Te inuraa i te ava a faahoro ai i te pereoo: eaha te nehenehe e rave?
UA OPUA te oire i te pae miti ra no Southampton i roto i te tuhaa fenua no New York, e aro i te feia faahoro ma te taero. Eaha ta ratou tabula tinairaa? Te vai ra te Tabula o te taata faahoro maitihia. Teie te manaˈo tumu o teie tabula: ia opua te tahi mau hoa e haere e ori ma te haapǔpǔ, e maiti ratou hoê i roto ia ratou no te faahoro i te reira po. Inaha, e horoa te mau fare inuraa aore ra te mau fare tamaraa o te oire i te taata maitihia i te hoê tapao taa ê papaihia i nia iho “Taata faahoro maitihia”.
Eaha ˈtu ai? Ua horoa te tia ra o Patricia Neumann o tei turu i teie tabula i teie tatararaa ia A ara mai na!: “E nehenehe te taata tapaohia, e inu i te mau inu aore e ava i roto ma te tamoni ore i taua po ra no te mea na ˈna e faahoˈi i te tahi mau hoa i to ratou fare.”
E ere râ teie anaˈe ta te oire i opua. Ua parau faahou o Neumann vahine e: “I te mau hebedoma atoa e faaite ta matou vea i te vahi ite-maitai-hia, i te iˈoa, te matahiti e te vahi faaearaa o te feia tapeahia no to ratou faahororaa ma te taero.” Eaha te mau tapao i noaa mai? Ua parau faahou o Neumann vahine e: “Te varavara roa ra matou i te tapea i te feia faahoro ma te taero ia faatupu matou i te mau hiˈopoaraa i nia i te mau purumu. I to ˈu manaˈoraa, auaa teie mau ravea e toru atoa ra, oia hoi te mau hiˈopoaraa, te faaiteraa i te iˈoa o te feia faahapahia e te Tabula o te taata faahoro maitihia i noaa ˈi teie mau tapao.”
Teie ïa te ravea i ravehia e te hoê oire. Teie râ e mea papu maitai e noa ˈtu e ua manuïa teie mau tutavaraa i te faaiti i te mau ati purumu pohe, eita te reira e faaore roa i te fifi. E teie nei, eaha te nehenehe ia outou ia rave no te paruru ia outou, outou e to outou utuafare fetii? E rave rahi ïa mau mea.
Ia inu ma te au
Te parau nei te hoê maseli o te Bibilia e: “E tâhitohito tei te uaina, e hauti rahi tei te ava taero, e ere i te taata paari tei vare i te reira.” (Maseli 20:1). E haaferuri maite teie mau parau i te taata taio i nia i te inuraa i te ava, e ia rave oia i te hoê haerea eiaha roa oia ia tatarahapa i te hoê ohipa ta te inu-hua-raa i te ava, e nehenehe e faatupu.
Eiaha râ tatou e manaˈo e ua opani roa te Bibilia i te inu i te ava. Aita roa oia i opani i te inu i te ava ma te au (Salamo 104:15; Timoteo 1, 3:2, 3, 8). Teie râ, mai tei faaitehia i roto i te tumu parau na mua ˈtu, aita e faufaa ia taero roa te hoê taata a itea atu ai te fifi i roto i ta ˈna faahororaa i te pereoo. No reira, e tia i te hoê kerisetiano ia feruri maite hou e inu ai i te ava mai te peu e ua opua oia e faahoro i te pereoo i muri iho. Oia mau, no te aha e faatupu ai i te mau fifi ma te inu hou e faahoro ai i te pereoo?
Ma te feaa ore e nehenehe tatou e huti mai i te hoê haapiiraa i roto i teie aˈoraa horoahia i te mau arii, i te tau tahito o te Bibilia. Teie tei parauhia i roto i te Maseli 31:4: “Eita e au i te huiarii [te ohipa ra] ia inu i te uaina; e te feia mana i te nounou i te mea taero.” No te aha râ? Te horoa nei te irava i mua aˈe i teie manaˈo: “O te inu hoi ratou e o te moe te ture, e ua haapiˈo ê ihora i te parau a te taata i hamani-ino-hia ra.” Eaha ta teie irava e hinaaro nei e parau? Inaha te vai ra te mau huru tupuraa e mea maitai aˈe ia haapae tatou i te ava, i te taime iho â râ e nehenehe ai te ora o te tahi mau taata e haafifihia. — Hiˈo Levitiko 10:8, 9.
A feruri faahou na i nia i teie mau parau a te Bibilia i roto i te Roma 14:21: “E mea maitai hoi ia ore ia amu i te puaa, e ia ore ia inu i te uaina, e ia ore ia rave i te mau mea atoa e turori ai to taeae ra.” Inaha, te vai ra te tahi mau tupuraa e tia ˈi i te hoê kerisetiano ia haapae i te inu i te ava ei aroharaa i te tahi o to ˈna mau hoa tei paruparu aˈe to ratou haava manaˈo i nia i teie tumu parau. Eita anei te reira e titau hua i te kerisetiano eiaha ia anoi te inu e te faahoro i te pereoo, eiaha noa ei faaturaraa i te haava manaˈo o vetahi pae, no to ratou iho ora?
Taa ê atu i te reira, e mea faufaa roa ia faaite i te hiˈoraa maitai ia vetahi, i te mau taurearea iho â râ. Mai te peu e metua tane outou e aore ra e metua vahine, ia hau ïa outou i te haapao maitai ia outou. Hou e faaara ai i ta outou mau tamarii no nia i te mau fifi o te inuraa i te ava hou e faahoro ai i te pereoo, a haapao maitai e ua au anei to outou haerea i ta outou mau parau. Tei matauhia, eita te manaˈo ra e: “A rave i ta ˈu i parau atu, eiaha râ i ta ˈu e rave nei” e manuïa i nia i te mau tamarii. Mea pinepine roa ratou i te haapao maitai i ta outou e rave ra eiaha râ i ta outou e parau ra. — Hiˈo Maseli 20:7.
Ia farii outou i te tahi mau manihini
Ua hau atu te farii-manihini-raa mau i te horoa-noa-raa i te maa e te inu i ta outou mau manihini. Ia titau manihini outou i te mau hoa ia tamaa, e hopoia na outou te haapaoraa i te tereraa o te tamaaraa. E hopoia atoa na outou i te pae morale ia haapao i te maitairaa o ta outou mau manihini.
No nia i teie tumu parau, te haapapu nei te ture o te tahi mau fenua e ia horoa te hoê taata i te ava i te hoê taata taero, e nehenehe oia e faautuahia ia tupu te hoê ati purumu i nia i taua taata ra. Ma te turu i teie huru ture, ua haapapu te Tomite a te peretiteni marite patoi i te faahororaa ma te taero e: “Te faaite maira teie mau ture i te titauraa ia faautua i te taata hoo aore ra horoa i te ava, e taata hoo oia aore ra eita. Te haapapu atoa ra teie mau ture e e tia roa i te feia e apee ra i te taata taero ia opani ia ˈna ia ore oia ia faahoro.”
Inaha, te vai ra aore ra aita te hoê ture mai teie huru i roto i to outou fenua, ia horoa outou i te ava i ta outou mau manihini, e hopoia na outou te haapao-maitai-raa. — Hiˈo i te tabula “Ei taata titau manihini haapao maitai outou”.
Te mau ture a te mau tia mana faatere
No te mea te papu noa ˈtura te huiraatira i te mau fifi o te inuraa hou e faahoro ai i te pereoo, aita i maoro i teie nei, ua haamata te mau tia mana faatere i te faaitoito hua i te arai i teie fifi. Teie te tahi o te mau ravea tei ravehia e te hoê pae o ratou:
Maraaraa o te faito matahiti titauhia e te ture no te inu i te ava: Te hoê anei teie ravea aravihi mau? A feruri na i tei tupu i te fenua marite e i Canada i te tuuraahia teie faito matahiti i raro tau matahiti i teie nei. Te faaite ra te hoê parau papaihia e te Amuiraa o te mau fatu afata parururaa i te mau ati pereooa: “Ia au i te hoê hiˈopoaraa i roto i te mau tuhaa fenua marite rave rau e i Canada atoa, o tei faatopa mai te faito matahiti titauhia e te ture no te inu i te ava i raro, mai te 21 matahiti i nia i te 18, ua itehia i roto i taua mau tuhaa fenua ra i te hoê maraaraa riaria mau o te mau ati purumu pohe.” Teie râ, mai te matahiti 1976 mai, ua tuu-faahou-hia te faito matahiti i nia e te tahi o te mau tuhaa fenua o tei tuu aˈe na i te reira i raro. Eaha ïa te mau faahopearaa? Te pahono nei teie parau e: “Ia opua te mau tia mana faatere e tuu i te faito matahiti titauhia no te inu i te ava, i nia, e itehia te numera o te mau ati purumu pohe faatupuhia e te feia haapao ore i te ture ia topa i raro.”
Te mau ture etaeta aˈe: I roto i te tahi mau fenua, e faautuahia te feia faahoro ma te taero, ia aufau i te mau tino moni rahi, e tapeahia ta ratou papie no te hoê taime o te roa noa ˈtu ra e aore ra e tapeahia ratou i te fare tapearaa ia tapiti noa ˈtu ratou. Ua manuïa anei teie mau ravea etaeta aˈe? Te taiohia nei i roto i te buka Maimiraa i nia i te ava e te maitai o te ao nei (beretane): “I Beretane, ua iti mai te mau taata pohe i te pae ati purumu i nia i te 23 i nia i te hanere i muri aˈe i te haaparareraahia te Ture no nia i te papuraa i nia i te purumu i te matahiti 1967 e o tei faatupu i te mau faahopearaa rahi roa. Ua faatia taua ture ra i te mau mutoi ia faatupu i te faitoraa ava i nia i te feia faahoro ta ratou i tapea na. I Canada, ua faatopa te hoê ture mai teie i te mau ati purumu pohe fatata e 8 i nia i te hanere.”
Teie râ, i roto i taua na fenua ra e taime poto noa te ite-raa-hia te mau maitai. No te aha? Te faataa ra taua parau ra e: “No te mea ua ite mai te feia faahoro tei tiaturi i te parau faaiteite e e rahi roa ˈtu â ratou i te tapeahia, i te mea mau râ, aita ratou i tapea-hau-hia mai mutaa iho.” Inaha, e manuïa te mau ture etaeta aˈe ia faaohipahia iho â râ te reira. O ta te Bibilia ïa i haapapu i te tau tahito i te na-ô-raa e: “No te mea aore te utua o te parau ino ra i tuu-vave-hia ˈtu, i haapapuhia ˈi te aau o te taata nei i te rave i te parau ino ra.” — Koheleta 8:11.
Ma te papu maitai, e ere i te mea ohie ia arai i teie fifi rahi no te inuraa i te ava a faahoro ai i te pereoo. Te tamata nei te mau faatereraa i te tinai i te reira. E tia râ i te taata tataitahi ia haapao atoa. Mai te peu e titauhia outou ia faahoro, a feruri hou e inu ai. A feruri i to outou iho ora. A haamanaˈo i te ora o te taata ta outou e faauta. A feruri i te oto o te mau metua o te feia i pohe no te mea ua inu te hoê taata faahoro i te ava hou e faahoro atu ai i te pereoo. Mai ia Shirley Ferrara i parau no nia i ta ˈna ra tamaiti o Jeff: “E piti ahuru ma iva matahiti, e mea apî roa no te pohe. Apî roa...”
[Nota i raro i te api]
a Teie te tumu parau o taua tapao ra: “Te tuuraa i te faito matahiti faatiahia e te ture no te inu i te ava i nia: te mau faahopearaa i nia i te mau ati purumu pohe”. Ua haapararehia i roto i te Vea maimiraa a te haava (beretane), buka XII (tenuare 1983).
[Tumu parau tarenihia i te api 10]
Ei taata titau manihini haapao maitai outou e tia ˈi
Ia horoa outou i te ava na ta outou mau manihini, eaha ïa te rave ia tere maite te mau mea atoa? Teie te tahi mau manaˈo:
● Eiaha e tapea i te parau atu i ta outou manihini faahoro pereoo e ia haapao maitai i te faito ava ta ˈna e inu, noa ˈtu eaha te ava inuhia
● A haafaito te ava ta outou e horoa
● A horoa atoa i te mau inu aita e ava to roto
● Mai te peu e nehenehe ia outou, a horoa atoa i te maa. A haamanaˈo e faataime te maa i te ava i roto i te vairaa maa
● Eiaha e turai i ta outou mau manihini ia inu
● Mai te peu ua inu rahi roa te hoê o ta outou mau manihini, eiaha roa e vaiiho atu ia ˈna ia faahoro. A rave i te tahi mau faanahoraa e ia hoˈi oia ma te papu maitai
[Tumu parau tarenihia i te api 12]
Nafea ia paruru ia outou i te taata faahoro o tei inu rahi
Nafea outou ia paruru ia outou e to outou utuafare fetii, i te taata faahoro o tei inu rahi? Na mua, a tamau i te hatua paruru e a vaiiho i te hoê atearaa i rotopu i to outou pereoo e to vetahi. Na nia ˈˈe, ia ineine outou i te ite atu i te taata faahoro taero. A haapao maitai i te taata faahoro o te:
● faaanoano roa i te tipuuraa
● na nia i te reni uouo i ropu e aore ra e taotia ra i to ˈna eˈa
● fatata roa i te û atu i nia i te hoê tauihaa aore ra i te hoê pereoo
● tioioi e aore ra te otuˈituˈi
● tere ra na te eˈa e ere i te eˈa no ˈna
● tere mǎrû roa (hau atu i te 20 km/h i raro aˈe mai i tei faatiahia)
● tapea noa aore e tumu i nia i te purumu
● tapiri roa mai i muri ia outou
● tapea taue noa
● tere na te pae aui e aore ra e tâpû noa i te tahi mau purumu ma te hiˈo ore
● taui noa i te aveia aita e tano ra i ta ˈna huru faahororaa
● faataere ia taui na mori tootoru
● tipuu taue noa ma te haapao ore i te ture purumu
● haapuai e te haere mǎrû taue noa
● tere i te po ma te mori pohe noa
No ô mai i te: Tupuraa iteahia te nehenehe e faaite e ua taero te hoê taata faahoro, na Anacapa Sciences, Inc. Tapao faaineinehia no te Pu marite parururaa i te ati purumu, Washington.
[Hohoˈa i te api 9]
I roto e rave rahi fenua, e faautuahia te feia faahoro ma te taero ia aufau i te mau tino moni rahi, e tapehia ta ratou papie aore ra e tapea-roa-hia ratou i te fare tapearaa.
[Hohoˈa i te api 11]
No te aha e faatupu ai i te mau fifi ma te inu hou e faahoro ai i te pereoo?