VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g89 8/3 api 21-23
  • Teihea ˈtura te mau mea faufaa roa ˈˈe?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Teihea ˈtura te mau mea faufaa roa ˈˈe?
  • A ara mai na! 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te manuïa-ore-raa te utuafare, te fare haapiiraa, te mau Ekalesia
  • 7 Haapiiraa
    A ara mai na! 2018
  • E ite eaha te mea maitai e te mea ino
    A ara mai na! 2019
  • Te mau faufaa morare o te hopoi mai i te oaoa
    A ara mai na! 1990
  • Te pu o te mau faufaa mau
    A ara mai na! 1992
Ite hau atu â
A ara mai na! 1989
g89 8/3 api 21-23

Teihea ˈtura te mau mea faufaa roa ˈˈe?

I te matahiti 1948 ra, i roto i te hoê oreroraa parau haamanaˈoraa i te tau hauraa tamaˈi, teie ta te tenerara marite o Omar Bradley i parau: “Ua rahi roa ta tatou mau taata i te pae no te ite aravihi, mea iti roa râ ta tatou mau taata no te Atua. Ua noaa ia tatou i te ite no nia i te atome, ua faarue râ hoi tatou i te Aˈoraa i nia i te mouˈa. (...) E feia rarahi tatou i te pae no te atomi, e feia haihai roa râ i te pae morare. E rahi aˈe to tatou ite no nia i te tamaˈi i nia i te hau; e rahi aˈe to tatou ite i te haapohe i te ora.” Ua parau â oia e: “E riro hoi te huitaata nei i te topa i roto i te herepata o te hoê ao tei ore i paari i te pae morare.”

I VAI na hoi te tau i reira te mau mea faufaa roa ˈˈe no roto mai i te Bibilia i vai ai i nia i te parahiraa teitei roa ˈˈe. Ua hope râ hoi anotau. I teie nei, ua tuuhia te reira i te hiti. E mau huru oraraa apî teie e itehia nei. I teie nei, tei te huru atura ïa o te ohipa, te “parau mau”. Ua moe te parau no te maitai e no te ino. Aita e haavaraa paari faahou! Tei te taata tataitahi te haamauraa ta ˈna iho mau mea faufaa roa ˈˈe, te opuaraa eaha te mea maitai no ˈna, te raveraa i te mau mea e auhia e ana. Eita te poreneia, te faaturi, te faataaraa aore ra te faarueraa i te tamarii e faariro-faahou-hia ei mau ohipa hape, eita atoa hoi te mau faahopearaa e noaa mai i taua mau mea ra e faautuahia oia hoi: te rahi-roa-raa te mau potii i te hapû, te haamaruaraa e rave rahi mirioni tamarii, te mau rahiraa tamarii teie e roohia nei i te ati. Mai te peu e aita e hape faahou e aita e faautuaraa faahou, ua ore atoa ïa te parau no te manaˈo e ua hape te hoê taata. Ia na reira oia, te tuu nei ïa te ao nei i te mau mea faufaa mau i roto i te farii pehu.

Ua opua te tane matamua e te vahine matamua e faaoti no raua iho e maiti e eaha te mea maitai e eaha te mea ino (Genese 2:17; 3:5). I teie mahana, e rave rahi mirioni taata teie e parau nei e aita te manaˈo o te maitai e o te ino e vai nei. I te mea e ua opua ratou e rave mai ta ratou e hinaaro, te faarue ra ïa ratou i te mau faufaa tumu e te parau nei hoi ratou e: “I teie nei, ua tiamâ tatou! e faatiahia te mau mea atoa!” Teie râ, hoê anaˈe mea ta taua ohipa ra e faatupu mai: e rave rahi roa mau ati!

“E nunaa taata haavare?” O te upoo parau ïa o te hoê tumu parau i neneihia i roto i te hoê vea faufaa roa na roto i te reo beretane. Teie tei parauhia: “Te rave nei te mau rave ohipa a te hau i te ohipa haavare. Te haavare nei te mau aivanaa i roto i ta ratou mau maimiraa. Te hamani nei te feia rave ohipa i te tahi mau parau faatia haavare e noaa mai ai te tahi ohipa na ratou. Eaha hoi te ohipa e tupu nei? Te manaˈo nei hoi te feia tuatapapa i te parau i te pae totiale teie e rahi roa ˈtura i te haapeapea e, tei mua tatou i te toparaa te huru haavare ore.”

Ua nenei te hoê vea tuiroo i te tahi mau tumu parau no nia i te morare. E itehia i roto i te tahi mau parau paari mau no nia i te mau ohipa i ravehia i te pae no te tapi hooraa tauihaa tei tapaohia e te mau faahuehueraa e tae noa ˈtu hoi te tahi mau ohipa eiâ, ta te taata e nehenehe e rave. E mau hape hoi, noa ˈtu e te fariihia nei ei mau hape, o te ore roa ˈtu râ e faarirohia ei mau hape ino roa, e inaha hoi, o te ore roa ˈtu e faautuahia mai te mau hape e faahapa ra i te morare.

Mai te huru to taua mau tumu parau ra faaotiraa: “Ia taeahia ratou i te hoê huru aifaito e tano maitai i te morare, peneiaˈe te hinaaro ra te mau Marite e hiˈopoa faahou i te mau faufaa e haafaahiahia nei e te totaiete oia hoi: te hoê toroa faahiahia roa, te mana politita, te mau mea e huti i te taata i te pae taatiraa o te tino, te mau vahi faaearaa faahiahia roa aore ra ranch i te hiti pape, te mau manuïaraa i roto i te ohipa hoo taoˈa. Te ohipa e tia ia ravehia, te hiˈopoa-faahou-raa ïa i te mau mea e hinaarohia no te haamâha i te mau hinaaro o te taata tataitahi e tae noa ˈtu hoi to te totaiete, no te faatupu i te hoê morare otahi o te haamau i te tahi mau ture e nehenehe ai e rave i te mau ohipa tia.”

Teie te nehenehe e taiohia i te api matamua o te vea ra New York Times: “Ia au i te titorotororaa a te F.B.I., 105 feia rave ohipa a te hau i nia i te 106 tei farii e ia petahia ratou.” Te auraa ra, e taata maitai aˈe ïa te 106? E ere roa ˈtu. Ta ˈna i parau “mea haihai roa te moni i faaauhia mai”.

I nia i te tumu parau ra “Taivaraa e oreraa e taiva i te hau”, te parau ra o Matthew Troy, melo tahito o te fare oire e e tia demotaratia atoa i roto i te hau no Queens (New York), i te feia haere haapiiraa e mea pinepine roa te ohipa peta i te ravehia. I te pae no te maitiraa i te mau haava teitei, te ravehia nei te tahi mau ohipa huru ê. “No te hoê toroa haava i te Haavaraa teitei a te Hau, 75000 dala marite te titauhia, ta ˈna ïa i parau, e e 35000 dala marite no te tahi mau parahiraa i raro mai.”

I to ˈna aˈe pae, te hohora maira te taata papai buka ra o James Michener i te hoê tabula no nia i te tahi atu mau ohipa huru ê e te mau taata huru ê atoa hoi: te faahanahanaraahia te mau aito i te pae maona teie e ohi nei i te moni i nia i te tua o te tahi pae, te mau ohipa eiâ e ravehia nei i roto i te tahi mau tereraa no te faaohipa i te moni, te mau aito i te pae no te eiâraa i te moni, te mau taatiraa faaroo teie e horo nei i roto i te hoê hororaa hairiiri mau i te pae no te moni, te hautiraa i nia i te mǎtaˈu o te taata i te SIDA, te mau taata faahuehue teie e tairi nei i te totaiete, te mau taata politita o ratou hoi te tumu e ino ai te tahi mau vahi e te mau ati i te pae no te natura, te faatereraa e hoo nei i te mau mauhaa tamaˈi i te hoê enemi no te turu ma te ore hoi e tia i te ture i te hoê orureraa hau i te pae Marite ropu ma.

Teie atura ïa te faaotiraa a Michener tane: “No te mau ohipa ino atoa i tupu e riro noa ˈi te mau matahiti 80 ei ‘mau matahiti reporepo mau’.” E te reira no te hoê noa tumu: te tuuraahia te mau mea faufaa roa ˈˈe i roto i te farii pehu.

I te tau oia i riro ai ei faatere hau i te pae no te Haapiiraa i te fenua Marite, ua faaite aˈera o William Bennett i to ˈna mauruuru ore no te mea aita te fare haapiiraa i nehenehe e haapii i te mau mea faufaa roa i te pae morare. Mai teie te huru to ˈna faataaraa mai i te parau no te mau fifi i roto i te mau taurearea no taua tumu ra:

“Fatata 40 % o te mau taurearea vahine 14 matahiti i teie mahana, o te hapû hoê aˈe taime hou aˈe e taeahia ˈtu ai i te 20 matahiti, e no hau atu te afaraa o ratou, i rapaeau ïa i te faaipoiporaa.

“Ua taeahia te haapoheraa te mau taurearea ia ratou iho i nia i te hoê faito teitei roa; ua riro te haapoheraa ia ˈna iho ei piti o te tumu poheraa i roto i te mau taurearea.

“O te fenua Marite te fenua maona i reira e taiohia ˈi te numera puai roa ˈˈe i roto i te mau taurearea tei faataero ia ratou i te raau taero.

“E nehenehe anei ta te mau fare haapiiraa e ‘faatitiaifaro’ i taua mau fifi ra? Eita. E nehenehe anei ta ratou e turu e ia faatitiaifarohia taua mau fifi ra? E. Te rave ra anei ratou i te mau mea atoa ta ratou e nehenehe e rave i roto i taua tuhaa ra? Aita.

“No te aha? No te mea eita ratou e au ia faaite atu i te hoê o te mau tapao matamua i te pae no te haapiiraa: te haapiiraa i te pae morare. Ei hiˈoraa, e horoa noa ˈtu vau i te hoê tumu parau no roto mai i te vea no teie roa iho nei, i reira te mau orometua haapii no New York i parau ai e ‘te ape nei ratou i te faaite tahaa ˈtu i ta ratou mau tamarii eaha te mea maitai aore ra eaha te mea ino i te pae morare’.

“Te faahiti ra te tumu parau i te parau no te hoê putuputuraa i rotopu hoê ahuru ma pae taurearea haere haapiiraa tuarua e te hoê taata faaaˈo i reira te mau taurearea haere haapiiraa i te parauraa e ua riro mau â no ratou ei ohipa maamaa te ohipa i ravehia e te hoê o to ratou mau hoa haapiiraa vahine tei haere atu e faahoˈi i te hoê pute moni i te taata na ˈna teie pute moni e tei itehia ia ˈna i te fare haapiiraa e 1000 dala marite to roto.” Aita te taata faaaˈo i faaite mai i to ˈna manaˈo, i te na ôraa e: “Mai te peu e e paetahi vau no te maitai aore ra no te ino, eita ïa vau e nehenehe faahou e riro ei taata faaaˈo no ratou.”

Manaˈo o William Bennett: “I te hoê tau, i vai na te hoê taata faaaˈo. E aˈo na oia i te mau tamarii haere haapiiraa i nia e rave rahi mau tumu parau e i te tahi mau taime i nia i te maitai e te ino.”

Te manuïa-ore-raa te utuafare, te fare haapiiraa, te mau Ekalesia

Te oioi noa ˈtura hoi te utuafare i te riro ei vahi au ore mau no te haapiiraa i te mau mea faufaa roa ˈˈe. Te faariro nei te amahamaharaa te pu iho o te utuafare, i te fare ei piha haapiiraa mauˈa mau. Te mau tumu? Te rave ra na metua toopiti atoa i te ohipa; te mau faataaraa; te metua tane aore ra te metua vahine e tia hoi ia rave i te ohipa e ia rave o ˈna anaˈe i ta ˈna mau tamarii; te mau tamarii e tuuhia ˈtu i roto i te rima o te tahi mau taata haapo tamarii aore ra o te tahi mau fare haapao tamarii, aore ra e vaiihohia ratou anaˈe i te fare e aita ˈtu to ratou hoa maoti râ te afata teata, e faaite tahaa mai nei i te melo taatiraa mai te hoê peu faaanaanataeraa manaˈo, e te haavîraa uˈana mai te ravea no te arai i te mau fifi. Mai teie te huru to te hoê taata papai vea, oia hoi o Norman Podhoretz, faataaraa mai i te mau faahopearaa o taua huru tupuraa nei: “Te itehia nei e te rahi noa ˈtura te mau taurearea rave ohipa iino; te rahi noa atoa ˈtura te inu-hua-raa i te ava e te faataeroraa i te raau taero; te rahi noa ˈtura te mau taurearea vahine i te hapû, te rahi noa atoa ˈtura hoi te mau haamaruaraa tamarii e te mau maˈi purumu; te rahi noa ˈtura te mau taurearea i te pohe (taparahiraa, ati purumu, haapoheraa ia ˈna iho). Te mea i topa mai, te manuïaraa ïa i te fare haapiiraa.”

Te na ô râ taua taata papai vea ra e: “Te faahiti ra e piti na taata tuatapapa i te mau ohipa i te pae totiale i te tahi mau numera e haere mai nei e turu ta outou e ta ˈu iho e ite nei ia hiˈo noa tatou na te hiti ia tatou. Te ite nei raua e te rahi noa ˈtura te taata teie e hinaaro nei e ‘faatupu i ta ratou i opua’, e teie hoi e na nia nei i te tahi atu mau mea faufaa roa ˈˈe. E oia atoa, te iti roa ˈtura tei ineine i te horoa noa ia ratou iho, aore ra i te vaiiho e ia hautihia mai i nia i to ratou iho maitairaa, no te faatia i te mau hinaaro e te mau aniraa a ta ratou mau tamarii. Mea fifi roa ia tiaturi, inaha hoi, hau atu i te 65 % o te mau metua marite teie e manaˈo nei e e tia ‘i te mau metua ia ora i to ratou oraraa mai ta ratou e hinaaro, aore ra ia faaiti mai i te horoa i to ratou taime na ratou mau tamarii’.”

Mai teie te huru to John Garwood, te taata paari roa ˈˈe no te haapiiraa tuatoru no Fort Hays (Fenua Marite), faataaraa mai i te parau no nia i te tuu-roa-raahia i te hiti te mau mea faufaa roa ˈˈe: “Te rahiraa o te mau fifi ta tatou e faaruru nei i teie mahana, te tumu, te manuïa-ore-raa ïa te utuafare, te haapiiraa e te mau Ekalesia, tei ore hoi i nehenehe e faaô mai i roto i te feruriraa o te taata e mana to ratou i nia iho, i te mau mea faufaa roa ˈˈe te tia i te vairaa. Te ite nei te taata tuatapapa aamu rahi beretane ra o Arnold Toynbee, i roto i te ao i te pae tooa o te râ ma i teie nei mahana, te topa-roa-raa i te pae no te haerea tia, te oreraa te taata e tâuˈa i te parau no to ˈna iho aiˈa e te rahi-roa-raa te manaˈo nounou taoˈa, te ereraahia i te hinaaro mau e faaoti maitai i te hoê ohipa, e tae noa ˈtu hoi te hinaaro-uˈana-raa te taata e hoo mai i tera aore ra i tera taoˈa no te haamâha i to ratou iho mau hinaaro. Te ite faahou nei oia i roto i te mau huru oraraa o to tatou nei fenua, e rave rahi mau ohipa i topa roa ˈi te Hau emepera roma.”

I te mea hoi e ua faarue oia i te mau mea faufaa roa ˈˈe, te horo nei ïa te ao nei mai te maamaa ra te huru, na muri i te mau mea atoa e i te mau huru mea atoa. Ma te taoˈa rahi i te pae materia, e te veve râ i te pae varua, te paremo roa nei te taata, ma te ore hoi e taa e nafea râ. E nehenehe oia e ora ia hoˈi mai oia i te pu iho o te mau mea faufaa roa ˈˈe.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono