tumu raau. Ua tono te hoê fenua no Asia Apatoa-Hitia o te râ i te mau mirioni feia faaapu e ratere haere, i roto i te mau ururaau atea no te pae rua ma.
Inaha te manaˈohia ra e e tauturu teie mau ravea i te feia veve aore ra e faaitoito faahou te reira i te pae faanavairaa faufaa e roohia ra i te fifi. Teie râ, te manaˈo nei vetahi feia aravihi e e mea haavare teie mau faufaa e noaa oioi mai. No reira, e riro paha te mau fenua o te ore e tano faahou no te faaapu, i te ore atoa e tano no te ohipa faaamu animala. Inaha, e pinepine te mau vahi faaamuraa animala i te faaruehia hoê ahuru matahiti i muri iho.
Mea pinepine e e ere te ohipa faanavairaa faufaa o te raau i te mea maitai aˈe. Ia tâpûhia te mau tumu raau ma te ore e feruri i te tau no a muri aˈe, e pohe oioi noa ïa te ururaau. Te manaˈo nei te Fare moni o te ao nei e, i nia i na 33 fenua e hapono nei i te mau huru tumu raau taa ê, hau atu i te 20 o te erehia i te raau mai teie atu nei e tae atu i na 10 matahiti i mua nei. I muri aˈe i to ˈna faaore-roa-raa i te mau tumu raau, ua titauhia te fenua Thaïlande ia opani e ia tâpûhia te tumu raau. Te manaˈohia nei e mai teie atu nei e tae roa ˈtu i te afaraa o te mau matahiti 90, e marari roa te taatoaraa o te ururaau no te fenua Philipino.
E te ohipa maamaa roa ˈtu â, ua faaite mai te mau tuatapaparaa e e nehenehe te hoê vaehaa o te ururaau haumi no te pae rua e riro ei faufaa i te pae faanavairaa faufaa mai te peu e e vaiiho-noa-hia o ˈna mai te reira e ia ootihia te maa o ta ˈna e faahotu mai — mai te mau maa hotu e te uaua. Oia mau, mea faufaa aˈe ahiri e e faaonahia oia mai te hoê fenua faaapu, mai te hoê vahi faaamuraa animala aore ra no ta ˈna raau. Teie râ, te tamau noa nei â te vavahiraa.
Eita ta te palaneta e nehenehe e faaoromai i teie huru rave-ino-raa e a muri noa ˈtu. Teie hoi ta te buka ra Ia ora te mau ururaau no te pae rua ma (beretane) e parau ra no nia i teie ohipa: “Mai te peu e e tamau noâ te haamouraa i teie vitivitiraa, e ere atura ïa te uiraa e e ore anei te ururaau haumi no te pae rua, tera râ, afea râ oia e ore ai.” Mai te peu e e ore te ururaau haumi i te hoê mahana, e atiraa anei ïa te reira no te ao nei?
[Hohoˈa i te api 22]
Te mau tumu e faaorehia ˈi te mau tumu raau
Te mau vai pue no roto mai i te paturaahia te mau haapahuraa pape
Haamarariraa i te fenua
Tâpûraa raau
Faaamuraa animala