Te mau parau faatianiani—Te ravea puai no te umeraa i te manaˈo
TE HAAMAHA ra te mau parau faatianiani i te hoê hinaaro e vai ra i roto i te taata mai to ˈna haamataraa i te hoo atu e te hoo mai. I te roaraa o te tau, ua rahi roa mai oia.
Ua tupu mau ra i te rahi te mau parau faatianiani a to tatou nei anotau i muri noa iho i te Piti o te Tamaˈi Rahi o te ao nei. Te haereraa i mua o te mau fare hamaniraa tauihaa e te oraraa fanaˈo o ta ˈna i faatupu mai i roto i te mau matahiti 1950 ra, ua ite-roa-hia ïa te reira i roto i te mau matahiti 1960 ra, no reira ïa o Harold Macmillan, i taua taime ra e faatere rahi oia no te hau beretane, i parau ai ma te tano hoi: “Aitâ outou i fanaˈohia aˈenei mai te reira te huru.”
Mai te peu e e oraraa fanaˈo, te vai ra ïa te ravea no te hoo-rahi-raa, e na te reira i aratai ia hamani rahi atu â i te mau taoˈa e no reira e mea titauhia ïa te hoo-rahi-raa ˈtu. I roto i teie huru tereraa ohipa no nia i te hooraa e te aniraa, tei ropu ïa te mau parau faatianiani.
I to tatou nei mau mahana, ua tuea te toroa hoo e te haereraa i te rahi te mau titeti tarahu. E 22,6 milioni mau titeti tarahu e faaohipahia ra i te mau mahana atoa i te fenua Beretane, te numera rahi roa ˈˈe ïa i Europa.
I te hoperaa te senekele i mairi aˈenei, e hoohia ˈtu te mau area parau faatianiani i roto i te mau vea i te mau taata o te faaî i te reira ma te faaite-noa-raa i te taoˈa o ta ratou e hoo ra. Ei hiˈoraa, teie te taiohia ra: “Afata hohoˈa Eastman Kodak”. Hanere matahiti i mahemo aˈenei, ua hau rii i te 7 000 tara i te matahiti te moni e haamauˈahia ra e te taiete Kodak no te taatoaraa o te mau parau faatianiani e vai ra i roto i te mau vea marite. I to tatou nei râ mau mahana, i te mau Etats-Unis, ua hau atu ïa i te 7 000 tara i te taata tataitahi tei haamauˈahia i te mau matahiti atoa no te taatoaraa o te mau parau faatianiani.
O te mau Etats-Unis te pu no te mau parau faatianiani o to tatou nei anotau. Mai te Piti mai â o te Tamaˈi Rahi o te ao nei, te pee ra te rahiraa o te mau fenua tooa o te râ na muri iho ia ˈna e, i teie nei, te na reira atoa ra te mau fenua navai ore. No to ratou parare-rahi-raa, te turu ra ïa te mau taiete e amaa ta ratou i roto i te mau nunaa atoa i te reira.
E ere noa te mau parau faatianiani ei tapi hooraa rarahi, ua riro atoa râ ei imiraa moni ma te ravea rahi mau, e ua tae roa vetahi i te faaau i te reira i te ite aravihi. E mea fifi roa ia ape i te reira no te mea te faaô ra oia i roto i te mau tuhaa atoa o to tatou nei oraraa. Noa ˈtu te mea ta tatou e hiˈo e e rave, tei reira te mau parau faatianiani te tarape noa maira ia tatou, ma te haavarevare, ma te taparu, ma te haaferuri e ma te maniania. Ma te taa i te reira e aore ra aita, te faaruru ra tatou i ta ˈna ohipa, no to tatou iho maitai aore ra no to tatou iho ino.
O vai mâ teie e faatere nei i teie matini puai no te umeraa i te manaˈo? Nafea oia ia ohipa mai?
Nafea ia tuu i te hoê parau faatianiani?
No te tuuraa ˈtu i te hoê parau faatianiani i roto i te hoê vea o te fenua iho, mea ohie ïa ia niuniu atu i te piha ohipa o te vea iho. Tera râ, te tuuraa ˈtu i te hoê poroi i roto i te afata teata aore ra i nia i te mau papai i roto i te fenua taatoa, e ohipa rii taa ê ïa te reira. E hinaaro ïa oe, i te reira taime, i te tauturu a te hoê piha toroa parau faatianiani. Mea rahi ratou i teie nei i roto i te ao taatoa nei, e hiˈopoa matamua râ tatou ia New York, i te Madison Avenue — o tei pii-pinepine-hia “Ad Alley” (te aroa no te mau parau faatianiani) — i reira te tupuraa mai te mau piha toroa parau faatianiani matamua.
Ua taui roa o Rosser Reeves i te mau ravea i te pae no te mau parau faatianiani i te matahiti 1954, fatata hoê ahuru matahiti i muri iho i to ˈna tautururaa ˈtu i te Ted Bates and Company i nia i te Madison Avenue ia haamata e ia haere i te rahi. Na roto mai i te hoê haamataraa haihai roa, ua haamau oia i te hoê piha toroa e te vai ra ta ˈna, i teie nei, te mau amaa i roto 50 mau fenua e, i te matahiti 1984, e 3 milia dala marite te rahi o to ˈna faufaa. Ua pee vetahi i to ˈna hiˈoraa ia onahia mai ratou na roto i te tupuraa i te rahi o te mau fare hamaniraa tauihaa i muri noa iho i te tamaˈi rahi o te ao nei.
A pae noa matahiti i teie nei, te rahiraa o te mau piha toroa parau faatianiani no Beretane, e mau amaa ïa no te mau taiete marite. E ere râ mai te reira faahou i to te fare raveraa ohipa beretane Saatchi and Saatchi hooraa mai i te Ted Bates and Company i te matahiti 1986, e i reira iho ua riro mai oia ei pǔpǔ parau faatianiani matamua i roto i te ao nei. Noa ˈtu â ïa te reira, tei roto â hau atu i te afaraa o te moni haamauˈaraa no te mau parau faatianiani i te mau matahiti tataitahi, i te rima o te mau piha toroa marite.
E hea moni e haamauˈahia no te parau faatianiani? Aita ïa i hau i te 900 milia farane i te matahiti taitahi, e ia au i te vea The Economist, te rave ra te mau piha toroa parau faatianiani i te tahi tuhaa moni fatata 140 milia farane.
Aita râ te puai mau o te mau parau faatianiani e vai ra i roto i te moni. Mai ta Bill Bernbach, hoê o te mau taata tuiroo no Madison Avenue e faˈi ra: “Na roto i te faaohiparaa i te afata teata, te vea, te radio, te faaau nei matou i te huru o te totaiete. E nehenehe ta matou e faariro ia ˈna ei mea faufau, e aore ra ei mea maˈau e aore ra e faateitei ia ˈna.” O te reira ïa te tuhaa riaria o te mana o te mau parau faatianiani. Ua taa anei i te feia e faaohipa ra i taua mauhaa ra i te rahi o ta ratou hopoia?
Te mau “parau faatianiani teiaha”
Ia au i te Taatiraa beretane no te mau parau faatianiani, “e haaputapû, e ume i te manaˈo, e mea uˈana te mau parau faatianiani teiaha”. Te faataa ra te mau Marite i te reira mai “te hoê ravea hooraa ma te haamǎtaˈu”, o te reira ïa te mau parau tano roa ˈˈe. Ua taa ê roa ïa oia i te “umeraa i te manaˈo ma te mǎrû”, aore ra “mau parau faatianiani mǎrû”. Eaha ïa to ˈna huru e nafea o ˈna i te ohipa mai i nia ia tatou?
Ia fatata anaˈe te tahi taoˈa i te ore e hoo-faahou-hia, e faaohipa te feia hoo taoˈa e aro ra no te tapea aore ra no te faarahi atu â i ta ratou tuhaa i te pae tapi hooraa tauihaa i te reira huru haaparareraa ma te haamǎtaˈu. No reira i roto e rave rahi mau fenua no te pae tooa o te râ, i reira eita ïa e hoo-rahi-faahou-hia te mau pereoo, te mau afata teata e te tahi atu â mau tauihaa mai te reira te huru e faaohipahia ïa te mau parau faatianiani teiaha.
Te vai ra te hoê tupuraa taa ê i te pae no te rapaauraa e tupu ra i te mau Etats-Unis o te faataa maitai ra i te opuaraa e vai ra i muri mai i teie huru parau faatianiani. “Te haamata ra te mau parau faatianiani teiaha i roto i te mau fare maˈi”, o te upoo parau ïa no te vea ra Time. Te upootia ra oia no te mea te haere noa ra i te rahi te mau roˈi e vata ra i roto i te fare maˈi e no te faatitiauaraa e vai ra i rotopu i te mau fare maˈi cliniques e te mau fare maˈi a te hau. Teie ta te hoê parau faatianiani no te hoê fare maˈi no Californie e parau ra: “Mau ofai anei i roto i te mape? Taniuniu ia Stonebusters [te feia tuparari ofai i roto i te mape]!”
Te hoê râ o te mau vahi ino o te mau parau faatianiani teiaha, teie ïa, e mea pinepine e ere i te mea ohie ia patoi atu i te reira. No te rahi o to ˈna ravea no te umeraa i te manaˈo, e nehenehe te reira e faahepo ia tatou ia hoo mai i te hoê taoˈa faufaa ore e aore ra ia rave i te tahi ohipa e ere hoi i te mea maitai no tatou. Faahohoˈa anaˈe na i taua parau na roto i na hiˈoraa tuiroo e piti.
Mohina û aore ra te faaoteraa i te û mama
Te opani etaeta nei te ture a te Faanahonahoraa i te pae no te oraora-maitai-raa o te ao nei ia opere-tamoni-ore-hia te mau punu û puehu nainai i te mau mama. Na te reira ravea e paruru i te faaoteraa i te û mama, no te mea te vai ra te mau ravea paruru, parauhia anticorps, i roto i te û mama, eiaha te aiû ia roohia i te mau maˈi. Na roto i te tapearaa i te huero ovahine i roto i to ˈna vairaa, e riro atoa ïa te faaoteraa i te û mama i te faataime i te fanauraa i te tamarii e mea faufaa hoi te reira i roto i te mau fenua e aita e vai ra te tahi atu â mau ravea no te faataimeraa i te fanauraa i te tamarii.
E ere i te mea maoro aˈenei, ua operehia teie mau punu û nainai i roto tau fare maˈi noa no te fenua Beretane e na te reira i faahaamanaˈo mai i te tahi mau tupuraa e mau haamǎtaˈuraa. Ua faaite te hoê uiuiraa manaˈo i faatupuhia i te roaraa e pae matahiti i teie nei i Liverpool (Beretane) e “aita te mau metua vahine e taa ra i te auraa o te mau parau i papaihia [i nia i te mau punu û puehu] e ere atoa te mau mohina û e te mau oata i te mea mâ”. Ua faataa papu maitai te taote ra o A. Stephens e “e mea maitai roa te û e mono ra i te û mama, mai te peu iho â râ e anoihia ma te au e mea mâ atoa”. (Na matou e haapapu nei.) E tupu mai râ te fifi mai te peu e ere mai te reira te huru.
I te matahiti 1983, ua faaite te hoê tumu parau peapea mau i roto i te vea Africa Now, e ua itehia hoê ahuru milioni mau tupuraa no te mau maˈi haape e te mau aiû aita e ravai i te maa i te mau matahiti taitahi e na te faaamuraa i te mohina û i faatupu i te reira. I te matahiti 1974, ua haapapu te faanahoraa no te tautururaa i te taata War on Want (Te aroraa i te veve) e te haapohe ra te faaohiparaa i te û puehu hoê milioni mau aiû i te matahiti taitahi i roto i te mau fenua navai ore. Ia au i te Africa Now, te tumu o te reira o “te hoo-rahi-raa ˈtu ïa i te mau û e mono i te û mama e te mau parau faatianiani ma te haamǎtaˈu”.
Aita ïa to te taatoaraa e ravea no te faaturaraa i te mau titauraa i te pae o te vai-mâ-raa ia faaineine-anaˈe-hia teie huru maa. Teie ta te vea The Observer e faˈi ra no nia i te mau ati i tupu mai i muri iho: “Te rahiraa o te mau haapapuraa no ǒ mai ïa i te mau fenua veve [teie ïa] na te mau parau faatianiani i turai i te mau metua vahine ravai ore i te pae no te haapiiraa ia manaˈo e ua aifaito te û puehu e te û mama, e ua pohe ïa te mau aiû no te mea aita i haapihaa-maitai-hia te mau mohina û.” I te tahi mau taime, te mau metua vahine tei horoahia ˈtu te mau punu û nainai ma te tamoni ore, aita ˈtura ta ratou e moni ravai faahou i muri iho no te hoo mai i taua mau û ra. I roto i taua area ra, ore atura to ratou û. E mau faahopearaa iino mau ta te mau parau faatianiani teiaha i faatupu mai.
Te faainoraa a te avaava
Mai te omuaraa mai â o te mau matahiti 80, ua manuïa rahi mai te mau parau faatianiani no te faaitoitoraa i te mau vahine no te fenua Beretane ia puhipuhi i te avaava. E noa ˈtu e ua papu ia ratou te rahi o te ino o te avaava, ua iti noa mai te rahiraa o te numera o te mau vahine e puhipuhi ra i te avaava e 20 % i roto i te area 15 matahiti i mahemo aˈenei, e ua hau atu ïa i te 30 % i ǒ te mau tanea. No reira ïa, “ua fatata hoê â rahiraa vahine tei roohia i te mariri ai mahaha e te mariri ai titi, e te haere noa ˈtura i te rahi te mau vahine tei roohia i te mau maˈi ‘e tupu pinepine i nia i te tane’ mai te maˈi mafatu e o te pae o te hutiraa aho”.
Te haapeapea rahi ra teie tupuraa i te Apooraa beretane no te pae o te haapiiraa no nia i te oraora-maitai-raa o te tino, eaha ra ïa ta ˈna e nehenehe e rave ia faaau-anaˈe-hia ta ˈna moni haamauˈaraa no nia i te mau parau faatianiani e 1,5 milioni livres, i ta te mau fare hamaniraa hooraa avaava e 100 milioni livres?
Te hoê o te mau ravea, o te taotiaraa ïa i te mau parau faatianiani no nia i te avaava. Ua opani-roa-hia te reira e vetahi mau fenua; o te hiˈoraa ïa o te fenua Norvège mai te matahiti 1975 mai, apeehia ˈtu e te fenua Finlande e toru matahiti i muri iho e te fenua Soudan i te matahiti 1983 ra. I roto e rave rahi atu â mau vahi mai te fenua Allemagne fédérale, te mau Etats Unis e Afirika Apatoa, te haa uˈana ra te mau pǔpǔ itoito mau ia faaiti-faahou-hia mai te mau parau faatianiani no nia i te avaava.
I te fenua Beretane râ, i reira te feia hoo avaava e hoo ai e rave rahi huru avaava, e ite-noa-hia ra te mau parau faatianiani teiaha i roto i te mau ravea haaparareraa parau apî, i roto iho â i te mau vea na te mau vahine. No te aha ra te reira? Te faataa maira te Sunday Times e, no te mea ïa “ua riro te mau vahine ei ravea ia rahi atu â ta ratou mau imiraa moni.” Ia titau-anaˈe-hia te hoê taata toroa parau faatianiani no te hoo i te hoê taoˈa, eita ïa o ˈna e haapao rahi i te pae morare.
Te faaohiparaa i te ohipa taaro
E mea tano iho â ia ite-anaˈe-hia te feia hamani tauihaa ia turu i te mau ohipa taaro e tuati ra i nia i ta ratou ohipa — ei hiˈoraa, te feia hamani huira e te mau taatiraa no te pae o te mori pereoo i roto i te mau faatitiauaraa pereoo. Eaha râ hoi te ohipa a teie mau fare hamaniraa avaava huru rau i roto i teie huru hooraa taoˈa, tei haamauˈa fatata e 1640000000 farane i te fenua Beretane, i te matahiti 1985 ra? “E haamaitai hoi te mau ohipa taaro i te oraora-maitai-raa o te mau taata e no te avaava hoi ratou e roohia ˈi i te maˈi, ta te hoê ïa melo no te Apooraa no Beretane i faaite mai. Aita roa ˈtu ïa te tururaa a te feia hoo avaava e tuea ra i te manaˈo e maitaihia te tino na roto i te mau ohipa taaro.” E hoonahia ra teie huru haamauˈaraa. E hiˈopoa tatou e no te aha ra.
A tahi, maoti teie mau parau faatianiani e faatuea-oioi-hia ˈi te tahi ohipa taaro i te taata na ˈna i faatupu i taua parau ra, e o te omuaraa noa ïa te reira. Na roto i te arai o te mau papai rarahi parau faatianiani o tei tuuhia ma te aravihi i nia i te tahua taaro i reira te afata teata e taviri ai i te hohoˈa, e itehia ïa te mau parau faatianiani no nia i te avaava i roto i te afata teata e eita roa ˈtu te feia hamani avaava e aufau i te hoê noa ˈˈe toata. Mea na reira ïa ratou i te aperaa i te opaniraa etaeta e vai ra no nia i te avaava i roto i te afata teata 20 matahiti i teie nei i te fenua Beretane.
I te matahiti 1982, ua ite 350 milioni feia mataitai afata teata i roto 90 fenua ia Martina Navratilova i to ˈna upootiaraa i te tatauraa no te tairiraa popo no Wimbledon, e ua oomo hoi o ˈna i taua taime ra i te hoê ahu ia au i te mau peni no te hoê avaava tuiroo. “Aita roa ˈtu te reira i taaihia i nia i te avaava. E o vai ma hoi te haapeapea ra?” o te pahonoraa ïa a te hoê o te feia o te faanahonaho i te reira i mua i te mau patoiraa a te afata teata BBC. Ua tuuhia ˈtu te tahi mau opaniraa etaeta roa ˈtu â no te aro atu i teie huru patiatiaraa parau i te pae taaro, e mea fifi mau râ i te faaore roa i teie mau huru ravea aravihi no te umeraa i te manaˈo.
Te hoê parau faatianiani maitai
E nehenehe mau te mau parau faatianiani e faatupu mai i te mau ohipa e faaitoito atoa i te pae o te faanavairaa faufaa — ei maitai hoi no te totaiete. E nehenehe atoa o ˈna e haamata i te hooraa i te hoê taoˈa e aita te reira e hoohia ra i mutaa ihora. O tei itehia ïa i te fenua Tapone no nia i te daiamani.
Mai te peu e, i te mau pae fenua tooa o te râ, ua riro te hoê tapea rima momoˈaraa daiamani ei peu matarohia no te faaite i te manuïaraa te tau farereiraa o te tane e te vahine momoˈa, e ere mai te reira i te fenua Tapone. I te matahiti 1968, aita i naeahia 5 % o te mau potii tapone i horoahia ˈtu ia ratou te hoê tapea rima momoˈaraa. Auaa râ, te hoê parau faatianiani no te turairaa i te taata ia hoo-rahi-hia mai te daiamani o tei haamata i taua iho â matahiti ra, ua naeahia ïa te numera 60 % i te matahiti 1981. “Ua navai noa 13 matahiti no te taui-roa-raa i na 1 500 matahiti o te peu a te tapone”, ta E. Epstein ïa i papai i roto i ta ˈna buka ra Te hamaniraahia te daiamani (beretane). Te faahohoˈa maitai maira te reira i to te mau parau faatianiani mana no te umeraa i te manaˈo o te taata.
E nehenehe atoa e faaohipahia te mau parau faatianiani no te faaara i te huiraatira no nia i te hoê ati. I te matahiti 1986, ua faaue te faatereraa beretane i te hoê piha toroa parau faatianiani lonedona ia faaara i te nunaa no nia i te ati ataâta mau o te maˈi SIDA. Ua opere tamoni-ore-hia te mau api i roto i te mau utuafare atoa, e ua faaara-atoa-hia te taata na roto i te radio, te afata teata e te mau vea.
Tera râ, ua tae roa i te 2 000 matahiti i mahemo aˈenei te haamataraa mai te manuïaraa faahiahia roa ˈˈe i te pae o te mau parau faatianiani; e ohipa ïa te reira a te mau pǐpǐ matamua itoito mau a Iesu Mesia. Ua ite anei oe i te rahi o te aravihi o taua mau kerisetiano matamua no te faatupuraa i te mau faaiteiteraa? E aamu anaanatae mau ïa te reira.
[Nota i raro i te api]
a Te vai ra 17 milioni mau taata puhipuhi avaava i te fenua Beretane — 32 % o te mau vahine e 36 % o te mau tane.
[Tumu parau tarenihia i te api 6]
Te moni haamauˈaraa a te mau parau faatiani
E MEA MONI rahi roa te mau parau faatiani o to tatou nei anotau. E nehenehe te hoê poroi parau faatiani o tei tuuhia ˈtu i roto i te afata teata, te hoê vea e aore ra te hoê vea o te haaparare-rahi-hia e naeahia e rave rahi hanere tausani moni farani. E taiohia anei oia? E haamanaˈohia anei te reira? E ohipa anei te reira i nia i te huru o te feia e hoo mai? No te haapapu e e na reira mau ratou, i teie nei e faaohipa-rahi-roa-hia ˈtu te ite a te mau aivanaa ia faaineine-anaˈe-hia te hoê parau faatiani. Na roto i te raveraa i te hoê afata taviri hohoˈa taa ê e haruharu ra i te mau tereraa o te mata o te hoê taata na roto i te arai o te mau hihi infrarouges, e ite-oioi-hia ïa te mau tuhaa o te poroi o te anaanatae-rahi-hia ra. I muri iho râ, ua taaihia ïa te mau hooraa i nia i te hinaaro o te taata i te hoo mai. Te parau nei râ te mau psychophysiologistes e e nehenehe ta ratou e ite e tei reira mau anei teie hinaaro, na roto i te hiˈopoaraa i te mau huru ohiparaa a te roro. Te vai noa nei râ te hoê parau mau: “E haaputapû te hoê poroi parau faatiani a te afata teata i te manaˈo o te taata mai te peu iho â râ e mea au roa oia”, ta te Pu maimiraa e no te faahaereraa i mua no Ogilvy ïa e haapapu ra.
[Hohoˈa i te api 8]
I te fenua Tapone, ua faatupu te mau parau faatianiani i te tahi taa-ê-raa rahi i te pae no te hoo o te mau tapea rima daiamani.