Te uiui nei te mau taurearea . . .
Ua ineine anei au no te faahoro i te pereoo?
“TE HOÊ taurearea aita ta ˈna e parau faatia [no te faahoro i te pereoo], e ere ïa o ˈna i te taurearea mau.” Ma te feaa ore, o te manaˈo teie o te rahiraa o te mau taurearea. Oia hoi te auraa, i roto e rave rahi mau fenua, mea rahi roa teie e hinaaro nei e faahoro i te pereoo.
No te rahiraa o te mau taurearea, ua riro te parau faatia no te faahoro i te pereoo ei taipe no te hoê tiaraa teitei e no te paari. Hoê â to ˈna auraa e te parau ra tiamâraa, aita ˈtura hoi i raro aˈe faahou i te hiˈopoaraa a te mau metua. Te horoa atoa maira oia i te ravea no te haere i te tahi vahi ma te ore roa ˈtu e titau i to ˈna mau metua aore ra i to ˈna mau taeae e tuahine paari aˈe. Tera râ hoi, te mau taurearea e hinaaro ra e faahoro i te pereoo, e ere to ratou paatoa i te mau manaˈo maitai. Ei hiˈoraa, te ite nei vetahi pae i te mau maitai e noaa mai ia ratou i roto i to ratou mau auraa e te tahi atu mau taurearea vahine mai te peu e e taurearea tane ratou. I roto i ta ˈna buka I rotopu i te mau metua e te mau taurearea (beretane), te parau ra o Haim Ginott e, no te tahi pae, “ua riro” te pereoo “ei puai, ei faahororaa puai e ei mau manaˈo e horuhoru ai te aau ra”.
Teie râ, i roto i te rima o te hoê taata faahoro feruriraa paari, e rave rahi mau maitai ta te pereoo e faatupu. No reira, te faaohipa maitai nei hoi e rave rahi mau Ite taurearea no Iehova i te reira i roto i te tuhaa o te pororaa. Maoti te hoê pereoo, e nehenehe atoa tatou e haere e hoohoo haere mai i te mau taoˈa e hinaarohia e te hoê taata, aore ra e aratai i te feia aita to ratou fauroa i te mau putuputuraa kerisetiano.
E feruri anaˈe na e ua taeahia to outou matahiti no te faahoro i te pereoo. Ua haere outou e haapiipii ia outou i roto i te hoê fare haapiiraa e ua tamau maite outou i te ture purumu. I raro aˈe i te aratairaa o to outou mau metua (aore ra te hoê taata haapii) ua matau roa outou i te faahoro. E i muri iho, ua noaa ia outou i te parau faatia no te faahoro i te pereoo. Te auraa ra, ua ineine ïa outou i teie nei no te faahoro? E nehenehe e parau e aitâ.
E te feia faahoro taurearea: te paraparau nei te mau numera
Te parau ra o Haim Ginott e i te fenua Marite “te vai ra te tahi mau taurearea 16 matahiti te faahoro nei i te pereoo ma te aravihi e te papu maitai; mea ite aˈe ratou i te faahoro i to ratou mau metua. Teie râ, ia taeahia ratou i te 18 matahiti, i te mea hoi e aitâ to vetahi pae feruriraa i paari maitai atura, ua riro atura ïa ei ohipa hape mau ia vaiiho atu ia ratou ia faahoro i te pereoo”.
Te haapapu nei hoi te mau ohipa i tupu i taua faahitiraa parau ra. Ia au i te Pae no te numeraraa marite 1988 (beretane), noa ˈtu â ïa e 10 % anaˈe o te feia faahoro pereoo marite, tei roto atoa te mau taurearea i raro mai i te 21 matahiti i na 20 % o te mau ati purumu pohe roa. Hau atu, ia au i te buka ra Faahoro puai: Te mau fifi ia faahoro i te pereoo, o te ava e o te raau taero (beretane), i te fenua Marite, o te mau ati purumu te tumu matamua e pohe ai te mau taurearea i rotopu i te 16-19 matahiti. Ma te ore e faahiti i te parau no te mau tausani taurearea ê atu tei ino roa te hohoˈa mata i roto i te mau ati purumu, aore ra tei pepe roa te tino no te toea o to ratou oraraa.
E hia ïa mau fifi e nehenehe e apehia ahiri taua mau taurearea faahoro pereoo ra i taamu i to ratou hatua! Te peapea nei te taote ra o David Hochberg ia hiˈo oia i te rahiraa mau taurearea marite ia titau i to ratou “tiamâraa” no te faahoro i te pereoo ma te ore roa ˈtu e haafifihia na te tahi mau faanahoraa i ravehia i te pae no te maitairaa. Ma te parau roa ˈtu ia ratou, te na ô ra oia e: “Ia tae atu vau i mua i te taata i pepe, e hiˈo vau i to ˈna faito pepe e e horoa ˈtu vau i te mau rapaauraa e au. No te hanereraa o te taime, e ui â vau i teie nei uiraa: ‘No te aha oe i ore ai i taamu i to oe hatua?’ E teie hoi te taorahia mai: ‘Eaha, aita to ˈu e tiamâraa no te na reira?’”
Atae hoi e, e pinepine taua “tiamâraa” ra i te ohipa ˈtu i nia i te tiamâraa o te oraora-maitai-raa e o te oaoaraa ta vetahi atu mau taata faahoro i nia i te purumu e nehenehe e titau. Ua nenei te vea ra Car and Driver i te hoê tuatapaparaa e faaite ra e “e rahi aˈe te mau taurearea e faahoro i te pereoo i te haapohe i te taata, ia ratou iho. I roto i te numera i noaa mai i te mau ati purumu pohe i faatupuhia e te mau taurearea, te itehia ra e hau atu i te afaraa o te feia i pohe, o te mau taata ïa i haere mai na muri i taua taurearea faahoro pereoo ra, aore ra te mau taata o te tahi atu pereoo ‘e ere na ratou te hape’”. Ei faaotiraa, te parau ra te tumu parau o taua vea nei e “aita roa ˈtu matou e faarahi ra i te parau ia faarirohia te mau taurearea e faahoro i te pereoo mai te mau taata atâata mau no te huiraatira”.
Te ite-mau-hia nei hoi taua huru tupuraa peapea ra. Teie râ, mea oioi aˈe te mau taurearea i te pae no te haaraa, mea maitai aˈe to ratou mata, mea faaroo maitai aˈe ratou, mea papu aˈe ratou i te ohipa e mea ite aˈe ratou i te parau no te pereoo. Ma te papu maitai, no te riro ei taata faahoro maitai, eita e navai noa te aravihi, ia taeahia te matahiti e a noaa ˈtu ai i te mau ite e au e horoahia mai ai te parau faatia no te faahoro i te pereooa.
No te aha hoi te rahiraa o te mau taurearea e riro ai ei feia faahoro pereoo ino mau?
Te parau ra te Buka fetii no nia i te taurearearaa (beretane) e: “I te pae no te faahororaa i te pereoo, e ere te mau huru maitai i te pae tino i te mea faufaa roa. (...) E noaa iho â te aravihi i te pae tino na mua ˈˈe i te aravihi i te pae no te feruriraa.” No reira, te fifi rahi o te mau taurearea faahoro pereoo, o te naturaraa iho ïa o te vai-apî-raa. Ua papai o Solomona e “te puai te hinuhinu o te taata apî ra”, oia hoi te auraa, e nehenehe e noaa i te mau taurearea i te aravihi e tei roto hoi ia ratou i te puai e rave rahi (Maseli 20:29). Teie râ, e pinepine i te itehia e te erehia nei ratou i te paari. Inaha hoi, na roto i to ratou haapao-ore-raa ia faahoro i te pereoo, te haapapu nei vetahi mau taurearea e ‘ua mau roa te maamaa i roto i to ratou aau’. — Maseli 22:15.
E pinepine vetahi pae i te ore roa ˈtu e tâuˈa, i te faariro i te pereoo mai te hoê ravea e horuhoru rahi ai te aau ra, mai te hoê ravea no te faatihaehae ia ˈna iho e no te upootia ˈtu i nia i te mau faatihaehaeraa. I roto i te rima o taua mau huru taata nei, ua riro atura ïa te pereoo ei mauhaa pohe mau; te parau faatia no te faahoro i te pereoo, ei parau faatia no te taparahi haapohe. Ua itehia te reira i roto i te ohipa i roohia i nia ia Harvey, te hoê taurearea Marite 17 matahiti, e haere ra i te haapiira tuarua e e melo atoa hoi oia no roto i te hoê pǔpǔ tue popo. A tahi ra oia e faahoro ai i te pereoo o ˈna anaˈe i te po. I te hoê vahi e tia hoi ia vaiihohia te taata haere noa na raro ia haere i te tahi pae purumu, aita o ˈna i tapea, ua faahoro aˈera hoi oia e ua û aˈera ia ˈna te hoê metua vahine e ta ˈna tamarii.
Te faataa ra te taata faaineine ia Harvey i te tumu o taua ati ra i te na ôraa e: “Ahiri i anihia mai i to ˈu manaˈo, e pahono ïa vau e oia mau, aita o Harvey i ineine no te faahoro i te pereoo. E taata huru au ore roa oia ia haere ratou i roto i te mau vahi ratou e taui ai i to ratou ahu e mea hae roa na te tahi atu mau taata hauti ia ˈna. Mea au roa na ˈna ia itehia mai o ˈna e e taata faahuehue atoa hoi oia. Ua itehia to ˈna huru feruriraa i roto i ta ˈna huru faahororaa i te pereoo i te taime oia i ore i hiˈopoa-faahou-hia ˈi. Ua hinaaro o ˈna e to ˈna aˈe te pereoo matamua e tere ia ama mai te mori matie.”
Teie râ, e rave rahi mau taurearea ua noaa ta ratou parau faatia no te faahoro tei ore atoa hoi ‘i ineine maitai no te faahoro’. I roto i ta ˈna buka Parau faatia no te haapohe (beretane), te faaite ra o Ronald Weiers i te parau no te hoê tuatapaparaa i ravehia e te tahi totaiete paruru marite i nia i te mau taurearea faahoro pereoo. “Te faahitihia ra te parau no te tâuˈa-ore-raa, no te ieie rahi e no te ‘haaraa ia itehia mai ratou’ matauhia i roto i te mau taurearea” mai te tahi mau tumu matamua i roto i te faito teitei o te mau ati purumu tei roto atoa te mau taurearea faahoro.
Te hoê vahi peapea mau, o te rahiraa ïa mau taurearea e faahoro nei i te pereoo e ua taero. I te fenua Marite, te faaite maira te mau numera hopea nei e fatata hoê i nia i te maha o te feia faahoro pereoo, o te mau taurearea ïa i raro mai i te 21 matahiti tei faatupu i te hoê ati purumu pohe roa e ua taero. Ia au i te feia papai i te buka ra Nafea ia ora mai i te vai-taurearea-raa o ta outou tamarii taurearea (beretane), “e toru tumu e itehia ra i roto i te mau taurearea e faahoro nei e ua taero: 1) aita ratou i matau i te inu e aita atoa i matau i te faahoro, e ua erehia ˈtura ïa ratou i te aravahi i te pae no te feruriraa maitai; 2) te hinaaro nei ratou e ia itehia mai ratou e to ratou mau hoa ma te haafaufaa i to ratou huru ‘paari’; 3) te manaˈo nei ratou e ia tapeahia te hoê taata no te mea ua taero o ˈna aore ra no te hoê ati purumu, e ere roa ˈtu ïa te reira no ratou, no te tahi pae râ. Teie râ, te faaite papu maira te pae no te numeraraa marite o na matahiti hoê ahuru i mairi aˈenei e e 60 % o te feia pohe i nia i te purumu o te ava te tumu, e mau taurearea anaˈe ïa”.
“Eita, eita ta oe e nehenehe e faahoro!”
I mua i taua huru tupuraa nei, eita e maerehia ia ani atu te tahi mau taata i te mau tia mana e ia faanuu i te matahiti no te hiˈopoaraa e noaa mai ai te parau faatia no te faahoro i nia ˈˈe, oia hoi ia rave i te tahi mau faanahoraa no te opani i te taata ia ore e na nia faahou i te pereoo i tera aore ra i tera hora. E nehenehe râ to outou mau metua e faatupu i te hoê manaˈo haavî rahi roa ˈtu â.
Ma te papu maitai ia ratou i te fifi e nehenehe e roohia i te hoê taurearea e horoahia ˈtu ia ˈna ra te pereoo, te patoi nei vetahi mau metua i te vaiiho i ta ratou mau tamarii ia faahoro i te pereoo, noa ˈtu â ïa e ua taeahia i to ratou matahiti. “Eita mâua e faatia i ta mâua tamaiti 16 matahiti ia faahoro i te pereoo, ta te hoê ïa o ratou i parau i te fenua Marite. Te taio nei mâua i te mau vea e ua ite mâua i te mau fifi e tupu nei. Eita vau e hinaaro ia haapeapea noa vau ia ˈu iho i te na ôraa e e nehenehe o ˈna e pohe i te mau taime atoa o ˈna e rave ai i te pereoo.”
Peneiaˈe paha outou i te manaˈo e e ere roa ˈtu teie huru i te mea tano aore ra ua rahi roa ïa. Te manaˈo nei outou e e taata haapao maitai roa hoi outou e tei papu maitai te manaˈo, e aita roa ˈtu outou e hinaaro ra e hauti i nia i to outou ora aore ra i nia i te ora o te tahi pae. Te fifi râ, te haapapuraa ˈtu ïa i to outou metua e mai te reira mau â outou. Na te hoê tumu parau i mua nei e tuatapapa i taua tumu parau ra.
[Nota i raro i te api]
a Mai te peu e e ture etaeta roa ta vetahi mau fenua mai te fenua Tapone, i te fenua Marite râ, te haereraa e titau i ta ˈna parau faatia no te faahoro i te pereoo, o te hoê noa ïa te reira ohipa i faaohiehia. Te faaino-rahi-hia nei te mau tereraa o te hiˈopoaraa, teie e faarirohia nei hoi ei mau ohipa o te ore roa ˈtu e tano.
[Hohoˈa i te api 19]
Hoê â auraa to te pereoo e to te hanahana, to te puai e te mau manaˈo e horuhoru rahi ai.
[Hohoˈa i te api 20]
I roto i te rima o te hoê taata aita i ite maitai i te faahoro aore ra o te hoê taata haapao ore, e riro te hoê pereoo ei mauhaa e haapohe.