VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g89 8/7 api 11-12
  • Avaava e opaniraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Avaava e opaniraa
  • A ara mai na! 1989
  • Papai tei tuea
  • E mau mirioni taata e pohe ra
    A ara mai na! 1995
  • O to outou anei fenua tei riro ei tapao?
    A ara mai na! 1989
  • Te faareva nei te feia turu i te avaava i ta ratou taoˈa maue i roto i te reva maoti te puai o te mǎhu veavea
    A ara mai na! 1995
  • No te aha te rahiraa taata e pupuhi ai i te avaava, no te aha ratou i hape ai
    A ara mai na! 1986
Ite hau atu â
A ara mai na! 1989
g89 8/7 api 11-12

Avaava e opaniraa

“Atira na i te opani! E tiaraa hoi te tiamâraa i te pae no te faahitiraa i te parau — to roto atoa hoi te tiamâraa no te haaparare i te parau faatiani — te tia ia tatou ia paruru. Te patoi nei te rahiraa o te mau taata Marite i te opaniraa e roohia ra i nia i te mau parau faatiani, e ravehia no te avaava.”—Parau faatiani i roto i te hoê vea (tenuare 1989), turuhia e “te hoê titorotororaa i ravehia na roto i te niuniu paraparau i faatupuhia i te fenua Marite iho i pihai iho 1500 feia paari”. Teie râ, e nehenehe anei e parau e taua mau taata 1500 ra, o ratou ïa te “rahiraa o te mau taata Marite”?

TE parau ra te mau taata hamani avaava e eita te mau parau faatiani e faaitoito ra i te taata ia puhipuhi i te avaava, e tuhaa noa râ ta ˈna no nia i te tufaraa te matete i rotopu i tera huru avaava e tera huru avaava. E nehenehe e patoihia i teie parau ia hiˈohia te numera o te mau vahine puhipuhi avaava te maraa noa ˈtura. I te tahi aˈe pae, te itehia ra i roto i te mana puai mau o taua mau parau faatiani ra i te tahi atu â huru atâata mau.

I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua noaa i te mau fare marite hamani avaava i te tahi huru tura na roto i te hooraa mai ratou i te mau totaiete hoo maa e na roto i te faaoreraa i te parau ra “avaava” mai roto atu i te iˈoa o ta ratou fare. Mea na reira ˈtura ïa te American Tobacco Company te riroraa mai ei American Brands; ua riro maira o R. J. Reynolds Tobacco Company e aita i maoro aˈenei ei RJR/Nabisco; te iˈoa o Brown and Williamson Tobacco Corporation, teie nei ra o Brown and Williamson Industries ïa. Inaha hoi, o te mau parau faatiani uˈana mau te tumu no teie mau tauiraa ra. Nafea hoi te reira?

I teie nei, e tia atoa i te mau vea e patoi nei i te nenei i te mau parau faatiani atoa e turu i te avaava ia feruri e piti aˈe taime hou aˈe e nenei atu ai te mau tumu parau e patoi i te avaava e te puhipuhiraa i te avaava. Parau mau, eita ratou e pau i te pae no te neneiraa i te mau parau faatiani no te turu i te avaava. Eaha ra ïa te huru o te mau taata ona avaava te fatu i teie nei e teie e nenei nei i te mau parau faatiani no te maa aore ra te tahi atu mau taoˈa? Mea tano anei ia nenei te mau tumu parau aore ra te mau faahitiraa parau e faaino i te avaava? E riro hoi te reira i te faatupu i te tahi atu â opaniraa atâata mau aore ra papu rii mau.

Te horoa mai ra te numera o te 6 no tiunu 1983 o te vea ra Newsweek i te hoê hiˈoraa faufaa mau i roto i taua tuhaa ra. Te vai ra i roto i te mau numera na mua ˈtu e te mau numera i muri aˈe e 7 e tae atu i te 10 api parau faatiani no te mau avaava. Inaha, te horoa ra te numera no te 6 no tiunu e rave rahi mau api no te tahi mau tumu parau patoitoi oia hoi “Tamataraa i ravehia no te avaava”. E hia rahiraa api parau faatiani no te mau avaava i roto i taua numera ra? Aita roa ˈtu hoê noa ˈˈe. Te faataa ra o Larry White e: “A faaroo ai te feia hamani avaava i taua ohipa ra, ua ani aˈera ratou e ia tatarahia ta ratou mau parau faatiani. Ia ratou i nenei teie mau tumu parau, ua pau paha i teie vea 1 milioni dala marite i te pae no te mau parau faatiani.”

Eita ta te mau vea e nehenehe e ora e aita e moni e noaa mai i te pae no te mau parau faatiani. Ma te papu maitai, e haapao maitai te mau taata raatira papai parau i te mau tumu parau ta ratou e nenei no te patoi i te mau fare hamaniraa avaava — mai te peu e e nenei ratou. Teie ta te hoê papai vea i te pae no te rapaauraa maˈi i parau: “Ei hiˈoraa, mai te peu e e faahiti vau i te parau no te avaava i roto i te hoê tabula o te mau tumu o te maˈi mafatu, e tuu ïa ta ˈu taata raatira papai parau i te reira i te hopea roa o te tabula, aore ra e faaore roa ˈtu i te reira.” E tano maitai iho â ïa teie parau e na ô ra e: “Te taata e aufau i te fira ra, na ˈna ïa e maiti i te pehe.” Mea faufaa roa i teie mahana te opaniraa te taata tataitahi ta ˈna iho mea i papai.

Teie â te tahi ohipa faahiahia mau i tupu: Ua faaite te Wall Street Journal e i roto i na matahiti e ono e hau atu i reira to raua neneiraa i te mau parau faatiani no te mau avaava, aita roa ˈtu e piti na vea i papai taa ê na te feia ereere, i nenei i te hoê noa ˈˈe tumu parau e tuatapapa tahaa i te tumu parau no nia i te avaava e te oraora-maitai-raa o te tino. Eaha ra hoi teie? Papu maitai, mea fifi roa na te mau vea e nenei nei i te mau parau faatiani no te avaava ia hohoni i te rima e faaamu maira ia ratou. E haapae mai ïa ratou i te faaite i te mau fifi e nehenehe e noaa mai i te avaava.

Te faahaamanaˈo maira te tumu parau no nia i te avaava e to ˈna mau auraa e te parau faatiani e e rave rahi mau mea faufaa roa e ô mai i roto. No te feia tanu avaava, ta ratou hoi teie imiraa moni. No te feia hoo avaava, o ta ratou ïa moni apî mea faufaa roa. No te mau faatereraa, o te mau tute ïa e noaa mai. E no te mau milioni feia puhipuhi avaava, o to ratou ïa oraora-maitai-raa e to ratou ora teie e fifi nei.

E taata puhipuhi avaava outou aore ra te hinaaro ra outou e tamata i te puhipuhi i te avaava, tei ia outou na te maitiraa. Mai ta te mau ona marite no te avaava e faahaamanaˈo mai nei, e tiamâraa to tatou i te puhipuhi i te avaava. Ia haamanaˈo râ outou e e tuati teie tiamâraa i te ati e nehenehe e roohia mai i nia ia outou oia hoi te poheraa outou i te hoê mariri no te mahaha aore ra o te arapoa, i te hoê maˈi mafatu, i te emphysème, i te maˈi no Buerger (hiˈo i te api 9) aore ra e rave rahi atu â mau maˈi pohe. I te tahi aˈe pae, peneiaˈe te hinaaro ra outou e faaea i te puhipuhi i te avaava. Nafea ra ïa? Eaha mau na te mea e hinaarohia ra e outou? Ia noaa ïa ia outou i te hoê tumu e faaea ˈi outou!

[Hohoˈa i te api 12]

Te taote Koop, raatira no te mau piha ohipa marite i te pae no te oraora-maitai-raa o te tino, teie e faaite tamau nei i te mau fifi o te avaava.

[Faaiteraa i te tumu]

Public Health Service Photo

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono